CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

George Simion, liderul partidului „Alianța pentru Unitatea Românilor”, a acordat un interesant interviu publicației Visegrád Post

Ungaria a preluat preşedinţia rotativă a Grupului de la Vişegrad - În lume  - Radio România Actualităţi Online

Foto: Țările membre ale Grupului de la Vișegrad

George Simion, președintele Partidului Patriotic Român AUR: „Cu Grupul Visegrád, avem aceeași istorie, aceleași interese și vom avea același viitor. Nu putem avea încredere în Germania, care controlează acum o mare parte din afacerile noastre interne și externe. „

 

Forumul Economic reunit în zilele de 7-9 septembrie 2021 la Karpacz,în Silezia inferioară, este cea mai mare conferință din Europa Centrală și de Est. În fiecare an, acest Forum reunește peste 4000 de invitați-lideri politici, economici și sociali, precum și aprox. 600 de jurnaliști. 
Oaspeții provin din peste 60 de țări din Europa, Asia și America. Misiunea Forumului este de a crea un climat favorabil dezvoltării cooperării politice și economice între statele membre ale UE și vecinii acestora.

La Forumul Economic Karpacz, în regiunea poloneză Silezia de Jos, echipa Visegrád Post la întâlnit pe George Simion, liderul partidului patriotic din România, AUR ( Alianța pentru Unirea Românilor – „Alianța pentru Unitatea Românilor”).

George Simion, copreşedinte AUR: Vrem să dăm ţării conducătorii pe care îi  merită

Acest militant în vârstă de 34 de ani, licențiat în economie și istorie, care a devenit recent om politic, s-a făcut cunoscut în 2019 printr-o acțiune controversată la cimitirul Valea Uzului, care fusese sursa unor reînnoite tensiuni între maghiari și români.

Declarându-se antisistem, creștin și în favoarea României Mari – înțelegeți reunificarea României și Moldovei – atacă frontal regimul român actual, pe care îl consideră corupt în ansamblul s[u, și nu ezită să denunțe rolul dăunător jucat de serviciile de informații românești, care se comportă realmente ca stat în stat.

George Simion a fost întrebat de reporterul Ferenc Almássy cu privire la opoziția sa față de măsurile Covidiste, viziunea sa asupra Grupului Visegrád sau despre motivele pentru care România încă nu este membră a spațiului Schengen.

Iată ce a declarat liderul Alianței pentru Unitatea Românilor:

George Simion:  Patru stâlpi caracterizează linia AUR, iar unul dintre ei este libertatea. De asemenea, luptăm pentru credința creștină care constituie fundamentul civilizației europene. Luptăm pentru principiul național și pentru familie ca bază a societății.

În România, dispariția partidului creștin democratic PNȚ-CD a deschis o lungă perioadă în care aceste valori nu au fost apărate în Parlament de nicio forță politică serioasă. Ne opunem puternic sistemului, nu într-un spirit anarhist, ci în respectarea valorilor pentru care luptăm și pe care le reprezentăm.

În zilele noastre, globaliștii ar dori ca noi toți să devenim la fel, la fel ca în zilele comuniste: ar trebui să ne privăm de identitatea noastră sexuală și de orice criteriu care ne face să ieșim în evidență.

Fiecare ar trebui să poată fi ceea ce își dorește. Dar, din punct de vedere biologic, nu putem fi decât bărbați sau femei. Acestea sunt singurele două genuri pe care le cunosc și care își datorează existența lui Dumnezeu.

Datorită atașamentului nostru față de aceste valori și în absența oricărei alte forțe politice poziționate pe acest segment al opiniei patriotice, suveraniste și conservatoare, am obținut 10% din voturi la alegerile din decembrie 2020. Dar doar 40% dintre alegători au fost informați a existenței AUR,

întrucât nu aveam acces la televizoare. Sistemul postcomunist, chiar totalitar, care controlează România a crezut că, ținându-ne departe de televiziune, ne va împiedica să trecem pragul [stabilit la 5% – nota] reprezentării parlamentare.

Dar am ajuns la 10%, iar unele dintre sondajele recente ne-au situat la 15%, altele mai aproape de 20%, iar ascensiunea noastră continuă. Acest lucru se datorează lipsei unei voci conservatoare și patriotice de care suferă politica românească – în ciuda modului în care încearcă să ne înfățișeze, ca extremiști, neofascisti sau alte nume de păsări din același butoi.

Suntem români normali, care dorim să facem parte din Uniunea Europeană – nu dintr-o federație europeană, ci mai degrabă dintr-o alianță între națiuni.

Acest guvern este același de 30 de ani. În 1989, l-au ucis pe Ceaușescu, au preluat puterea și au distribuit rolurile: „Tu, vei fi numit„ dreapta ”, tu, vei fi socialist, tu, liberali și tu, un partid popular”; dar erau totuși aceiași cu cei care controlau România înainte de schimbarea regimului, prin sistemul cu un singur partid și Securitatea [serviciile de securitate de stat ale statului român sub Ceaușescu – nota editorului]. Chiar și astăzi, ei controlează totul și refuză să permită auzirea altor voci în societatea românească. Iar problema noastră este aceasta: sistemul încearcă să tacă orice voci disonante.

Suntem supuși represiunii unui stat polițienesc.

La momentul alegerilor din 2020, în timpul luptei noastre pentru democrație și libertate, au încercat să ne compromită. De exemplu, oamenii au încercat să facă să pară că conduc fără permis, așa că a trebuit să dovedesc public că dețin un permis valabil. Securitatea română nu este moartă – nu a dispărut niciun moment și ne refuză dreptul de a ne apăra valorile.

Ferenc Almássy: Ne-ați spus că nu ați fost împotriva UE, ci în favoarea unei Europe a națiunilor. Din acest punct de vedere, discursul tău amintește destul de atent obiectivele urmărite de cei Patru din Visegrád.

George Simion:

Din punctul meu de vedere, România a făcut o greșeală gravă refuzând să se alăture grupului Visegrád. Am fi acolo în locul nostru, alături de Ungaria, Slovacia, Republica Cehă și Polonia.

Avem aceeași istorie, aceleași interese și vom avea același viitor. Nu putem semna un cec necompletat Germaniei, care controlează în prezent o mare parte a politicii noastre, atât străine, cât și interne, deoarece Germania va ajunge întotdeauna să facă afaceri cu Rusia. Au fost întotdeauna prieteni, apoi dușmani, apoi prieteni din nou și așa mai departe.

Poziția noastră este că ar trebui să avem o politică independentă – cea pe care mareșalul Piłsudski a imaginat-o în Polonia în anii interbelici, sub numele proiectului Intermarium. În prezent, acest proiect este resuscitat ca Inițiativa Three Seas. Țările din această zonă ar trebui să coopereze mai mult, pentru că dacă nu o vom face, vom dispărea. Vom fi țări cu salarii mici, abia abilități în a oferi o piață pentru produsele chinezești și occidentale.

Ferenc Almássy: În ceea ce privește chinezii: nu este îngrijorător, din punctul dumneavoastră de vedere, că Europa Centrală – adică o regiune care include țările acestei Inițiative Trei Mări – riscă să devină un fel de zonă tampon, de exemplu între Germania și Rusia, sau între Statele Unite și China, de exemplu? Nu suntem noi marionete în jocul marilor puteri?

George Simion: Ei ne folosesc pentru că noi îi lăsăm să ne folosească. Totul depinde de șefii de stat și de viziunea politică externă pe care o promovează. Din acest punct de vedere,

Trebuie să spun că admir politica Poloniei, de exemplu, precum și – dintr-un anumit punct de vedere – cea a guvernului Orbán, pentru rezistența sa la încercările de dictat de la Bruxelles – la acest tip de standardizare culturală comparabilă cu ceea ce încercam să impunem în epoca sovietică. Națiunile noastre nu sunt făcute pentru asta.

Cred că Uniunea Europeană ar trebui să rămână o zonă de liber schimb, o zonă economică, unită de libertatea de circulație și libertatea de comerț. Nu cred că trebuie să-și creeze propria armată sau să se constituie ca stat federal sau ca superstat.

Ferenc Almássy: Cum vedeți viitorul regiunii în perspectiva crizei Covid? Ai fost foarte ostil … –

George Simion: Nu, nu suntem ostili la nimic, ci doar ne ridicăm împotriva măsurilor care nu sunt utile. Uită-te la noi, de exemplu, în timp ce vorbim între noi chiar acum. Dacă am purta măști, nu s-ar schimba nimic. Cu toate acestea, în România, am fost obligați să purtăm măști – chiar și în aer liber – pentru o perioadă foarte lungă de timp, chiar dacă eficacitatea lor nu a fost niciodată dovedită.

De asemenea, am încercat să folosim frica – la fel ca în era comunistă – pentru a forța anumite măsuri, cum ar fi îngrădirile și vaccinările. S-au încercat ca vaccinarea să fie obligatorie pentru anumite categorii de lucrători, precum cei care lucrează în învățământ și funcționarii publici. Apărăm libertatea de alegere pentru toată lumea. Nimeni altul decât mine nu știe ce este mai bine pentru mine decât mine: libertatea este asta – și asta încercăm să eliminăm în acest moment.

Nu negăm existența acestui virus, dar susținem că daunele acestuia nu justifică paralizarea unor țări întregi. Este posibil ca țările occidentale să aibă suficiente rezerve financiare pentru a-și permite să facă acest lucru timp de doi sau trei ani, dar nu ne putem permite – la fel cum nu ne putem permite Green Deal sau asta. poveștile ne vor ucide economia. Aș dori să subliniez că, chiar înainte de această criză a sănătății, o criză economică în continuă înrăutățire a ucis deja țările noastre. Cinci milioane de români lucrează în străinătate.

Ferenc Almássy: De asemenea, sunteți foarte insistent ca România să acorde mai mult sprijin diasporei române, al cărei număr este foarte substanțial, în principal în Europa. În Regatul Unit, Germania, Italia, Spania și așa mai departe, există mulți români care locuiesc acolo, care au venit să lucreze acolo – unii care locuiesc deja acolo de mulți ani.

George Simion: Nu au plecat la muncă în aceste țări de dragul plecării. Lucrează acolo pentru că au fost forțați să părăsească România, pentru că erau săraci și nu puteau să ajungă la capăt. Acesta este motivul plecării lor. Pentru mine, deranjează mintea să văd guvernul român cumpărând 120 de milioane de doze de vaccin pentru o populație de 19 milioane, plătind un preț care depășește un miliard de euro, poate chiar mai mult, pentru că o fac într-un mod opac. Suma cheltuielilor nu este dezvăluită oamenilor …

Ferenc Almássy: Nici măcar parlamentarilor?

George Simion:Nici măcar parlamentarilor. Am pus multe întrebări prin proceduri parlamentare și nu primim un răspuns. Acesta este secretul deschis. În absența oricărei transparențe, cum vă așteptați ca oamenii să aibă încredere în ei? Ei bine, oamenii nu au încredere în ei. Acesta este motivul pentru care românii refuză vaccinarea. Încercăm să-i convingem pe românii expatriați să se întoarcă și să reconstruiască țara, dar este foarte dificil, știind că nimănui nu îi pasă de creșterea economică sau de suveranitatea națională. Tot ceea ce face guvernul este să ia împrumuturi de la FMI și Banca Mondială. Acest mod de a face lucrurile nu este viabil pe termen lung: mai devreme sau mai târziu, Banca Mondială ne va ordona să renunțăm fără despăgubiri, de exemplu,către rezervele noastre de gaze naturale.

Criza coronavirusului este, așadar, pentru mine, simptomatică a statului în care se află România, care, de 30 de ani, este condusă de forțe externe. Ne-am distrus economia. Ne-am distrus fabricile. Oamenii au plecat la muncă în străinătate, nevăzând niciun viitor în România.

Acesta este motivul pentru care românii ne susțin și de aceea nu suntem ca acei politicieni obișnuiți, care spun minciuni. Spunem ce poate vedea toată lumea. Acești oameni care pretind că ne guvernează nici măcar nu se conduc.

Ferenc Almássy: România face parte din UE de 14 ani și încă nu ați intrat în zona Schengen. De ce ? Este o țară destul de sigură, ale cărei frontiere sunt bine păzite. Ar putea fi din cauza portului Constanța [principalul port al României –ndlr], care amenință multe interese, sau din alte motive? În opinia dumneavoastră, România ar trebui să intre în Schengen?

George Simion: România trebuie să ne determine să o lăsăm să prospere economic, dar ni se blochează intrarea în spațiul Schengen.

În cazul aderării, desigur, Constanța este cea care ar încasa veniturile care plouă pentru moment pe Rotterdam, astfel încât, atât timp cât refuzăm să vindem Constanța, nu vom fi lăsați în Schengen. Ni s-a spus că urmează să trăim într-un spațiu comun, o Uniune care să aibă grijă de toată lumea, dar noi, cele mai sărace națiuni ale Uniunii menționate, nu beneficiem de ea într-un mod echitabil.

Ferenc Almássy: Ultima mea întrebare se referă la minoritatea maghiară din România: este o minoritate foarte mare.

George Simion:  5% din populație, da.

Ferenc Almássy: Această minoritate a fost multă vreme un argument de dispută, generând tensiune. Cum vedeți viitorul cooperării dintre cetățenii români de etnie română și cetățenii români de etnie maghiară?

George Simion: În primul rând, văd Bucureștiul și Budapesta colaborând, cooperând, ca două țări independente. Ungurii cu cetățenie română sunt foarte importanți pentru noi. În Parlamentul României, avem reprezentanți aleși care sunt etnic maghiari. Îi respectăm și dorim să construim un viitor comun cu ei.

Tensiunile care au apărut de-a lungul acestor ani au fost consecința provocărilor politice. Credem că integrarea magiarofonelor în societatea românească trebuie îmbunătățită. Trebuie să-i ajutăm să-și găsească locuri de muncă, în ciuda stăpânirii lor slabe a limbii române – pe care UDMR [Uniunea Democrată a Maghiarilor din România sau RMDSZ în maghiară, principalul partid al minorității maghiare –ndlr] l-a împiedicat de mult, pentru mulți, de la învățare. Aceasta este o problemă reală pentru ei, în măsura în care face imposibilă, în special, integrarea lor pe piața muncii. Dar trebuie să le oferim și posibilitatea de a-și păstra identitatea: să își învețe limba maternă, să participe la bisericile lor, să sărbătorească sărbătorile lor tradiționale,la fel ca și cetățenii maghiari care aparțin minorității române din Ungaria. Noi înșine avem probleme similare cu unele țări – precum Serbia și Ucraina – care nu respectă dreptul minorităților naționale de a-și folosi propria limbă, de a-și exercita propria religie etc. Cred că toate statele ar trebui să respecte specificitățile tuturor grupurilor etnice care trăiesc pe teritoriul lor.

Și cred că asta face România. Fiecare grup etnic are dreptul la cel puțin un parlamentar – și avem 18 în total! Cred că singurul partid care pune o problemă este UDMR, care este un ghetou în mijlocul scenei politice românești, când ar trebui să avem cetățeni de etnie maghiară în fiecare grup parlamentar, sub culorile tuturor partidelor, în loc de având pe toți regimentați într-un singur partid etnic. Majoritatea cetățenilor români de etnie maghiară locuiesc în departamentele Covasna și Harghita – departamente a căror dezvoltare și dezvoltare ar trebui să le sprijinim. Tenorii partidului etnic UDMR nu sunt altceva decât partea vorbitoare de maghiar a acestei clase politice corupte care controlează România de 30 de ani. Au fost asociați cu guvernul,și m-am implicat într-o mulțime de afaceri murdare, cum ar fi defrișarea țării noastre prin exploatare ilegală.

Publicitate

23/09/2021 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Olanda sprijină admiterea Bulgariei în spaţiul Schengen şi se opune în continuare aderării României

 

 

 

 

 

Premierul Olandei, Mark Rutte, a exprimat în urmă cu o lună întregul sprijin al ţării sale pentru aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen, transmite Focus citat de Rador.

În același timp Olanda se opune în continuare aderării României la Schengen.

În prezent, al treilea mare port al lumii şi cel mai mare din Europa, este portul olandez Rotterdam. Pe aici, intră în spaţiul comunitar toată marfa din lume … Adică în spaţiul  Schengen. Şi asta se întâmplă de când e lumea modernă.

Numai că, la marginea estică a Uniunii există un port mare, şi fluvial, şi maritim. Care este…? Lesne de ghicit – Constanţa!

De la Constanţa pleacă, spre Europa, trei mari magistrale – cea rutieră – Autostrada A1, magistrala petrolieră şi magistrala fluvială Dunăre – Rin.

Deci, trei coridoare europene care se duc hăt, departe, până în inima Europei. Şi haideţi să aruncăm o privire şi spre est de Constanţa! Ce vedem? Marea Neagră, toată Asia şi Orientul. Ce înseamnă asta? Cea mai mare piaţă din lume. Pe unde i-ar fi mai lesne acestei pieţe să aducă mărfuri în Uniunea Europeană?

Normal că prin… Constanţa. Adică portul din  România Schengenistă, Constanţa, ar deveni cel mai mare port al Europei şi, implicit, unul dintre cele mai importante din lume.

Unde mai ar ajunge Rotterdamul în ecuaţia asta? Sub Constanţa, adică doar cu emisfera vestică.

Cărui olandez i-ar conveni ca o ţară de asta, de mâna a doua, cum e considerată România , să ia smântâna?  

Constanţa deci, în varianta Schengen, ar deveni cel mai mare port al Europei, judecând după volumul de mărfuri taxabile care ar intra în Uniune.

Numai dacă luăm în consideraţie China , cu ce poate ea produce, amuţim, mai ales că guvernul de la Beijing doreşte  de mai demult, un cap de pod prin România.

Un lucru trebuie înţeles clar, fără divagaţii inutile pe teme de Europă civilizată. Oricâte puşcării am avea, oricâţi corupţi am băga la bulău, oricâte DNA-uri ar funcţiona, România putând deveni mai catolică decât Vaticanul, atât timp cât Rotterdamul se află în Olanda şi Constanţa în România, noi nu vom intra în Schengen!

Trebuie să fii olandez idealist să îţi omori propria economie portuară, acceptând să aduci în spaţiul economic comunitar un port care va surclasa toată economia olandeză.

Deci, aderarea României la Schengen are legătură directă cu portul Rotterdam, şi nu cu dosarele lui Kovesi.

 Dezvoltarea economică a Dobrogei şi, cu puternice raze, spre tot Sud-Estul României depinde strict de intrarea României în Schengen şi, implicit, de portul Constanţa, cel care îşi va dubla proporţiile din toate punctele de vedere. Nu mai spunem de aeroportul Constanţa şi tot ce se află pe acolo…

 Ce face Olanda acum? Are de la 1 ianuarie preşedinţia UE. Aşa că România nu va intra în Schengen, chiar dacă arestăm noi tot parlamentul de la Bucureşti şi chiar dacă ne călugărim peste noapte.

Potrivit oficialilor olandezi, dosarul România – Schengen nu este de actualitate, ceea ce înseamnă că opoziţia Olandei la intrarea ţării noastre în spaţiul de liberă circulaţie european rămâne intactă, neţinând seama de rezoluţiile Comisiei Europene care consideră că România îndeplineşte toate condiţiile pentru a adera la Spaţiul Schengen.

 

 

Surse:

 

http://evz.ro/comisia-europeana-considera-ca-romania-indeplineste-toate-conditiile-pentru-aderarea-la-spatiul-schengen.html

http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=19338

http://evz.ro/lovitura-romania-spatiu-shengen.html

13/03/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

Parlamentul European a aprobat aderarea României şi Bulgariei la spatiul Schengen

Schengen Area map

 

Raportul europarlamentarului Carlos Coelho privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost adoptat, miercuri, de plenul Parlamentului European, cu 487 voturi „pentru”, 77 de voturi „împotrivă” şi 29 abţineri.Verificarea îndeplinirii tuturor cerinţelor Schengen de către noii membri (control de teren, frontiere maritime şi aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească, conectarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen şi de protecţie a datelor) este o precondiţie pentru ca, în urma consultării PE, Consiliul de Miniştri să decidă eliminarea controalelor la frontierele interne cu statele membre.
 „Schengen reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale UE, pe care nu avem voie să o distrugem cu decizii pripite. Sistemul Schengen oferă cele mai înalte standarde pentru managementul frontierelor. România şi Bulgaria îndeplinesc aceste criterii – în consecinţă, nu trebuie să amânăm integrarea lor . Solicit Consiliului să urmeze recomandările votului exprimat azi de o mare majoritate a Parlamentului European”, a declarat preşedintele PE, Jerzy Buzek, conform unui comunicat.
 

Dezbaterea raportului întocmit de europarlamentarul PPE, Carlos Coelho, a avut loc marţi seară în plenul PE, reunit la Strasbourg, iar votul pozitiv a fost anticipat de preşedintele de şedinţă, vicepreşedintele PE Stavros Lambrinidis, care la finalul discuţiilor a adresat anticipat „calde felicitări” României şi Bulgariei pentru reunşită. În cursul discuţiei au fost însă exprimate şi opinii contrare.
 

Raportul eurodeputatului portughez, votat la 2 mai în Comisia de specialitate – LIBE – a PE, este favorabil integrării celor două state. Ultimul cuvânt în privinţa aderării îl vor avea cele 25 de state membre ale Spaţiului Schengen, care trebuie să aprobe în unanimitate.
Raportul va fi dezbătut joi în Consiliul JAI.
 

Majoritatea celor peste 40 de eurodeputaţi care au luat cuvântul, marţi seară, în dezbaterea care s-a desfăşurat în plenul PE, s-au pronunţat în favoarea aderării celor două state la Spaţiul Schengen. Europarlamentarii au susţinut că ambele state au depus eforturi majore pentru îndeplinirea criteriilor de aderare, subliniind în acelaşi timp că cele două ţări sunt pregătite tehnic pentru integrare.
 

Totodată, europarlamentarii care au luat cuvântul au subliniat că este importantă evitarea aplicării dublelor standarde şi că regulile de aderare nu ar trebui schimbate pe parcurs, ci ar trebui menţinute criteriile stabilite deja.
 

Printre europarlamentarii care au luat cuvântul în favoarea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen s-au numărat: Augustin Diaz de Mera Garcia Consuegra (PPE), Timothy Kirkhope (European Reformists and Conservatives), Cornelia Ernst, Andrey Kovatchev (PPE), Monika Flasikova Benova (S&D), Stanomir Ilchev (ALDE), Pawel Robert Kowal (ECR), Tanja Fajon, Kinga Gal (PPE), Anna Hedh (S&D), Salvatore Iacolino (PPE), Iliana Malinova Iotova (S&D), Veronique Mathieu (PPE), Hubert Pirker(PPE), Antigoni Papadopoulou, Ivaylo Kalfin (S&D). De asemenea, mai mulţi eurodeputaţi români au susţinut integrarea celor două state în Schengen. Este vorba despre Ion Enciu, Marian Jean Marinescu, Petru Luhan, Sogor Csaba, Rovana Plumb, Viorica Dăncilă, Cristian Buşoi, Ioan Mircea Paşcu şi Traian Radu Ungureanu.
 

Dintre cei care au luat cuvântul în favoarea aderării celor două state, eurodeputatul Hubert Priker, membru al popularilor europeni, a spus, asemenea celorlalţi colegi de grup, că cele două ţări au îndeplinit criteriile pentru aderarea la Schengen, dar ca :„Mă nelinişteşte însă o informaţie pe care nu o pot verifica, pe care am primit-o astăzi. Se pare că, în România, veniturile Poliţiei vor fi reduse cu o treime. Şi ştim că o condiţie sine qua non pentru a evita corupţia şi pentru a se garanta o muncă corectă este reprezentată de salariile bune pentru poliţişti. Sper că informaţia privind reducerea salariilor poliţiştilor este falsă şi că poliţiştii, care trebuie să garanteze securitatea întregii Uniuni Europene, vor continua să fie plătiţi în mod adecvat”, a spus el.
 

Aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost aprobată de Parlamentul European

Au fost şi eurodeputaţi care s-au pronunţat categoric împotriva aderării celor două state la Spaţiul Schengen. Este vorba despre eurodeputaţi ai grupului Europe of Freedom and Democracy (EFD), dar şi neafiliaţi. Astfel, italianul Mario Borghezio, membru al EFD, a vorbit despre riscurile „infiltrării prin România şi Bulgaria a unor persoane nedorite care ar putea pune sub ameninţare securitatea statelor membre”.
 

„Sugerez suspendarea procesului de aderare a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen pe baza principiului precauţiei”, a mai spus el, reclamând existenţa unor enorme presiuni de la frontierele externe din direcţia acestor două ţări. Borghezio s-a referit la România şi Bulgaria cu expresia „găurile din şvaiţerul care este UE în legătură cu clandestinii”.

La rândul său, Daniel Van Der Stoep, europarlamentar olandez neafiliat, a  menţionat şi rapoartele Transparency International, spunând că România şi Bulgaria se confruntă cu cazuri majore de corupţie.

8 iunie 2011

Cititi integral articolul „Aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost aprobată de Parlamentul European” in publicatia  arena.md.

08/06/2011 Posted by | PRESA ROMÂNEASCĂ | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: