Statul român doarme ca boul pe coadă! În județele Arad, Bihor și Satu Mare se vând produse etichetate exclusiv în limba maghiară!
Amploarea fenomenului de maghiarizare forțată a populației nemaghiare pe teritoriul Transilvaniei ocupate de Ungaria în urma Dictatului de la Viena
În urma Dictatului de la Viena (cunoscut și ca Al doilea arbitraj de la Viena) încheiat la 30 august 1940, România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste.Acest act a fost impus de Germania Nazistă și Italia fascistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sub titlul de „arbitraj”.
La 17 septembrie 1941, cu ocazia recensământului organizat de Ungaria în Transilvania ocupată, românii cu nume maghiarizate au fost trecuți toți ca având origine etnică maghiară.
Maghiarizarea forțată din Transilvania de Nord ocupată de către horthyști a îmbrăcat uneori forme dintre cele mai agresive cu putință, îndreptate împotriva populației românești.Măsurile de maghiarizare au urmat un tipar rapid specific unui regim dictatorial cotropitor, concentrat pe asimilarea populației autohtone prin orice mijloace posibile.
De exemplu, în comuna Botiz din județul Satu Mare, din 3500 de locuitori doar 500 erau unguri, 300 evrei și 2700 români, dar autoritățile maghiare invadatoare au recunoscut ca români doar… 3 (trei)”. (sursa: Țara Oașului în memoria documentelor, volumul I, de Emanuil Rus și Adrian Rezeanu.)
Amploarea fenomenului de maghiarizare forțată a populației nemaghiare pe teritoriul Transilvaniei și al Ungariei a fost una înfiorătoare , nefiind elucidată din păcate pe deplin de istorici nici până azi, scrie https://glasul.info/
În județele Arad, Bihor și Satu Mare se vând produse etichetate exclusiv în limba maghiară, în timp ce autoritățile noastre dorm pe ele !
În timp ce în restul țării micilor comercianți li se pune lacătul pe ușile afacerilor pentru tot felul de pretexte mai mult sau mai puțin inventate, pentru nereguli minore sau chiar inexistente, favorizând astfel marile lanțuri de magazine și ucigând total afacerile mici de cartier sau pe cele de familie în domeniul comerțului autohton, pe granița de vest a țării este un adevărat Vest Sălbatic în domeniul comerțului, și totuși nimeni nu stopează acest fenomen.
De mai mulți ani, cu precădere în localitățile cele mai apropiate de granița cu Ungaria, în magazinele din județele Arad, Bihor și Satu Mare, nu doar că se vând aproape numai produse importate din Ungaria, ci acestea mai sunt și etichetate exclusiv în limba maghiară.
“Dacă nu vrei să faci un drum până la Arad în oraș, ești nevoit să cumperi de la ei orice găsești, altă alternativă n-avem. Se ivesc în viața de zi cu zi diverse necesități urgente, și n-ai timpul să tragi o fugă până în oraș.
Problema este că de foarte multe ori trebuie să ghicim care-i treaba cu produsul respectiv sau să rugăm pe cineva care cunoaște limba maghiară să ne traducă, altfel ajungi să regreți că ai cumpărat un produs pe care în mod normal nu l-ai fi luat. Nu este normal să nu existe niște minime informații și în limba română pe produsele vândute.”, a declarat un român dintr-o localitate din județul Arad aflată aproape de granița României cu Ungaria
Aceeași situație poate fi întâlnită din păcate și în câteva localități din județele Bihor și Satu Mare, acolo de unde am primit de asemenea sesizări că există fix același fenomen revoltător.
Statul român, din păcate, prin autoritățile care ar putea stopa aceste încălcări flagrante ale legii din România, preferă de ani buni să închidă ochii la această practică sfidătoare la adresa cetățenilor români care nu cunosc limba maghiară.
Deși legea aflată în vigoare în România prevede în mod clar obligația comercianților de a eticheta produsele importate în limba română, în Vestul Sălbatic de pe granița de Vest a României, legile statului român nu valorează nici măcar cât o ceapă degerată.
O statuie a limbii române va fi amplasată în Satu Mare
Ansamblu monumental dedicat „Limbii Române”
O statuie a limbii române va fi amplasată în Satu Mare în primăvara anului 2016.
Iniţiativa aparţine Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, iar statuia este opera artistului plastic Radu Ciobanu.
“Monumentul Limbii Române, care se propune pentru a fi edificat în Parcul Libertăţii, este unul din acelea care întăresc conştiinţa identitară românească”, se arată într-un proiect de hotărâre supus dezbaterii consilierilor locali.
Conform aceleiaşi surse, ideea monumentului porneşte de la un articol al poetului Mihai Eminescu, apărut în ziarul Timpul din 4 noiembrie 1882: “Încă în suta şaptesprezecea, Miron Costin scrie regelui Poloniei că cel mai frumos şi mai corect dialect românesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbeşte în Sătmar, unde cu toată emigraţia lui Dragoş, românii rămaşi acolo sub fratele lui, voievodul Balc, sunt atât de numeroşi ca şi când n-ar fi ieşit nimeni din ţară”.
Directorul CJCPCT, Robert Laszlo, afirmă că la realizarea statuii s-a ţinut cont de cele scrise de Mihai Eminescu despre Satu Mare, în anul 1882, în ziarul Timpul.
„Când profesa ca jurnalist la ziarul Timpul, Mihai Eminescu scria într-un articol: Miron Costin i-a scris regelui Poloniei că la Satu Mare se vorbeşte cel mai frumos şi curat dialect românesc. Acolo, românii sunt atât de numeroşi ca şi când nu ar fi ieşit nimeni din ţară”- spune Robert Laszlo.
Ansamblul monumental este compus dintr-un personaj principal, o mamă din popor îmbrăcată într-o togă romană, ţinând într-o mână o carte masivă.
Alături de ea se află un copil, iar în spatele lor se va afla un copac cu rădăcinile adânc înfipte în pământ, completând compoziţia şi simbolizând puterea şi trăinicia limbii române.
Statuia este realizată din bronz şi are o înălţime de peste doi metri, iar înălţimea copacului va fi de circa 3,00 m, tot ansamblul fiind din bronz, pe un soclu de piatră”, informează Rador.
Reprezentantii locali ai UDMR au cerut o inscripție în limba maghiară si germana pe Monumentul Limbii Române. Este de văzut dacă Monumentul Limbii Române chiar va avea si aceste inscripții.
Sursa: Radio Chișinău
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 