Putin a dus Rusia în urma României

România a depășit în ultimii 5 ani Rusia

Pentru a va face o imagine a scaderii PIB-ului pe cap de locuitor din Rusia, va prezentam evolutia acestuia, intre 2014 si 2020, cat si comparatia cu cel al Romaniei, potrivit Country Economy.

2014 – Rusia – 14.008 $, Romania – 10.022 $
2015 – Rusia – 9.258 $, Romania – 8.942 $
2016 – Rusia – 8.724 $, Romania – 9.520 $
2017 – Rusia – 10.724 $, Romania – 10.777 $
2018 – Rusia – 11.262 $, Romania – 12.363 $
2019 – Rusia – 11.512 $, Romania – 12.867 $
2020 – Rusia – 10.042 $, Romania – 12.892 $.

Analiza economica prezinta faptul ca datorita lui Putin si politicilor sale de austeritate, nivelul de trai din Rusia a scazut cu 11% in ultimii sapte ani, scrie https://www.timpul.md/.

Valoarea PIB-ului general al acestei țări a coborât de la 2,3 trilioane de dolari in 2013, până la 1,5 trilioane de dolari in 2020. Iar Bursa de la Moscova a ajuns la 53% fata de nivelul de maximum din mai 2008.

Rușii sunt șocați de politica lui Putin: Țara lor o duce mai rău decât România

O analiza a unui expert economic international de la Atlantic Council, arata cum cetatenii din Rusia condusa de Putin, in ultimii ani, au ajuns sa traiasca mai rau decat cei din Romania, Polonia si Ungaria.

Astfel, produsul intern brut pe cap de locuitor al Rusiei a fost mai mic comparativ cu al celor trei tari din estul Europei, care au avut o rata de crestere medie anuala mult mai mare fata de nivelul inregistrat de Moscova, potrivit Toys Matrix.

Renumitul economist suedez, Anders Aslund, vorbeste intr-un articol din Project Syndicate, ca presedintele rus, Vladimir Putin invinovateste „fortele exterioare” – nu in ultimul rand preturile globale ale petrolului – pentru starea de criza a tarii sale, chiar daca politicile economice nejustificative si sanctiunile occidentale, nu sunt din vina nimanui, ci doar a lui.

Nu intamplator, a existat o divergenta economica in Europa Centrala si de Est. Tarile care au aderat la Uniunea Europeana si-au imbunatatit performantele economice, iar PIB-ul a inceput sa convearga cu acela din Vestul continentului.

Datele oficiale arata ca, intre 2014 si 2019, Ungaria, Polonia si Romania au crescut cu o medie anuala de 3,8%, 4,1% si respectiv 4,7%. In schimb, Rusia a avansat doar cu 0,7%, iar cetatenii sai sunt socati sa afle ca tara lor sta mai rau decat Croatia, Polonia, Romania si Turcia.

Prin apropierea de piata unica din Uniunea Europeana, Rusia ar fi putut avea o crestere mai mare, daca ar fi avut politici economice solide, constată Anders Aslund, doctorand la Universitatea Oxford.

Reuters: Până în 2050 vor fi forțate să migreze peste 1 miliard de persoane

 

 

 

 

 

 

 

Potrivit unor analize recente referitoare la amenințările ecologice globale, creșterea rapidă a populației, lipsa accesului la alimente și apă și incidența crescută a dezastrelor naturale vor pune peste 1 miliard de persoane în situația de a fi nevoite să migreze până în 2050, relatează https://www.reuters.com/ more-than-1-billion-people-face-displacement-by-2050 

 

Datele au fost anunțate de Institutul pentru Economie şi Pace (IEP), un grup de reflecţie care publică anual date privind evoluțiile ecologice globale.

Registrul ameninţărilor ecologice foloseşte date de la Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte surse pentru a evalua opt ameninţări ecologice şi pentru a prezice care sunt ţările şi regiunile cu cele mai multe la risc, relatează Reuters.

Având în vedere că populaţia lumii va creşte la aproape 10 miliarde până în 2050, intensificând lupta pentru resurse şi alimentând conflictele, cercetările arată că până la 1,2 miliarde de persoane care trăiesc în zone vulnerabile din Africa subsahariană, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu pot fi forţate să migreze până în 2050.

Prin comparație, factorii ecologici și conflictele au condus la strămutarea a aproximativ 30 de milioane de oameni în 2019, se arată în raportul de 90 de pagini face un clasament al amenințărilor, pe care le grupează în două categorii: una dintre acestea cuprinde insecuritatea alimentară, resursele reduse de apă și creșterea numărului populației, iar alta vizează dezastrele naturale, printre acestea fiind listate inundațiile, secetele, creșterea nivelului mării și creșterea temperaturilor.

„Acest lucru va avea un impact social  și politic  uriaș nu doar în țările  în curs de dezvoltare, ci și în regiunile dezvoltate, deoarece deplasarea în masă va duce la fluxuri mai mari de refugiați către cele mai dezvoltate țări”, a declarat Steve Killelea, fondatorul IEP.

Rezultatul este o analiză care evaluează  ameninţările cu care se confruntă fiecare dintre cele aproximativ 150 de ţări ale lumii şi capacitatea lor de a le rezista.

În timp ce unele țări, cum ar fi India şi China, sunt cele mai ameninţate de lipsa apei în deceniile următoare, altele, precum Pakistan, Iran, Mozambic, Kenya şi Madagascar, se confruntă cu o combinaţie  de ameninţări, precum şi cu o capacitate diminuată de a le face faţă .

„Aceste țări sunt în general stabile acum, dar au o expunere ridicată la amenințările ecologice și o„ pace pozitivă ”scăzută și deteriorată, ceea ce înseamnă că sunt expuse unui risc mai mare de colaps viitor”, a constatat analiza de 90 de pagini.

 

 

 

 

 

 

Lumea are acum cu 60% mai puţină apă proaspătă disponibilă decât acum 50 de ani, în timp ce se preconizează că cererea de alimente va creşte cu 50% în următorii 30 de ani,  în mare parte ca urmare a expansiunii clasei de mijloc din Asia.

Acești factori, combinați cu dezastrele naturale care sunt susceptibile să crească în frecvență din cauza schimbărilor climatice, înseamnă că și statele stabile sunt vulnerabile până în 2050.

IEP speră că registrul, care ar putea deveni o analiză anuală, va forma politicile de ajutor şi dezvoltare, cu mai mult accent şi finanţare către problemele legate de climă.

Acest avertisment vine în contextul în care, din data de 22 august, omenirea trăiește pe credit ecologic, în contextul în care și-a consumat deja resursele pe care i le oferă planeta în cursul unui an, această dată fiind întârziată cu trei săptămâni, comparativ cu anul trecut, în contextul pandemiei de COVID-19. 

 

 

 

Eurostat : UE a înregistrat progrese notabile în obiectivele sale de dezvoltare durabilă

 

 

 

Dezvoltarea durabilă este ferm ancorată în tratatele europene și este  în centrul politicii europene de mult timp.Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective ale sale de dezvoltare durabilă (ODD), adoptate de Adunarea Generală a ONU în septembrie 2015, au dat un nou impuls eforturilor globale de realizare a dezvoltării durabile.UE este angajată pe deplin să joace un rol activ pentru a maximiza progresul în direcția obiectivelor de dezvoltare durabilă. 

Uniunea Europeană a înregistrat progrese în ceea ce privește aproape toate obiectivele de dezvoltare durabilă în ultimii cinci ani, arată un raport publicat luni de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, comentat de   https://europunkt.ro/date-eurostat-ue-a-inregistrat-progrese-notabile Raportul intitulat „Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană — Raport de monitorizare privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii ODD în contextul UE — ediția 2020” oferă o prezentare statistică a progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) în UE.

Această publicație este a patra dintre rapoartele periodice ale Eurostat care monitorizează progresele realizate către ODD în contextul UE. Analiza  se bazează pe setul de indicatori EU .Setul de indicatori urmăriți cuprinde aproximativ 100 de indicatori. Raportul de monitorizare oferă o prezentare statistică a tendințelor  în UE pe termen scurt  și   pe termen lung .

În special, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului„Pace, justiție și instituții puternice”, dar raportul prezintă, de asemenea, evoluții pozitive importante în ceea ce privește obiectivele „Fără sărăcie”, „Sănătate și bunăstare”, „Fără foamete” și „Condiții de muncă decente și creștere economică”.S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește realizarea de „Orașe și comunități durabile”, „Educație de calitate”, „Parteneriate pentru obiective”, „Consum și producție responsabile”, „Energie accesibilă ca preț și curată”, „Reducerea inegalităților”, „Viața terestră” și „Industrie, inovare și infrastructură”.

În schimb, raportul relevă că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atinge ODD în materie de „Politici climatice” și „Egalitate de gen”.Durabilitatea este un obiectiv fundamental al UE și o prioritate clară a Comisiei von der Leyen.

Toate politicile Comisiei, cum ar fi tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor, contribuie la realizarea ODD.

Începând din acest an, progresele înregistrate de statele membre în direcția ODD sunt integrate în semestrul european, cu o evaluare sintetică și o anexă specifică în fiecare raport de țară, care stabilesc performanța în materie de ODD a fiecărui stat membru în parte și tendința din ultimii cinci ani.