CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

CUTREMUR în Biserica Ortodoxă Rusă. După invazia din Ucraina, Patriarhul Kiril al Moscovei e izolat

Patriarhul Kirill și ”creștinul”Putin

Binecuvântarea completă oferită de patriarhul Kirill al Moscovei faţă de invadarea Ucrainei de către Rusia i-a divizat pe credincioşii din Biserica Ortodoxă din lumea întreagă şi a declanşat o rebeliune internă, despre care experţii afirmă că este una fără precedent, informează Agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Nicio criză nu a fost mai puternică pentru Biserica Ortodoxă Rusă decît aceea provocată de poziţia Patriarhului Kirill faţă de invazia ordonată de Putin în Ucraina.

Aceasta aşază ortodoxia rusă în ordinea ticăloşiei lumii şi o îndepărtează de menirea ei, de slujire a adevărului lui Dumnezeu.

Sub Kirill, ordodoxia rusă a decăzut, în ochii multor credincioşi ortodocşi, de la aspiraţiile ei de ”a treia Romă” la ”subsidiara nemernică de la Moscova a creştinismului ortodox” cum scria ”The Guardian”.

Vina e a unui singur om: Patriarhul Kirill, care a lovit în ortodoxia rusă la fel de puternic pe cît o făcuse Stalin. Şi nu numai în ea: modelul ”pravoslavnic” rus pierde şi el teren, în întreaga lume. Chiar şi în România, unde unii dintre ierarhii bisericii noastre îl preamăreau.

Patriarhul Kiril, în vârstă de 75 de ani, un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a spus că războiul din Ucraina este un fel de zid de apărare împotriva Occidentului pe care el îl consideră decadent, în special din cauza acceptării homosexualităţii.

Patriarhul Moscovei şi Vladimir Putin împărtăşesc aceeaşi viziune despre „Russkiy Mir” („Lumea rusă”), care asociază unitatea spirituală şi expansiunea teritorială în anumite părţi ale fostei U.R.S.S., au declarat pentru agenția de presă Reuters mai mulţi experţi.

Ceea ce Putin consideră o restaurare politică, patriarhul Kiril spune că reprezintă o cruciadă.

Însă patriarhul moscovit a stârnit reacţii negative atât în ţara lui, cât şi în rândul bisericilor ortodoxe din străinătate şi care sunt asociate Patriarhiei Moscovei.

În Rusia, aproape 300 de credincioşi ortodocşi dintr-un grup denumit Preoţii Ruşi pentru Pace au semnat o scrisoare prin care au condamnat „ordinele ucigaşe” transmise în Ucraina.

„Oamenii din Ucraina ar trebui să-şi facă alegerile de unii singuri, nu sub ameninţarea armelor, fără presiune din Vest sau din Est”, afirmă autorii scrisorii, referindu-se la milioanele de ucraineni care sunt acum divizaţi, având opinii pro-Moscova şi pro-Kiev.

Autorităţile ruse spun că acţiunea lor în Ucraina reprezintă „o operaţiune militară specială”, concepută nu pentru a ocupa teritoriul ucrainean, ci pentru a demilitariza şi a „de-nazifica” ţara vecină.

Dintre cei 260 de milioane de creştini ortodocşi din lumea întreagă, circa 100 de milioane trăiesc în Rusia, iar unii dintre ortodocşii din străinătate respectă primatul Patriarhiei Moscovei. Însă războiul din Ucraina a tensionat aceste relaţii, citează stiripesurse.ro.

Fără rugăciuni pentru patriarh

La Amsterdam, războiul din Ucraina i-a convins pe preoţii din Parohia Sfântul Nicolae să nu mai rostească numele patriarhului Kiril în rugăciunile lor.

Un episcop rus din Europa de Vest i-a vizitat şi a încercat să îi facă să se răzgândească, însă parohia olandeză a rupt legăturile cu Patriarhia Moscovei şi a spus că acea decizie a fost „un pas foarte dificil, făcut cu mare durere în inimile noastre”.

„Patriarhul Kiril pur şi simplu a discreditat Biserica”, a declarat Taras Khomych, profesor de teologie la Liverpool Hope University şi membru al Bisericii Catolice de rit Bizantin din Ucraina. „Mulţi oameni vor să vorbească liber în Rusia, dar se tem”, a adăugat el într-un interviu telefonic acordat agenţiei Reuters.

Ucraina are aproximativ 30 de milioane de credincioşi ortodocşi, împărţiţi între Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP) şi alte două biserici ortodoxe, din care una este autocefală, adică independentă – Biserica Ortodoxă Ucraineană.

Ucraina este un teritoriu cu o importanţă vitală pentru Biserica Ortodoxă Rusă, pentru că este considerată leagănul civilizaţiei ruse, locul în care preoţii misionari bizantini l-au creştinat în secolul al X-lea pe cneazul Vladimir I al Kievului.

Mitropolitul Kievului, Onufrei Berezovski, din partea UOC-MP, i-a cerut preşedintelui Putin „o încheiere imediată a războiului fratricid”, iar un alt mitropolit din UOC-MP, Evologi din oraşul Sumî din estul Ucrainei, le-a cerut preoţilor locali să nu se mai roage pentru patriarhul Kiril.

Kiril, care susţine că Ucraina este o parte indivizibilă a jurisdicţiei sale spirituale, a întrerupt deja relaţiile cu patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, care exercită un primat onorific şi istoric asupra celorlalţi patriarhi din ţările ortodoxe, fiind considerat „primul dintre egalii săi”, fapt care îi conferă importanţa, dar nu şi puterea, unui papă catolic.

Patriarhia Constantinopolului a recunoscut în octombrie 2018 autonomia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, stârnind nemulţumirea Bisericii Ortodoxe Ruse, care a denunţat „o schismă” şi a rupt legăturile cu Constantinopolul.

„Unele biserici sunt atât de supărate pe patriarhul Kiril din cauza poziţiei sale asupra războiului, încât ne confruntăm acum cu o revoltă în lumea ortodoxă”, a declarat Tamara Grdzelidze, profesoară de studii religioase la Universitatea de Stat Ilia din Georgia şi fostă ambasadoare a Georgiei la Vatican.

Într-o declaraţie comună, teologi ortodocşi de la mai multe instituţii, inclusiv de la Centrul de Studii Creştin-Ortodoxe din cadrul Universităţii Fordham din New York şi de la Academia Volos de Studii Teologice din Grecia, i-au condamnat pe liderii religioşi care „îşi îndeamnă comunităţile să se roage în feluri prin care încurajează activ ostilitatea”.

Printre alţi lideri ortodocşi care au criticat războiul se află şi patriarhul Teodor al II-lea al Alexandriei şi al întregii Africi, patriarhul Daniel al României şi arhepiscopul Leon al Finlandei.

Schisma cu ceilalţi creştini

Poziţia patriarhului Kiril a creat şi o schismă între Biserica Ortodoxă Rusă şi alte biserici creştine.

Secretarul general al Consiliului Mondial al Bisericilor (WWC), părintele Ian Sauca, i-a trimis patriarhului Kiril o scrisoare în care l-a rugat „să intervină şi să medieze cu autorităţile pentru a opri acest război”.

Kiril i-a răspuns că „forţe care consideră în mod deschis că Rusia este duşmanul lor au venit aproape de graniţele noastre” şi că Occidentul este implicat într-o „strategie geopolitică pe scară largă” pentru a slăbi Rusia. Reprezentanţii WCC au publicat ambele scrisori.

După Revoluţia rusă din 1917, liderii sovietici au început să desfiinţeze Biserica Ortodoxă Rusă. Stalin a readus-o la viaţă după ce Hitler a invadat Rusia în Al Doilea Război Mondial, pentru a uni societatea civilă împotriva trupelor naziste.

„Aceeaşi idee este readusă acum la viaţă de către Putin”, a declarat Olenka Pevny, profesoară de Slavonă şi Studii Ucrainene la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, care deţine cetăţenie americană şi este de origine ucraineană.

„Pe măsură ce poziţia Rusiei în lume şi identitatea rusă au început să scadă ca importanţă, Putin a înrolat încă o dată Biserica pentru a-l ajuta să aducă poporul sub controlul lui şi a încercat să îi lege de Rusia pe oamenii din naţiunile independente, precum Ucraina, promovând noţiunea unei Biserici Ortodoxe Ruse unificate, pentru a nega orice diversificare religioasă”, a declarat ea într-un interviu telefonic.

Poziţia pro-Putin a patriarhului Kiril a afectat şi relaţiile Moscovei cu Vaticanul.

În 2016, papa Francisc a devenit primul pontif romano-catolic care s-a întâlnit cu un lider al Bisericii Ortodoxe Ruse după Marea Schismă, actul care a împărţit creştinătatea în ramura creştinilor de est şi ramura creştinilor de vest în anul 1054.

Cea de-a doua întâlnire, despre care atât papa Francisc, cât şi patriarhul Kiril, au spus că doresc să o organizeze în acest an, a devenit de acum virtual imposibilă, potrivit experţilor.

Publicitate

25/04/2022 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: