„Chisinau”? Nu, „Kişiniov”!…

 

Odată cu repunerea în drepturi pe teritoriul Moldovei a limbii moldovenilor, s-a pus şi problema derusificării/desovietizării onomasticii moldoveneşti, inclusiv a toponimelor (denumirilor de localităţi).

Ca multe alte începuturi oportune din perioada de început a Republicii noastre, nici acest lucru n-a fost dusă până la capăt.

Deşi oraşul Chişinău este în esenţă – istoric vorbind – rusesc, localitatea în baza căreia s-a întemeiat acesta şi implicit denumirea sa, nu au nicio legătură cu ruşii, existând de secole înaintea ocupaţiei din 1812 a estului Moldovei.

Trucul rusesc cu adaptarea numelui moldovenesc Chişinău în Кишинёв („Chişiniov”), este o componentă a politicii mincinoase duse de Imperiul Rus pentru a justifica anexarea ilegală a acestei bucăţi de pământ, prin încetăţenirea în conştiinţa europenilor a caracterului rusesc al provinciei nou-achiziţionate.

La fel s-a întâmplat şi cu denumirea dată teritoriului: s-a luat un nume autohton – Basarabia, care desemna doar sud-estul Moldovei, aflat sub control otoman direct, şi s-a extins asupra întregului teritoriu, de la Cetatea Albă până la Hotin, dar dându-i-se o sonoritate slavă – Бессарабия/Bessarabia (fără arabi?!), iar partea care era numită de moldoveni şi munteni Basarabia, a început să fie numită de ruşi Буджак (Bugeac), la fel cum o numeau turcii.

Acelaşi lucru e valabil şi pentru Tighina, care deşi etimologic este de origine slavă, a fost înlocuită de ruşi cu turcescul Bender, doar pentru a nu perpetua denumirea românească.

La fel, Cetatea Albă rămâne în timpul ruşilor Akkerman, ca în timpul turcilor.

 

 

 

 

 

 

Măcar din aceste considerente ruşii, cei imperiali şi cei sovietici şi cei actuali, trebuie consideraţi ipocriţi.

Căci de 200 de ani una din tezele justificative ale lor privind anexarea pământului moldovenesc dintre Prut şi Nistru este că s-a dorit eliberarea ortodocşilor de sub stăpânirea turcă (musulmană).

Pe de o parte îi eliberezi de turci, iar pe de altă parte impui denumiri turceşti străine localnicilor.

În perioada ocupaţiei ruseşti centrul provinciei ruseşti Bessarabia ajunge să fie cunoscut în lume cu numele Kishinev.

Dar a existat 1989 şi 1991.

Moldovenii reintră în drepturi, cel puţin formal.

Spre deosebire de alte state, autorităţile moldoveneşti nu adoptă o poziţie tranşantă privind promovarea denumirilor moldoveneşti de localităţi în exteriorul ţării.

Autorităţile de la Minsk, odată cu adoptarea denumirii Belarus în locul denumirii Belorusia, încep să o promoveze intens, insistând chiar ca şi Rusia să utilizeze doar această formă.

Côte d’Ivoire din 1985 solicită tuturor statelor lumii să utilizeze această denumire în propriile limbi, nefiind de acord cu termeni ca Ivory Coast sau Coasta de Fildeş.

Ucraina, odată cu schimbarea oficială a denumirilor Kiev în Kyiv, Lvov în Lviv, Kharkov în Kharkiv etc. insistă la nivel internaţional pentru utilizarea anume a formelor ucrainene.

Moldova nu a făcut astfel de demersuri în scurta sa istorie.

Deşi denumirea utilizată de ruşi Moldavia a fost utilizată şi de occidentali în perioada sovietică, odată cu intrarea Moldovei în ONU se dă preferinţă denimirii autohtone.

Acest lucru s-a întâmplat mai ales din două motive: a) Moldova a fost şi rămâne o necunoscută pentru marea majoritate a societăţii occidentale, cu atât mai mult prin alte părţi, astfel că  străinii (de regulă jurnaliştii sau oficialii) care au legătură cu Moldova utilizează denumirea recunoscută de forurile internaţionale; b) în limbile europene Moldavia este denumirea principatului Moldovei.

În privinţa Chişinăului lucrurile urmează acelaşi tipar. Cei care intră în contact cu oraşul sau ţara noastră folosesc numele utilizat de majoritatea absolută a populaţiei Moldovei.

Google este edificator în acest caz: 34.800.000 rezultate pentru Chisinau versus 5.840.000 pentru Kishinev.

Se poate obiecta că denumirile date unor localităţi sau ţări străine au rădăcini istorice.

La urma urmei şi Moscova în română nu e Moskva.

Da, însă istoria unor termeni ca Londres (eng. London), Bucharest (rom. Bucureşti), Varşovia (pol. Warszawa), Рим (ital. Roma) nu poate fi comparată cu istoria termenului Кишинёв/Kishinev (rom. Chişinău).

Tradiţia istorică este un argument în păstrarea formelor româneşti ale următoarelor denumiri: Florenţa (ital. Firenze), Marsilia (fran. Marseille), Lisabona (port. Lisboa), Praga (ceh. Praha), Viena (germ. Wien), Londra (eng. London), Copenhaga (dan. København), Hanovra (germ. Hannover) etc.

Dar denumiri precum Bologna (ital. Bologna), Valladolid (span. Valladolid), Toulouse (fran. Toulouse), Innsbruck (germ. Innsbruck), Glasgow (eng. Glasgow), Dusseldorf (germ. Düsseldorf), Brno (ceh. Brno) etc. se scriu conform limbii originare şi se citesc deasemenea în maniera originară („Bolonia, Valiadolid, Tuluz, Insbruc, Glazgou, Duseldorf, Bîrno”).

Se observă existenţa formelor româneşti pentru denumirile din proximitate, dar numai pentru cele de importanţă evidentă (capitale, centre politice sau culturale), pe când cele de importanţă secundară (raportate la vorbitorii de română) respectă regula limbii originare.

Cele din zonele îndepărtate urmează forma consacrată de specificul englezesc, franţuzesc, spaniol (Washington, Quebec, Quito) sau a transliteraţiei oficiale (Thimphu, Sana’a, Phnom Penh).

Or, Chişinău este pentru italieni similar cu Bologna pentru moldoveni, pentru spanioli – similar cu Valladolid pentru moldoveni, pentru francezi – similar cu Toulouse pentru moldoveni ş.a.m.d.

Suntem o veritabilă periferie în acest sens.

Lucrurile pot fi schimbate şi în privinţa termenului Chişinău.

Dacă tradiţia rusească ne-a impus în trecut termeni precum Pekin, Ulan-Bator, Gruzia, astăzi formele româneşti corecte sunt altele – Beijing, Ulaanbaatar, Georgia.

Şi dacă în privinţa denumirii date de ruşi avem o tradiţie istorică, vorbitorii de alte limbi, mai ales cele cu alfabet latin, trebuie să se inspire din denumirea originară – Chişinău.

Transliteraţia este simplă – Chisinau.

La fel cum se procedează în cazul capitalelor Sloveniei, a Muntenegrului şi a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei – state oarecum echivalente cu Republica Moldova, din perspectiva cognoscibilităţii internaţionale. Ljubljana, Podgorica şi Skopje rămân neschimbate în toate limbile care folosesc alfabetul latin, deşi nu întotdeauna corespund regulilor de scriere a respectivelor limbi. Şi pronunţarea/citirea lor se face la fel în spiritul limbilor originare – „Liubliana, Podgoriţa, Scopie”.

Şi Chişinău trebuie promovat ca atare – Chisinau.

Nicidecum Kishinev, care e străin moldovenilor şi nu îi reprezintă. Dar nici Kisinev, Kischinew, Kichinev, Kishinyov, Kischinau, nici chiar Chishinau.

O scurtă listă cu denumirea Chişinăului în alte limbi:

• Albaneză – Kishinau

• Azeră – Kişinyov

• Belarusă – Кішынёў

• Bulgară – Кишинев

• Cehă – Kišiněv

• Engleza – Chisinau/Kishinev

• Franceză – Chisinau/Kichinev

• Germană – Chisinau/Kischinau

• Indoneziană – Kishinev

• Islandeză – Kisínev

• Italiană – Chisinau

• Kazahă – Кишинев

• Lituaniană – Kišiniovas

• Letonă – Kišiņeva

• Macedoneană – Кишињев

• Maghiară – Chisinau/Kisinyov

• Norvegiană – Chisinau/Kisjinjov

• Olandeză – Chisinau/Kisjinev

• Poloneză – Kiszyniów

• Portugheză – Chisinau

• Rusă – Кишинёв

• Sârbo-Croato – Kišinjev

• Slovacă – Kišiňov

• Slovenă – Kišinjev

• Suedeză – Chisinau/Kisjinev

• Swahili – Kishineu

• Turcă – Kişinev

• Ucraineană – Кишинів

Denumirile în limba română ale capitalelor statelor cu nivel de recunoaştere în lume similar cu cel al Moldovei: Tirana (alb. Tiranë), Baku (azer. Baki), Reykjavik (isl. Reykjavík), Vilnius (lit. Vilnius), Riga (let. Rīga), Skopje (maced. Скопје), Sarajevo (sârb. Sarajevo), Bratislava (slovacă Bratislava), Ljubljana (slovenă Ljubljana), Podgorica (sârb. Podgorica).

Iar în privinţa convingerii vorbitorilor de rusă se pot aduce următoarele argumente: satele Republicii Moldova Delacău (rus. ucr. Делакеу), Făgădău (ucr. Фегедеу), Işcălău (ucr. Ішкелеу), Slobozia-Vărăncău (rus. Слобозия-Вэрэнкэу, ucr. Слобозія-Варанкеу), Vărăncău (rus. Воронково, ucr. Варанкеу), dar şi Bacău (rus. Бакэу), Zalău (rus. Залэу).

Chiar şi termenul rusesc Молдова (rom. Moldova), preferat de către rusolingvii moldoveni anteriorului Молдавия (Moldavia)!

Există în limba rusă resurse pentru a denumi capitala Moldovei conform formei româneşti. Nu există dorinţă!

Ruşii ne-au rebotezat până şi cel mai mărunt cătun şi persistă în încăpăţânarea lor de a nu-şi apropia propriile forme lingvistice de cele ale moldovenilor.

 Moldovenii nu vor spune nicicând Novgorodul de Jos (rus. Нижний Новгород), pe când Новые Анены (rom. Anenii-Noi) este o realitate, şi nu doar printre ruşii Moldovei.

Dar ce fac moldovenii?

Pe lângă faptul că nu fac nimic pentru promovarea denumirii corecte a capitalei Moldovei, dar şi a altor localităţi (Bălţi – „Beltzy”, Tighina – „Bendery” etc.), se admit nişte lucruri cel puţin bizare, care ar debusola orice străin dornic să folosească corect numele Chişinăului.

1. Marele KăKat moldovenesc

În 2008, pe vremea comuniştilor, apar în Chişinău maşini cu numere de înmatriculare având litera K în locul literei C.

 

 

 

 

 

(foto protv.md)

„C” înseamnă Chişinău. Ce înseamnă „K”?! Cu siguranţă nu „kaliu” sau „kelvin”.

De ce au admis autorităţile această batjocură?!

 

 

 

(foto Stela Popa)

 

 

 

Explicaţii de genul „nu mai există combinaţii disponibile”, „s-a făcut la solicitarea cetăţenilor” etc. nu sunt credibile. Dacă s-ar fi terminat şirul de numere de tipul C XX xxx (2 litere şi 3 cifre) se putea foarte simplu utiliza C XXX xxx sau C XX xxxx. Sau acelaşi CU, uitat odată cu suprimarea judeţelor în 2003. Iar cât despre solicitările cetăţenilor – de ce nu se adoptă şi stilul de înmatriculare specific unor state americane?!

 

 

 

 

 

 

A fost vremea comuniştilor şi s-a permis (sau poate s-a impus) situaţia dată!

„Moldoveni” – cum zicea fostul preşedinte ucrainean Viktor Iuşcenko.

2. „Zborul frânt” (aviatic) al limbii române în Moldova

Cei care au zburat vreodată din sau spre Chişinău au observat cu siguranţă codul indicat pe bilete şi panouri informative, atribuit aeroportului din capitală – KIV.

Cum să mai ceri străinilor să folosească forma Chisinau când abia sosiţi în Moldova sunt întâmpinaţi de KIV?!!

Chiar să fi fost deja ocupate combinaţiile (din litere potrivite pentru Chişinău) care formează codurile IATA la vremea atribuirii codului pentru aeroportul chişinăuian, oricum se putea alege o combinaţie care să nu conţină o tentă atât de controversată!

CHI, CHU, CHN, CHS, CSN etc. sunt azi ocupate. CII este disponibil.

Poate nu prea aminteşte de Chişinău, dar măcar nu e atât de provocator ca acest KIV! (KishIneV)

Mai e liber şi IAC (International Airport of Chisinau). De ce nu?!

Să fie chiar unul fără vreo legătură cu denumirea Chişinău, astfel de cazuri existând peste tot în lume: YUL – Montreal, EWR – Newark, DCA – Washington, LED – Sankt Petersburg.

Dacă codul IATA pentru Chişinău mai poate fi justificat prin lipsa unor combinaţii potrivite, cel ICAO – LUKK – e de-a dreptul o scuipare pe tot ce e moldovenesc în Republica Moldova!

Codul Moldovei conform ICAO este LU, autorităţile Moldovei putând adăuga celelalte două litere pentru fiecare aeroport din ţară.

 

Au fost atribuite astfel:

 

• LUBL – aeroportul Bălţi;

• LUBM – aeroportul Mărculeşti (B-Bălţi, M-Mărculeşti);

• LUCH – Cahul;

• LUCL – Ciadâr-Lunga;

• LUCM – Camenca;

• LUSR – Soroca;

• LUTG – Tighina;

• LUTR – Tiraspol.

 

Dar de ce LUKK pentru Chişinău?!! Atât de „ruşi” am fost?!!

Şi dacă nişte rusofoni sau mancurţi au stabilit aceste coduri în anii ’90, de ce azi nu le schimbă nimeni?!! Atât de „ruşi” continuăm să fim?!!

Aceeaşi situaţie e şi la Aeroportul din Bălţi. Şi acesta are un cod IATA – BZY!!!

O fi o bâzâială continuă în aeroportul cela de-i păstrează denumirea respectivă!

De ce e mai potrivit Beltzy decât Bălţi?!!

La momentul atribuirii codului dat, BAL era disponibil, fiind însuşit abia în 1998 de un aeroport militar din Turcia.

Poate aceste lucruri sunt mai puţin importante.

Dar cum să promovezi altele mai importante, cum să promovezi imaginea ţării dacă şi la astfel de lucruri minore nu suntem capabili să gândim adecvat?

Imaginea noastră în lume ne-o facem singuri. De la fiecare moldovean care lucrează la negru în Europa, de la fiecare student care-şi petrece vara în SUA, de la fiecare familie care emigrează în Canada, de la fiecare artist care captează atenţia publicului străin şi până la acţiunile, dar mai ales inacţiunile tuturor guvernărilor moldoveneşti.

Însă în cazul muncitorului, a studentului, a familiei, a artistului, chiar să fie văzuţi respectivii ca oameni cumsecade, acest lucru nu va îmbunătăţi cu nimic imaginea Statului Moldova.

Ţara o reprezentăm fiecare în parte, dar Statul este reprezentat de conducători.

Care, din nefericire, rămân şi azi de-a dreptul impotenţi.

Sursa: natiadinurma.wordpress.com

Publicitate

VIDEO-DEDICATIE DUPA DECLARATIA ISTERICA SI DIVERSIONISTA A LUI VORONIN:„Tancurile româneşti sunt deja „sub Chişinău” şi nu ne rămâne decât să ne aruncăm sub ele cu grenadele. Cam aşa iese la noi”.Владимир Воронин: “Румынские танки уже под Кишиневом!”

Voronin: Tancurile din România sunt „sub Chişinău”

foto: rian.ru

„Tancurile româneşti sunt deja „sub Chişinău” şi nu ne rămâne decât să ne aruncăm sub ele cu grenadele. Cam aşa iese la noi”. Este declaraţia liderului comunist, Vladimir Voronin, făcută pentru publicația rusă Moskovskii Komsomoleț.

Potrivit lui Voronin, România pariază împotriva comunismului. „Ei ne consideră foarte periculoşi pentru interesele pe care le au în Moldova. Pentru interese de unionism şi naţionalism. Ei mai consideră că Republica Moldova se apropie atât de încet de România din cauza comunistilor”, a declarat Voronin. 

Totodată, acesta a precizat că, la rândul ei, Rusia nu pariază pe nimeni şi nimic. „Nu spun că Rusia ar fi trebuit să vină şi să ne ajute să câştigăm. Doamne fereşte! Noi alegem parlamentul unui stat suveran. Dar noi suntem parteneri strategici, avem 22% de cetăţeni vorbitori de limbă rusă. Rusia nu poate şi, cred că, nici nu va fi indiferentă de ceea ce se întâmplă în Moldova. Indiscutabil, Rusia trebuie să fie prezentă aici, chiar dacă unora nu le place”, a menţionat liderul comunist.

Vladimir Voronin a subliniat că rezultatele alegerilor reprezintă o victorie pentru Partidul Comuniştilor, deoarece acesta a acumulat cele mai multe voturi din cele 20 de formaţiuni politice concurente.

sursa: jurnal.md

Владимир Воронин: “Румынские танки уже под Кишиневом!”

„— Румыния ставит на антикоммунизм. Они считают нас очень опасными для их интересов в Молдове. Для интересов унионизма, национализма. Они считают, что в том, что Молдова так медленно сближается с Румынией, виновны коммунисты.

— Ну а Россия, судя по программам ее центральных каналов, поставила на вас?

— Эх, не были бы вы женщиной, я бы сказал… Россия очень долго ни на кого ничего не ставила, к сожалению.

— Зато в последние дни вы — звезда российского телеэкрана.

— Да-да. Румынские танки уже под Кишиневом, остается только бросаться под них с гранатой. Так примерно получилось у нас. Я не хочу сказать, что Россия обязана была прийти и привести нас к победе. Сохрани Господь! Мы выбираем парламент суверенного государства. Но мы стратегические партнеры, у нас 22% русскоязычных граждан. Россия не может и, думаю, не будет стоять в стороне от того, как развиваются события в Молдове. Однозначно Россия должна здесь присутствовать, нравится это кому-то или нет.”

JUMATATE DIN UCRAINA TRECE LA LIMBA RUSA

Pana la vizita la Kiev a presedintelui rus Dmitri Medvedev, parlamentul ucrainean va incerca sa adopte un proiect de lege care permite extinderea folosirii limbii ruse.

Deputatii partidului de guvernamant Partidul regiunilor asigura ca este vorba despre introducerea in legislatia tarii a unei prevederi din Carta europeana privind limbile regionale, ratificata de Ucraina cu sapte ani in urma. Documentul presupune folosirea limbii ruse la egalitate cu cea ucraineana in toate institutiile de stat din teritoriile cu populatie rusofona compacta, scrie hotnews.ro citand Nezavisimaia gazeta.

Cand a preluat conducerea opozitiei, dupa infrangerea in alegerile prezidentiale din 2004, Viktor Ianukovici, actualul presedinte ucrainean, a promis: „Atat timp cat voi fi in politica, vor ridica iar si iar aceasta problema, pentru a obtine ca limba rusa sa devina limba de stat. Dar aceasta chestiune nu depinde numai de mine: trebuie gasit un consens, adica 300 de voturi in Parlament, pentru a modifica in mod corespunzator textul Constitutiei”.

Conform ultimului recensamant al populatiei din 2001, limba ucraineana a fost catalogata limba materna de 67,5% dintre cetateni, iar limba rusa – de 29,6%.Expertii sustin insa ca rezultatele recensamantului sunt inexacte, avansand conceptul de „limba uzuala”. In aceste conditii, limba ucraineana este preferata in prezent de 39,7% din cetateni in comunicarea de zi cu zi, iar rusa – de 42,5%, potrivit unui ultim studiu pe aceasta tema.

Sursa:Tribuna Basarabiei

Articol:O jumătate a Ucrainei trece pe limba rusă