Marea Neagră … „mare rusească” adică „Русское Море”
Marea Neagră a… Rusiei
Făcând abstracție de incertitudinea din jurul numelui „rus” și a legăturii dintre populația medievală (cel mai probabil de origine scandinavă), purtătoare a acestui etnonim și statul care se declară azi făurit și populat, aproape exclusiv, de slavi – „slavi” care pe deasupra par a fi genetic mai degrabă fino-ugrici;
sau de sursele istorice „arabe și italiene” care se invocă pentru a da greutate mitului în cauză – nu bizantine, turcești, persane, bulgărești, caucaziene etc., din chiar spațiul pontic;
dar și de expansionismul imperialilor conducători ai Rusiei din secolul al 19- lea (panslavismul, „Bosforul și Dardanelele”), când mitul a devenit politică de stat,
Marea Neagră e azi tot mai rusească…
În sens direct, ne-mitic.
Un mit moldovenesc oficial (dar și al prostimii) vantura ideea ca statul Rusia ne e prieten, partener strategic, frate ortodox ș.a.
Un „prieten” care, printre multe altele, a făcut ca Marea Neagră să nu mai fie azi și moldovenească.
Și nu o dată! De trei ori !
Max Ciudin, natiadinurma.wordpress.com
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 