DOSARE ISTORICE: Deportarea tiganilor in Transnistria si maresalul Antonescu. VIDEO
Ideea deportarii tiganilor in Transnistria i-a apartinut maresalului Ion Antonescu si nu a avut ca scop lichidarea fizica a tiganilor. Antonescu a recunoscut la procesul din 1946 ca el este responsabil de deportarile din Transnistria.
Din documentele pastrate nu rezulta ca Antonescu ar fi avut in vedere exterminarea tiganilor din Romania – ci mai degraba faptul ca un militar se amesteca in chestiuni politice si incerca prin masuri militare sa rezolve o problema sociala.
Totusi, nici unul dintre ordinele lui Antonescu privitoare la romi nu poarta semnatura lui si nici nu au fost publicate in “Monitorul Oficial” sau in alta parte. Ele au fost date verbal ministrilor si transmise spre executare Inspectoratului General al Jandarmeriei.
Antonescu a urmarit indeaproape modul in care erau executate aceste ordine. In acelasi timp agentii serviciilor secrete si militarii care au avut de-a face cu tiganii din Transnistria au semnalat in toate rapoartele lor faptul ca deportarea constituie o catastrofa.
In cazul in care Antonescu ar fi avut in vedere exterminarea tiganilor este putin probabil ca militarii ar fi avut curajul sa redacteze si inainteze astfel de rapoarte in care se descrie situatia mizerabila a tiganilor deportati.
Mai mult, in urma faptului ca la deportare printre tigani se raspandise zvonul ca vor fi improprietariti, familii intregi care nu ar fi trebuit deportate s-au suit in trenurile spre Transnistria.
In fata conditiilor de acolo – lipsa oricarui loc de munca si dependenta totala fata de autoritatile indiferente tiganii au cerut sa se intoarca in Romania.
Antonescu a constituit o comisie care a recomandat repatrierea a 1.200 de tigani dintre cei deportati. In Transnistria au fost deportati aproximativ 25.000 de tigani, dintre care aproximativ jumatate au murit acolo din cauza lipsei de hrana si a bolilor.”
”La 27 mai 1941 o nota de la biroul lui Antonescu catre Directia Generala a Politiei spunea:
“Din ordinul domnului general Antonescu, rog a lua foarte urgente masuri: a. internarea in lagar a capilor comunisti si a tuturor comunistilor din Iasi, Galati, Constanta, Ploiesti, Bucuresti. Giurgiu
b. De a se evacua din Bucuresti in minimum de timp toti strainii care nu au domiciliu stabil in acest oras ori care sunt periculosi, cu exceptia germanilor, italienilor, americanilor si in general acelor care nu reprezinta nici un pericol pentru stat.
c. Idem sa scoata tiganii, in special nomazii si satrarii din marginile Bucurestiului. Domnul general Antonescu mi-a comunicat ca a ordonat mai de mult aceste masuri si pana acum nu s-au executat”.
Ordinul de deportare Ordinul de deportare a tiganilor a fost dat pe 24 mai 1942:”
Copie de pe ordinul Presedintiei Consiliului de Ministri nr. 70-S/1942 catre Ministerul Afacerilor Interne Pentru asigurarea ordinii interne si eliminarea elementelor eterogene si parazitare, am onoare a va transmite urmatoarele dispozitii ale Domnului Maresal Antonescu:
1. Tiganii nomazi, grupati in satre din toata tara, vor fi imediat dirijati pe jos si pe drumurile cele mai scurte, prin organele de jandarmerie, spre Transnistria, unde vor fi instalati prin grija guvernamantului; legiunile de jandarmi vor urmari miscarea lor lunar; se va raporta Cabinetului Militar stadiul ei.
2. Se va face o clasare si o statistica a tiganilor din regiunea Bucuresti, Pitesti, Ploiesti si Buzau, in vederea trimiterii si acestora in Transnistria.
Se vor stabili prin clasare categoriile ce vor fi exceptate (cei cu ocupatii folositoare) si se vor face studiile necesare transportului C.F. pana la Dunare (Oltenita-Giurgiu). Paralel, S.S. al Marinei va studia transportul lor pe apa de la Giurgiu-Oceacov-Bug si, dupa posibilitatile lui de executie, se vor stabili grupele si data plecarii lor.
Ulterior, in raport cu posibilitatile de transport, se vor degaja toate centrele urbane si apoi cele rurale de toti tiganii parazitari, retrograzi si necinstiti, pripasiti si tolerati prin o condamnabila nepasare a conducerii treburilor noastre publice de pana acum. Toate aceste masuri au un caracter strict secret, pentru a se evita sustrageri si agitatii de spirite.
Nici organelor de executie, nici satrelor nomade nu li se va arata nici scopul, nici destinatia finala.
Ridicarea tiganilor din Bucuresti se va face in masa si prin surprindere, insa organizat si cu omenie. Transportul pe apa se va face in slepuri, sub paza militara cu jandarmi. Hrana pentru toata durata transportului va fi imbarcata la plecare, spre a se evita pe cat posibil opriri si posibilitati de evadare.
Operatia va incepe in luna iunie, pentru a le dea posibilitatea de instalare pe timpul verii si de agonisire a mijloacelor de trai pentru iarna viitoare. Ministerul de interne va convoca o conferinta a tuturor organelor interesate (politie, jandarmerie, C.F., marina, sanatate publica, guvernamant), pentru stabilirea tuturor detaliilor de executie si va prezenta Domnului Maresal planul general al operatiei”.
In urma acestui ordin au fost deportati in Transnistria 11.441 de tigani nomazi si 13.176 tigani sedentari – un total de 24.686.
Deportarile s-au facut intre 15 iunie – 2 octombrie 1942, iar in cursul iernii 1942-1943 s-a declansat tragedia deportatilor lipsiti de hrana si adapost. Ordinul de sistare a deportarilor din toamna anului 1942 a fost dat de Antonescu – insa nu este clar ce l-a facut sa se razgandeasca.
Comisiile de repatriere In decembrie 1942 au fost formate comisii de repatriere deoarece printre tiganii deportati in Transnistria se gaseau multi care conform ordinelor lui Antonescu nu ar fi trebuit deportati.
Comandantul acestei operatiuni a fost numit colonelul Ivascu Lucian, care in urma executarii acestui ordin s-a imbolnavit de tifos si a murit. In urma cercetarilor din Transnistria s-a stabilit ca un numar de 1.211 tigani trebuie repatriati.
Acestia ajunsi in Romania au declansat alertarea autoritatilor deoarece erau bolnavi de tifos si indignarea populatiei care nu intelegea de ce au trebuit deportati.” Un agent al Sigurantei a alcatuit un raport extrem de documentat asupra situatiei tiganilor din Transnistria din iarna anului 1942 atragand atentia asupra tragediei care se desfasura acolo:
“1. Cu hranirea acestor tigani, autoritatile superioare au dispus de a li se da fie faina de orz sau ovaz si in ultimul timp si faina de porumb, cate 400 grame pentru persoane mari si 200 grame pentru copii, sare si cartofi 150 grame.
2. In realitate insa, nu li se da zile intregi absolut nimic de mancare si chiar in timpul cat subsemnatul am stat in zona, celor de la Covaliovca si Androtefca nu li s-a dat de catre primaria Covaliovca 2 zile nimic de mancare, pe motiv ca morile sunt stricate si nu pot macina etc.
Dupa declaratiile tiganilor si in special a celor insarcinati cu primirea hranei lor si chiar dupa cele aratate de seful de post si comandantul Escadronului de Cavalerie de la Divizia a 2-a Paza si Comandantul Garnizoanei Covaliovca, capitanul Andreescu, rezulta la fel ca uneori nu li s-a dat nimic ca hrana cate 4-8 zile si deci de la sine se intelege ca atunci cand nu li se da nici aceste minime cantitati de alimente sa plece dupa jafuri, talharii si distrugeri, iar cei in neputinta de a face astfel de operatiuni, de a muri de foame”.
Din cei peste 25.000 de romi deportati, circa 11.000 au murit in locurile de deportare si doar aproximativ 14.000 au supravietuit
Autor:George Damian
Articolul: “Antonescu si deportarea tiganilor in Transnistria”.
Textul integral poate fi citit la :
http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-03-21&id=250879
VIDEO: SI-A SCHIMBAT PRESEDINTELE PAREREA DESPRE DENUMIREA TIGANILOR?CAND CREDETI CA A AVUT DREPTATE ?
Preşedintele Traian Băsescu a declarat într-un interviu acordat cotidianului „Financial Times” că ar refuza să promulge proiectul de lege pentru schimbarea denumirii romilor în “ţigani”. “Cred că este o mare greşeală, nu aş promulga niciodată o astfel de lege.
Aş trimite-o înapoi”, a afirmat şeful statului.
Chiar şi aşa, iniţiatorul proiectului, democratul Silviu Prigoană, susţine că nu va renunţa la actul normativ, afirma ziarul National. Cu cateva luni in urma, mai precis in septembrie, Basescu declara la Radio Romania Actualitati ca: schimbarea denumirii tiganilor in romi a fost o mare greseala pentru romani (Video mai jos).
Raspundeti si dvs la sondajul de pe blogul Roncea.ro: Cand a avut dreptate Basescu cu tiganii?
?
?
Schimbarea denumirii ţiganilor din Rrom/Roma/Romani/Romanies în Tigani,sau in etnonimul lor original care este Dom, nu Rrom.
In ultimul timp temele principale ale stirilor,au fost legate de reactia ostila impotriva cetatenilor romani din Italia, si mai nou, si din alte tari europene.
Aceasta reactie fara precedent indreptata impotriva tuturor romanilor stabiliti in aceste state, a pornit mai ales de la comportamentul anormal si infracţional, al unei etnii minoritare de cetateni romani,mai ales tigani sau etnici romi.
Această etnie nu este specifică doar Romaniei, ea intalnindu-se in majoritatea tarilor europene, in diverse proportii, dar noua sa denumire de romi (roma/romani/romanies in engleza) este confundata mai ales cu numele tarii noastre: Romania, raspandindu-se astfel o confuzie care s-ar putea dovedi fatală pentru viitorul european al poporului roman.
Cand cetateanul italian, de pilda, citeste un articol in care se intrepatrund termenii “romeno” si “rom”, este normal sa se afunde intr-o confuzie care, incetul cu incetul,il duce la o suprapunere mentala a celor două denumiri.
Odata aceasta suprapunere instalandu-se, ea funcţioneaza si in sens invers; astfel auzim cum pe stadioane suporterii unor echipe adverse scandeaza: “tiganii, tiganii”, referindu-se la romani. Rezultatul pe termen mediu si lung pentru populaţia Romaniei in raport cu popoarele europene poate fi devastator, instalandu-ne in coada Europei. De aceea, inainte de a vedea ce este de facut, merita studiat cum s-a ajuns in aceasta situatie.
Tiganii sunt un popor migrator. Migrarea tiganilor din India in Europa s-a facut intre secolele al IX-lea şi al XIV-lea, in mai multe valuri. Odata cu intrarea lor in Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au capatat si numele etnic pe care il poarta astazi , Tigani. Aflandu-se pe teritoriul Greciei si-au atribuit denumirea unei secte religioase grecesti cu numele Athinganis sau Atsinganos care insemna “de neatins”.
Prima atestare a tiganilor in Imperiul Bizantin este conţinuta intr-un text hagiografic georgian, care datează din jurul anului 1088; aici se face referire la aşa-numitii Adsincani, renumiti pentru vrajile si faptele rele pe care le fac. Istoria europeana a tiganilor incepe la inceputul secolului al XIV-lea, cand acestia au patruns in Turcia, venind din Asia Mica. Prin anii 1415 – 1419 ii intalnim in toata Europa Centrala, din Ungaria pana in Germania.
Pe la 1422, o banda numeroasa de tigani coboara in Italia, pana la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a inceput mult inainte de valul de tigani veniti din Romania). In deceniul urmator au ajuns pana in Franta, Spania, Anglia si Scandinavia. Aici ei preiau denumirea de “egipteni” (Gypsies), foarte curand li s-a fixat numele pe care il poarta si astazi.
Foarte interesant este ca tiganii si-au atribuit intotdeauna numele altor etnii sau popoare care le-au ingaduit sa-şi ascunda etnia:
“Satra” vine de la casta Kshatria (razboinica) careia nu i-au apartinut niciodata.
“Tigan/Zigeneur/Zingaro etc” vine de la “Athinganoi”, secta religioasa grecesca recunoscuta pentru activitatea de prezicere, tiganii n-au au apartinut niciodata acestei secte.
“Gypsy” vine de la “Egyptian” cum si-au spus acum vreo 600 de ani pentru a primi bani, locuinte si mancare pe gratis, pretinzand ajutor ca fiind crestini egipteni aflati in pelerinaj.
“Yansser” cum sunt cunoscuti la New York, vine de la ienicer turc, cum s-au prezentat tiganii emigrati in America pe la 1900.
In Germania numele cele mai folosite sunt Zigeuner si Sinti.
In limba franceza s-a impus numele Gitanes. In limbile engleza si spaniola, Gipsy, respectiv Gitano. In Danemarca, Suedia si Finlanda s-au prezentat sub numele de Tattan (tatari).
Precum se vede, tiganii s-au raspandit in toată Europa, venind din India prin Asia Mica si nu constituie sub nici o forma o problemă legata de poporul roman, mai mult decat de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu.
Cea mai timpurie informatie scrisa despre prezenţa tiganilor pe teritoriul Romaniei datează din 1385. De la primele atestari ale prezenţei lor in Tara Romaneasca si Moldova, tiganii au fost robi si vor ramane timp de mai multe secole, pana la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea.
In mod paradoxal, perioada cea mai buna a tiganilor a fost in perioada regimului comunist. In anii ’70 PCR-ul in primii ani ai comunismului a manifestat in ce-i priveşte pe tigani, un fenomen de neconceput inainte: in aparatul de partid, in militie, armata si organele de securitate au fost angajati un numar relativ mare de tigani care au lansat o politica de formare a unui nationalism tiganesc de colonizare a satelor satesti si svabesti cu tigani adusi nu numai din toata Romania, dar adusi si din exteriorul Romaniei (Cum va explicati ca in satele din sasime sau svabime in care nu vezi tipenie de alta etnie decat de tigani ce vorbesc limbi precum bulgara, rusa, slovaca etc?).
Imediat dupa ’90 Nicolae Gheorghe apare ca membru GDS, publica la Revista 22, este trimis la tot felul de simpozioane internationale, devine membru Soros, lanseaza tot felul de programe pentru tigani, precum si infiintarea de catedre universitare tiganesti.
Aceasta ascensiune a unor tigani s-a petrecut mai ales in conditiile politicii sociale a regimului comunist, care urmarea incurajarea categoriilor sarace si distrugerea vechii structuri sociale, refractara noilor randuieli. Asa se explica de ce, nu in putine comune, in funcţia de primar a fost pus un tigan.
Datorită originii sociale “sanatoase” tiganii au fost promovaţi mai departe, facand cariera politica, ajungand in aparatul superior de partid.
Ascensiunea lor s-a datorat nu originii lor etnice, pe care de altfel cei mai mulţi o declinau, ci pentru ca proveneau din categoriile sarace. Acesti tigani adevarati, oameni ajunsi in anumite functii, vor avea un rol important in promovarea etnica si in regimul ce a urmat regimului comunist.
Si sub aspect locativ tiganii au facut un important progres in anii socialismului. Cocioabele care reprezentau habitatul natural al tiganilor pana in anii ’50 au fost schimbate cu apartamente in blocurile nou construite, iar din anii ’70, ’80, cu locuinte in case nationalizate. Asa s-a ajuns in situatia de astazi, cand centrul multor orase mai este ocupat de tigani.
Sunt cateva elemente importante care nu pot fi ignorate:
1) Generalul (seful) securitatii din jud. Sibiu in ’71 era un tigan care fusese deportat cu familia in Transnistria de unde a fugit
2) Nicolae Gheorghe devine secretarul personal al lui Cioaba in ’71-’72
3) Cioaba e var primar cu Ion Iliescu (se poate verifica)
4) Cioaba participa la primul congres tiganesc de la Londra din ’71 unde apare prima oara etnonimul de Rom
5) Anii ’70 inseamna plecarea masiva a sasilor
6) Securitatea organizeaza un program de colonizare cu tigani a sasimii si svabimii
7) Scopul nu a fost integrarea tiganilor. Integrare inseamna o populatie minoritara tiganeasca intr-o populatie majoritara de alta etnie.
O majoritate tiganeasca cu o minoritate ignorabila de alta etnie nu duce la integrarea tiganilor, ci la asimilarea celorlalti.( Dau cazul unor moldoveni din Galati asimilati in tigania din Garcini, de langa Brasov ).
Dupa 1989 s-au produs unele transformari majore in comportamentul populatiei de tigani. Pe fondul liberalizarii economice, o parte din ei au inceput diverse afaceri, dintre care multe profitand de haosul legislativ de la inceputul anilor ’90, dar si de dispretul general fata de legi, au ajuns sa aducă unei parti a tiganilor sume importante pe care s-au cladit clanuri puternice, care folosindu-se de patura saraca a tiganilor, domina lumea interlopa, cu ramificatii importante in sfera politicului.
De asemenea, profitand de deschiderea granitelor, o mare parte dintre ţigani au emigrat, stabilindu-se mai ales in Spania, Italia şi Franţa, unde constituie comunităţi importante.
Dupa 1996 se axeaza exclusiv pe dezvoltarea organizatiilor politice tiganesti din Ardeal, a promovarii tiganilor ardeleni in tot felul de organizatii politice, de a infiltra absolut totul. Este clar ca e vorba de nasterea unui nationalism tiganesc, bazat pe etnonimul roma, bazat pe ideea teritoriala, Romania.
Este interesant ca, mai ales in afara granitelor, ei nu se autoidentifica drept tigani, ci romani.
Schimband saracia din tara cu ghetourile din strainatate, aceasta populatie de tigani dezradacinati, si pierzand si urma de identificare culturala, comite un numar important de infractiuni, care atrag asupra ei antipatia populaţiilor native ale acestor tari.
Această antipatie, datorită confuziei create de denumirea de roman cu cea de rom, ca o denumire moderna a tiganilor, se transfera asupra poporului roman in ansamblu.
Ca si cum denumirea de “rom” simpla nu ar fi fost de ajuns etnonimul a ajuns pana la forma “romani/romanies” in limba engleza care este limba in jurul careia se invarte intrega lume. Recentele evenimente din Italia o dovedesc din plin. Dar cum s-a ajuns la denumirea de rom si la impunerea ei ca obligatorie in actele oficiale din Romania?
Agresiunea lexicala rom/roma/roman – romani/romani – romanies/romanians – romanes/romaneste, a fost aplicata asupra tarii si natiunii noastre imediat dupa 1990, in cadrul unui program complex dezvoltat de Fundatia Soros in Romania.
Beneficiind de numerosi membri ai etniei tiganesti in guvernarile Romaniei – sunt notorii Ion Iliescu, Adrian Nastase sau Andrei Plesu – dupa “Memorandumul” lui Petre Roman, care oficializa denumirile paralele, nimic nu le-a mai stat in cale schimbatorilor de limba si istorie. O prima disputa a fost cea legata de cuvantul “romi”, romanii fiind prostiti apoi ca aceasta va fi inlocuita cu “rromi”, o alta formula care doar a sporit debandada lexicala.
De amintit, ca fapt divers, ca in anii 1995, limba cu care Soros vroia sa inlocuiasca tiganeasca primise numele de “romalli”, forma care nici nu se putea declina si care a fost inlocuita ulterior cu “romani” si varianta “rromani”. Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost modificata cu “roma/romani/romanies”.
Confuzia este generala, inclusiv la nivelele academice ale intelectualitatii din tarile afectate de valul de imigratie si/sau infractionalitate tiganeasca. Cine ce sa mai inteleaga?!. Strigator la cer este ca denumirea nu are nici o baza istorica, tiganii nu au fost purtat niciodata de-a lungul istoriei acest etnonim si provine din cuvantul “DOM”, care pe limba originara a tiganilor inseamna “om”.
Prin denaturare (voita) “dom” s-a transformat in “rom” cu “r” accentuat, apoi din “rom” s-a trasformat in “roma” apoi in “romani” si in “romanies” . S-a ajuns astfel incat tiganii sa aibe numele identic cu al romanilor in limba engleza .
Romani cu romani si romanies cu romanians ( doar ca in engleza nu exista diacritice dupa cum vedeti iar la o un simpla cautare pe google a cuvantului romani se vor afisa linkuri cu tigani) Practic denumirile sunt identice.
In toata perioada post-decembrista s-a manifestat o presiune constanta din partea unor organizatii sau din partea unor politicieni, personalitati de frunte cu ascendenta roma, in folosirea in documentele oficiale a etnonimului “rom”.
Ca un raspuns la aceste presiuni, prin Memorandumul H03/169 si 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat primului ministru de atunci, Nicolae Vacaroiu, ministrul de externe Teodor Melescanu recomanda folosirea in continuare in documente a cuvantului “tigan” in concordanta cu cuvintele folosite in celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro etc., pentru evitarea unor confuzii nefericite cu numele poporului roman.
Presiunile continua si in 2001, Petre Roman, ministrul de externe, semneaza un nou Memorandum cu numărul D2/1094/29.02.2000 catre prim-ministrul Mugur Isarescu, in care, in virtutea dreptului de autoidentificare al populatiilor, recomanda folosirea obligatorie in toate documentele oficiale romane a denumirii de rom pentru a identifica etnia tiganilor.
Mugur Isarescu isi insuseste Memorandumul si emite o hotarare de guvern in acest sens. Trebuie precizat ca documentele UE referitoare la denumirea de “rom” erau indicative, si nu obligatorii.
Pe de alta parte, nimeni nu contesta dreptul la autoidentificare, care este un principiu european general.
Dar in cadrul procesului de autoidentificare nu trebuie sa existe suprapuneri peste denumirea istorica a unor popoare europene existente. Sa nu uitam exemplul Greciei care a refuzat sa recunoasca Republica Macedonia pentru ca se crea confuzie cu denumirea unei provincii istorice grecesti (Reteaua Soros Open network fiind si aici vectorul principal in creearea acestei denumiri). Azi s-a ajuns la denumirea de FYR ( Former Yougoslavian Republic) Macedonia.
Dar ce putem astepta de la o clasa politica ce este mai preocupata de interesele personale marunte in detrimentul intereselor nationale, compusa din indivizi fara perspectiva istorica, ce se promovează unii pe altii pe criterii de cumetrie, si nu de competenta. Rezultatele se vad. In condiţiile In care Romania ocupă prin Leonard Orban postul de comisar european pentru multilingvism, Republica Moldova impune limba moldoveneasca (o invenţie bolsevica) drept limba oficiala recunoscută in UE. S-a spus la momentul nominalizarii că portofoliul pentru multilingvism este prea mic ca importanta pentru comisarul roman. Realitatea a dovedit contrariul.
In timp ce Bulgaria lupta pentru a impune denumirea de evro pentru euro, oficialii romani nu au schitat nici un gest in problema limbii moldovenesti.Privitor la problema tiganilor in ansamblu si a nefericitei denumiri de rom, fara indoială ca avem nevoie de minti luminate, si nu de teribilismul unui ministru de externe ca si Cioroianu, care in suita gafelor monumentale, declara ca ar fi bine daca am cumpara o parte din Sahara pentru a-i muta pe concetatenii nostrii tigani. Nu de fanfaronada ieftina si paguboasa avem nevoie.
Romii romani (suna interesant, nu-i asa?) sunt si ei cetateni cu drepturi egale. Romania trebuie sa conlucreze cu UE in programe de afirmare a identitatii culturale a populaţiei de tigani in paralel cu integrarea lor sociala si cresterea nivelului educativ.
In ceea ce priveste denumirea de rom, chiar daca ne aflam in ceasul al 12-lea, este necesar un plan de masuri diplomatice, intinse poate pe mai multi ani, pentru a sensibiliza organismele europene si a se indrepta aceasta mare eroare de a denumi o populaţie transfrontaliera cum sunt tiganii cu un nume atat de apropiat si generator de confuzii, de numele istoric al poporului roman.
Luand in considerare progresia demografica pană in 2025, cand pe fondul declinului de natalitate la romani şi maghiari si al scaderii mortalitatii la tigani, acestia ar putea reprezenta un procent semnificativ din populaţia Romaniei, depasindu-i pe maghiari, la care adaugam confuzia din ce in ce mai pregnanta a numelui de rom cu cea de roman, pozitia Romaniei in familia europeană apare intr-o pozitie tot mai ingrijoratoare.
In absenta unui plan concret ce trebuie urmarit cu consecventa, cred ca sunt toate sansele ca in constiinţa civica europeana sa se consolideze credinta ca Romania chiar este tara romilor (daca nu s-a intamplat deja) si se prefigureaza tot mai mult ideea domnului Teodor Melescanu care spunea ca se doreste creerea unui stat ţiganesc in Romania, ca Romania va fi in curand tara tiganilor .
Orice nationalism se bazeaza pe:
1) limba comuna (in sensul acesta s-au pornit alte campanii mincinoase demarate de reteaua Soros Open Network care incearca sa inventeze o limba tiganeasca impletita cu romana si care au denumit-o Romani Vlax, exact Vlax ! nu era de ajuns ca ne-au furat etnonimul de roman acum vor sa ne compromita si etnonimul de valah/vlah .
Aceasta teorie strigatoare la cer este avansata de un anume Ian F. Hancock care isi publica lucrarile prin intermediul organizatiei Soros. Cercetatorul mentionat mai sus si care se recomanda drept “Romani” cu descendenta britanica si maghiara, este profesor de Studii Romani la Universitatea din Texas.
El incearca sa si probabil reuseste sa convinga multi naivi, inclusiv pe site-ul Universitatii americane, ca “olahii” sau “vlahii” sunt de fapt tigani, de unde ar veni si denumirea limbii Vlax Romani, prezentata ca “un dialect al limbii romane” vorbit de populatia “Vlax/Vlach”. Este revoltator si intolerabil, asistam practic la rescrierea istoriei.
2) etnia comuna = natiunea
3) etnonimul
4) teritoriul
5) statul
6) drapelul
7) istoria comuna
Tiganii au purces pe calea definirii propriului lor nationalism. Au nevoie de un teritoriu. Poporul ales drept victima sunt romanii. Sa lasam minciuna si ipocrizia deoparte, daca considera numele tigan peiorativ atunci sa-si ia numele lor original care este DOM si nu ROM.
Articol publicat in Ziarul de Cluj de catre Ioan ABRUDAN (29 noiembrie 2007)