Serbia – continua represiunile pe plan politic impotriva românilor timoceni

 

 

 

 

 

Harta Vaii Timocului

Serbia – represiune pe plan politic impotriva romanilor

 

Comisia electorala din Serbia a interzis practic toate listele în care apareau românii sub o denumire sau alta. 

Comisia electorală de la Belgrad a interzis participarea la alegerile parlamentare din Serbia a listei „Toleranța” din care făcea parte și Partia Neamului Rumânesc, partid reprezentativ al românilor/vlahilor din Serbia, scrie activenews.ro

Masura abuziva a autoritatilor din Serbia vine dupa ce Croatia a blocat startul a doua capitole de negociere pe care Serbia le deschidea pentru procesul de aderare la UE, in vreme ce autoritatile romane au fost de acord cu deschiderea celor doua capitole, sprijinind Serbia in procesul sau de aderare la UE.

”În Serbia nici pe timpul lui Miloșevic nu a fost o asemenea represiune împotriva românilor/vlahilor din Timoc,” spun românii/vlahii din Timoc, potrivit timocpress.org

 

Publicitate

Represiunea antiromânească continuă în Valea Timocului.ROMANII DIN SERBIA ISI APARA IDENTITATEA.

Minorităţile naţionale romane/vlahe îşi apără identitatea

 

Represiunea antiromânească continuă în Valea Timocului. Poliţia şi procuratura sârbă au chemat la finele lunii trecute să-i ancheteze pe zeci de români/vlahi din localităţile Dubocka şi Starcevo de lângă Petrovăţ.

 Cu toate că ambasadorul României la Belgrad Ioan Macovei a avut discuţii la cel mai înalt nivel cu autorităţile sarbe, cerând explicaţii legat de gravele evenimente din Timoc, poliţia şi procuratura continuă campania de intimidare a populaţiei româneşti/vlahe din zonă, chemând în anchetă în special femei în vârstă şi bătrâni, care consideră poliţia sârbă pot fi mai uşor intimidaţi şi făcuţi să semneze ce vrea politia.

Noroc cu Consiliul Europei cu Uniunea Europeana si cu SUA, care fiind informate de situatia din Timoc au inceput sa monitorizeze atent evenimentele, cerand insistent numele procurorilor si politistilor care ancheteaza. Mecanismele lor odata pornite se vor opri greu.

 După conferinţa de presă de la Belgrad ţinută de conducerea centrală, a venit rândul şi filialei din Petrovaţ a Consiliului Naţional al Minorităţii Rumâne din Serbia(CNMRS) care a ţinut o conferinţă de presă în cdrul căreia a denunţat represiunea autorităţilor sârbe şi a solicitat românilor/vlahilor din zonă să nu se lase intimidaţi şi înspăimântaţi de aceste abuzuri şi să continue să-şi apere identitate. “De altfel, CNMRS va da în judecată autorităţile sârbe şi în nume personal pe cei care au ordonat şi pe cei care au executat operaţiunile împotriva românilor/vlahilor din Timoc.

După parcurgerea etapelor în tribunalele sârbeşti unde cu siguranţă nu vor avea câştig de cauză, CNMRS, dar şi alte organizaţii din Timoc se vor adresa CEDO, unde deja un avocat britanic şi unul american s-au oferit să le pledeze cauza” precizează Drăgan Demici, şeful Secretariatului Consiliului Naţional Vlah.

6 iunie 2010 – alegerea Consiliilor Minorităţilor Naţionale

Serbia a convocat pentru data de 6 iunie 2010 alegerea Consiliilor Minorităţilor Naţionale, care sunt organisme ale autoguvernării minorităţilor în Republica Serbia. Pentru acele consilii ce au îndeplinit condiţiile unor liste electorale întregi, alegerile vor fi organizate direct.

Pe de altă parte, pentru acele consilii ce n-au îndeplinit condiţiile, votarea va fi organizată corespunzător unui sistem electoral. În 9 martie 2010, minoritatea naţională vlahă a strâns într-o listă electorală specială 16700 de semnături, îndeplinind astfel condiţia alegerii directe. Problema apare când partidele politice ale majorităţii interferează procesul alegerilor cu listele lor, urmărind controlul Consiliilor Minorităţilor Naţionale.

Preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin, Duşan Prvulovici, a afirmat pentru AGERPRES, că în zonele istorice Morava, Timoc şi sudul Dunării autorităţile poliţieneşti au declanşat o adevărată prigoană împotriva cetăţenilor care se declară de etnie rumânească. Potrivit acestuia, în perioada 21 aprilie-7 mai, un număr de peste 200 de persoane aparţinând minorităţii române/rumâne/vlahe au fost interogate în legătură cu opţiunea lor de a fi nominalizate pe listele electorale pentru alegerile de la 6 iunie a conducerii Consiliului Naţional al Minorităţii Rumâne cu sediul la Bor, oraş situat în Serbia de nord-est.

“Comitetul pentru Drepturile Omului din Nigotin va interveni pentru apărarea valorilor naţionale rumâneşti şi a drepturilor celor 300.000 de minoritari care trăiesc majoritar în 154 sate şi alături de alte 48 localităţi cu populaţie mixtă. Nu putem asista fără să ripostăm la represiunea rumânilor care îşi mai zic şi vlahi’”, a precizat Prvulovici.

Scopul, retragerea lor de pe liste

În opinia sa, autorităţile respective încearcă să-i intimideze pe români în scopul retragerii lor de pe liste, astfel încât candidaţii minorităţii etnice româneşti să nu aibă suficiente voturi pentru a accede în Consiliul Minorităţii Naţionale Rumâneşti.
Preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin a mai spus că din punctul său de vedere Partidul Socialist din Serbia are două motive pentru a se implica în procesul electoral.

Primul motiv este că Ministerului pentru Drepturile Omului şi Minorităţilor i-a fost solicitat de către Consiliul Minorităţii Naţionale Vlahe introducerea limbii române în sistemul educativ din răsăritul Serbiei. Majoritatea cererilor au fost din judeţul Branicevo, însă limba română n-a fost introdusă din cauza discriminării legale. Al doilea motiv este pierderea votanţilor vlahi ai Partidului Socialist din Serbia, prin mutarea lor în partidele politice vlahe.

Ambele motive conduc spre o rapidă asimilare a persoanelor aparţinând minorităţii naţionale vlahe, deoarece asimilate nu vor fi capabile să beneficieze de drepturile lor constituţionale, legale. “Datorită motivelor menţionate, Partidul Socialist din Serbia a invitat cetăţenii minorităţii naţionale vlahe în 21 şi 22 aprilie 2010 la postul de poliţie din Petrovac na Mlavi pentru discuţii informative, prin metode nazi-staliniste.

 Târziu în după-amiaza de 21 aprilie 2010, poliţiştii au apărut cu convocatorul la porţile cetăţenilor înspăimântaţi. Audierile cetăţenilor au fost organizate de-a lungul întregii zile de 22 aprilie 2010 şi circa 50 de cetăţeni având originea vlahă au fost interogaţi. Poliţia dorea să ştie dacă într-adevăr cetăţenii au semnat listele de vot ale minorităţii naţionale vlahe.

 Celor care au fost îndeajuns de bravi să confirme că au semnat lista li s-a cerut s-o mai semneze o dată, în ciuda faptului că deja au semnat. După intervenţia poliţiei, mulţi cetăţeni de origine vlahă care au semnat listele speciale de alegeri pentru vlahi sunt panicaţi, fiindu-le teamă că procesul electoral pentru Consiliul Minorităţii Naţionale Vlahe este perturbat” a mai spus preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin.

Interpelare la MAE

În scrisoarea făcută publică în data de 11 mai, deputatul Tudor Pantaru, ales în colegiul uninominal 2, din circumscripţia 43 Diaspora interpelează, cu o întrebare, pe ministrul afacerilor externe, Theodor Baconschi, cu privire la situaţia românilor din Serbia şi ce anume a întreprins instituţia pe care acesta o conduce pentru remedierea situaţiei grave cu care se confruntă românii din Timoc.

 În partea de argumentare a intervenţiei sale deputatul Pantaru face precizarea că autorităţile sârbe au încălcat mai multe prevederi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi că România este justificată să intervină prin prisma mai multor legi inclusiv prin acea pentru sprijinirea românilor de pretutindeni. Astfel, deputatul Pantaru solicită ministrului Baconschi să îl informeze cu privire la “acţiunile concrete şi măsurilor întreprinse de MAE pentru soluţionarea acestor probleme”.
Tiberius Domozină, reprezentat “Noua Dreaptă” – filiala Craiova

“Pe 6 iunie 2010 sunt programate alegerile pentru Consiliile Naţionale ale Românilor\Vlahilor din Valea Timocului. Statul sârb ce a căpătat experienţă între timp in politica de represiune a minorităţilor naţionale a pornit o campanie de intimidare a românilor din Timoc fără precedent. Momentul nu este întâmplător,ci este legat de viitoarele alegeri în care ,,oamenii sârbilor,, trebuie cu orice preţ să obţină conducerea acestor Consilii spre a-şi pune în aplicare politica de deznationalizare. Dacă asta se va întâmpla,cu siguranţă prima măsură va fi scoaterea din statut a limbii române literare şi înlocuirea ei cu limba sârbă…”

 

 Sursa:http://www.valeatimocului.ro/?p=1374

 Autor:MARGA BULUGEAN

articol aparut in Cuvantul Libertatii

Presedintele Basescu a vizitat R.Macedonia si comunitatea de AROMANI DE ACOLO.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat în cursul zilei de joi, 27 mai a.c., o vizită oficială în Republica Macedonia.

Programul a inclus şi o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti – 
Aromânii (numiţi de istoriografia românească macedoromâni(popular: machedoni, machidoni), exonim: vlahi, în dialectul aromân ei îşi spun armâni sau rămăni, albanezii îi numesc uneori remeri) reprezintă ramura sudică a poporului român, populaţie autohtonă în nordul şi centrul Greciei, Macedonia, Albania şi Bulgaria.

 Numărul lor este estimat la aproximativ un milion si jumatate de persoane, iar de-a lungul timpului au fost supusi unui agresiv proces de asimilare şi deznationalizare, procese ce continua şi astăzi.
 

 
Aromanii si meglenoromanii din Republica Macedonia, au fost asigurati de  şeful statului român de sprijinul constant al autorităţilor române pentru eforturile lor de conservare şi promovare a identităţii lor culturale şi spirituale.

Reamintim ca Aromanii si meglenoromanii din R.Macedonia vorbesc  aromana si meglenoromana, doua din cele patru  dialecte ale limbii romane,celelalte doua fiind istroromana si dacoromana .

Zeci de romani din Macedonia beneficiaza anual de burse acordate Romania.

In Macedonia traiesc aproximativ 150.000 de romani .

In Macedonia exista inca cladiri cum ar fi cea a fostei scoli romanesti din Bitola, care au fost construite de statul roman in colaborarea cu comunitatea romaneasca locala si care nu au inca o situatie clara din punct de vedere juridic. In Macedonia actuala ca si in Grecia au existat peste 100 de scoli si licee romanesti care au fost inchise printr-o intelegere impotriva intereselor romanesti,  intre liderul comunist Ana Pauker si autoritatile din Grecia. Pana in prezent statul roman dintr-o slabiciune institutionala explicabila prin calitatea deplorabila a politicienilor, nu a adoptat o pozitie hotarata de redeschidere a acestor scoli in care se preda atat limba romana literara cat si dialectul aroman.

În cadrul vizitei, preşedintele României s-a întâlnit cu omologul său, Gjorge Ivanov, prilej cu care au fost abordate teme precum perspectiva europeană şi euroatlantică a Republicii Macedonia, stadiul relaţiilor bilaterale şi situaţia comunităţii româneşti din această ţară.

Cititi articolul integral aici:

http://www.rgnpress.ro/content/view/43542/1/