ELEMENTE DE GEOGRAFIA ROMANIEI .

     GEOGRAFIA ROMANIEI PE SCURT .

 

 

• Suprafata: 238391 kmp (91843 mile patrate) din care: 230340 kmp – pamant si 7160 kmp – ape.

• Populatia: 22.526.096 locuitori in 1998.

• Pozitia geografica: Stat situat in SE Europei Centrale, in nordul peninsulei Balcanice, pe Dunarea Inferioara, cu iesire la Marea Neagra. Romania se intinde intre 43° 37´ 07´´ si 48° 15´ 06´´ latitudine nordica si 20° 15´ 44´´ si 29° 41´ 24´´ longitudine estica. Paralela 45° (la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) traverseaza Romania la 70 km nord de capitala tarii si meridianul 25° longitudine estica (la jumatatea distantei intre Coasta Oceanului Atlantic si Muntii Urali) se intinde la 90 km vest de Bucuresti.

• Granite: Romania se invecineaza la nord si la est cu Republica Ucraina si, respectiv, cu Republica Moldova, la vest cu Ungaria, la sud-vest cu Serbia, la sud cu Bulgaria si la sud-est cu Marea Neagra. Doua treimi din frontiera este parcursa de rauri (Dunarea, Prutul, Tisa) si litoral (Marea Neagra), iar o treime este trasata pe pamant. (Total: 3149,9 km); (Terestre: 1085,5 km); (Fluviale: 1817,0 km); (Maritime: 247,4 km).

• Relief: Natura a fost foarte generoasa cu România, tara a carui relief nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de câmpii, de vaile râurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului românesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.
  Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care pornesc in continuare ocupa 36%, iar câmpiile, ce se intind in sudul si in vestul tarii, cam 33%. Pornind din centru cu Podisul Transilvaniei (cu o altitudine de 400-600m) care e incercuit ca de o coroana de Muntii Carpati (cu inaltimi ce depasesc 2500 de m, cel mai inalt fiind varful Moldoveanu, 2544m) continuam cu dealurile care incing ca o curea muntii (ele nu depasesc 1000 de metri inaltime).
  La est si la sud Carpatii se continua cu Subcarpatii, care au o geneza similara cu a muntilor dar inaltimi mai mici (1000-500m), si la vest cu Dealurile de Vest, care nu depasesc 300-400 m altitudine. In est si sud-est se intind doua platouri – Podisul Moldovei si Podisul Dobrogei cu inaltimi intre 400 si 600 de metri.
  Câmpiile – vechi funduri de mari si lacuri – acopera apartea de sud si cea de vest a tarii si sunt joase si foarte plate. Intre Carpati si Dunare se afla Câmpia Româna, „grânarul” tarii, iar in vestul tarii se intinde Câmpia de Vest, strabatuta de multe râuri. Asezarea in scari a reliefului duce la aceeasi dispozitie a climei, solului, vegetatiei si faunei si implicit a asezarilor umane.

• Raurile: Reteaua de riuri are forma radiala, 98% dintre râuri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor râuri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele râuri sunt: Mures (761 km pe teritoriul României), Prut (742 km pe teritoriul României), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul României), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe teritoriul României), Arges (350 km).

• Lacurile: Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intâlnesc in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri cubi – de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stânca-Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe râul Bicaz (3.100 ha).

• Clima: România are o clima temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala, cu patru anotimpuri distincte. Diferentele locale sunt cauzate de altitudine si nesemnificativ de influentele oceanice in vest, de cele mediteraneene in sud-vest si continentale in est. In timpul iernii temperatura medie scade sub – 3°C si pe timp de vara se situeaza intre 22°C si 24°C. Temperaturile medii anuale sunt de 11°C in sudul tarii si de 8°C in nord. Temperatura minima inregistrata a fost de – 38.5°C la Bod, in Depresiunea Brasov, iar cea maxima de + 44.5°C la Ion Sion in Baragan. Media anuala a precipitatiilor scade usor de la vest catre estul tarii. Media anuala a precipitatiilor cazute este pe total de 637 mm, cu valori mai mari in zona de munte (1.400 – 1.000 mm/an) si mai scazute in Baragan (500 mm/an), Dobrogea si Delta Dunarii (400 mm/an).

• Vegetatia: Padurile, care in antichitate si evul mediu acopereau aproape intreaga suprafata a României (exceptând sud-estul tarii), au facut loc treptat terenurilor agricole. In zilele noastre padurile ocupa 26,2% (6.366.000 ha) din suprafata tarii, constând in paduri de fag (in jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), paduri de conifere (1,9 milioane ha). Se mai intâlnesc si alte specii precum carpen, plop, frasin, tei. Pasunile alpine acopera arii extinse la altitudini ce depasesc 1.800 m si sunt folosite in principal pentru cresterea oilor. Peste 400.000 ha (6,3% din suprafata totala) sunt afectate in mod vizibil (au devenit aride) de poluarea cu compusi sulfurici sau cu alti compusi proveniti din emisiile industriale.

• Fauna: Fauna României a fost si este inca una din cele mai bogate si variate din Europa, continând specii rare sau chiar unice pe continent. Capra neagra, ursul brun, cerbul carpatin, lupul, râsul, jderul, cocosul de munte sunt specii ce populeaza muntii, iepurii, vulpile, mistretii, caprioarele, potârnichile, pitpalacii sunt intâlniti pe dealuri si in zona de câmpie. Delta Dunarii cu o arie de 5.050 km patrati (din care 4,340 km patrati pe teritoriul României) ramâne sanctuarul pasarilor salbatice si a pestilor (crap, stiuca, salau, somn, etc.). Sturionii (de la care se obtine caviarul) pot fi gasiti pe cursul inferior al Dunarii iar delfinii, heringii, calutii de mare, chefalii in Marea Neagra. Pescuitul intensiv si cresterea poluarii (la care s-a adaugat si braconajul in ultimii ani) au diminuat semnificativ cantitatea de peste in ultimele doua decenii. Extinderea zonelor populate a redus libertatea de miscare a animalelor si resursele de vânatoare au scazut cu 10-20% in ultimii ani.

• Protectia mediului: Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite inca de la sfârsitul secolului al XIX-lea, când s-a facut tranzitia de la atitudinea de admirare pasiva a frumusetilor naturii la cea activa de actionare pentru protectia ei si de prevenire a exploatarii abuzive a bogatiilor naturale. Prima lege pentru protectia mediului (Legea pentru Protectia Monumentelor Naturii) a fost adoptata in 1930 si, un an mai târziu, a luat fiinta Comisia penru Protectia Monumentelor Naturii care functioneaza si astazi sub patronajul Academiei României. Aceasta lege a fost urmata de multe alte reglementari, dar Legea de protectie a mediului a fost efectiv adoptata abia in 1973. In prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in România, acoperind o suprafata totala de 1.200.000 ha. In afara de acestea exista trei rezervatii ale biosferei, 14 parcuri nationale si 362 rezervatii naturale. Parcul National Retezat (care a luat fiinta in 1935), Parcul National Rodna (care a luat fiinta in 1990) si Delta Dunarii (rezervatie infiintata in 1938) au fost incluse de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii protejate.

• Populatia: La 1 ianuarie 1998 România avea o populatie de 22.526.096 ( aproape de cea din Venezuela sau din Malaiesia), situându-se pe locul 43 in lume si pe locul 13 in Europa din acest punct de vedere. In mediu urban traiesc 12.387.000 locuitori ceea ce inseamna un procent de 55,0% din populatia totala a tarii, iar in cel rural 10.139.000 locuitori, adica 45,0%. Populatia pe sexe: barbati 11.027.000 (49%) si femei 11.499.000 (51%). 24 de orase au peste 100.000 de mii de locuitori; in ele traiesc 7.007.000 locuitori, care reprezinta 56% din populatia urbana. Principalele orase in raport cu numarul de locuitori sunt: Bucuresti (2,032,000), Iasi (349,000), Constanta (344,000), Cluj-Napoca (333,000), Galati (332,000), Timisoara (327,000), Brasov (316,000), Craiova (314,000), Ploiesti (253,000) si Braila (234,000). Cresterea populatiei (dupa anii de recensamant): 8.600.000 (1859); 12.923.600 (1912); 14.280.729 (1930); 15.872.624 (1948); 17.489.450 (1956); 19.103.163 (1966); 21.559.910 (1977), 22.810.035 (1992). Numarul maxim de locuitori a fost atins in 1989 – 23.151.564. Astazi in jur de 8 milioane de români traiesc in afara granitelor tarii.
  Densitatea (1998): 94.5 loc/km patrat, aproape aceeasi cu cea din Austria sau din Slovenia, pe locul 74 in lume si 26 in Europa.
  Rata natalitatii: 10,5 %0; rata mortalitatii 13,2%0. Sporul natural: – 2,7%0. Sporul natural negativ a fost inregistrat inca din 1992 si a avut ca rezultat diminuarea populatiei tarii. Se inregistreaza 6,5 casatorii si 1,54 divorturi in medie la mia de locuitori. (date din 1997)
  Speranta de viata(1994-1996): 69,05 ani. 65,30 ani pentru barbati si 73,09 ani pentru femei. 69,84 ani in zona urbana, 67,99 ani in cea rurala.
  Structura pe vârste (1 ianuarie 1998): 0-14 ani – 19,2%, 15-59 ani – 62,3%, 60 ani si peste – 18,3%.
  Structura etnica In conformitate cu recensamantul din data de 7 ianuarie 1992 populatia României era 22.810.035 din care 20.408.542 (89,4%) români si 2.401.493 (10,6%) minoritati etnice. Din totalul de minoritati etnice 1.624.959 (7,1% din totalul populatiei României) maghiari; 401.087 (1,7%) romi; 119.462 (0,5%) germani; 65.764 (0,3%) ucrainieni; 8.955 (0,04%) evrei.
  Emigrarea Intre 1990 si 1996 255.034 de cetateni romani au emigrat, dintre care 99.715 etnici germani. In 1990, 96.929 persoane au emigrat si in 1996 – 21.526. In aceeasi perioada 27.948 persoane s-au repatriat.

Impartirea teritoriala a Romaniei.
Impartirea administrativa: judete, orase si comune.
Provincii traditionale: Din punct de vedere istoric, exista 3 provincii traditionale: Valahia (formata din regiunile Oltenia, Muntenia si Dobrogea), Moldova si Transilvania (formata din regiunile Banat si Transilvania).
Capitala: Bucuresti municipiu (suprafata de 1.521 kmp, impartita in 6 sectoare + sectorul agricol Ilfov) avand populatia de 2.032.000 (1998). Situat in sudul tarii, in Campia Romana (altitudine 85 m), orasul dateaza din secolul al 14-lea si este atestat pentru prima data in 1459 ca resedinta a domnitorului Vlad Tepes. Capitala Valahiei intre secolele 17 si 19 si a Romaniei din anul 1862.
Judete. Unitate administrativa condusa de un consiliu judetean si de prefect. Consiliul judetean este ales si functia lui este de coordona activitatile consiliilor comunale si orasenesti. Guvernul numeste un prefect in fiecare judet ca reprezentantul sau local. In România sunt 41 de judete si municipiul Bucurestiul, capitala cu un statut similar cu cel de judet. In medie un judet are o suprafata de 5800 kmp si o populatie de 500.000 de locuitori.
Orase. Unitate administrativa condusa de un consiliu local si de un primar, ambele alese prin vot. Orasele cu functii importante sunt declarate municipii. In România sunt 262 orase dintre care 80 de municipii. Principalele orase in raport cu numarul de locuitori sunt: Bucuresti (2.032.000), Iasi (349.000), Constanta (344.000), Cluj-Napoca (333.000), Galati (332.000), Timisoara (327.000), Brasov (316.000), Craiova (314.000), Ploiesti (253.000) si Braila (234.201).

Sursa:Manuale scolare de geografie

Publicitate