CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Călin Georgescu: ”În ultimii 26 de ani, România a suferit pierderi mai mari decât în perioada care s-a scurs de la Ștefan cel Mare și până în 1989”. VIDEO

Călin Georgescu, membru al Clubului de la Roma: România este controlată și  condusă de străini, care dețin toate pârghiile strategice ale puterii -

Toate pierderile României, de la Ștefan cel Mare încoace, sunt mai mici decât ce s-a pierdut în acești 26 de ani .

Aflați în campanie electorală, politicienii promit salarii mai mari, investiții și alocații.Din păcate, nimeni nu răspunde la întrebarea: „De unde vor fi găsiți banii pentru toate acestea?”.

Pentru majoritatea politicienilor aflați în campanie electorală, fericirea poporului pare că se reduce doar la nevoia de umplere a burților.

Deși se luptă pentru votul nostru, niciun politician nu răspunde la întrebarea: „Cine conduce România?”.

La această întrebare, dar și la altele, a răspuns Directorul Executiv al Instituției ONU pentru Indicele Global al Sustenabilității, Călin Georgescu. Călin Georgescu a elaborat o strategie durabilă pentru România, în 2008, la cererea Guvernului de-atunci, dar proiectul a rămas îngropat.

Invitat la Televiziunea Română, Călin Georgescu, a făcut o analiză rece și tăioasă a realității românești de după 1989.  Acesta a spus, printre altele, că România este tratată precum o mină de aur de către alte entități, de unde se extrage minereu până când țara va da faliment.

Conform acestuia, falimentul Românie este o chestiune de timp.

„România este o mină, din care se scoate, în fiecare zi, din decembrie 1989 încoace, aur. Și când nu va mai fi aur, mina se va închide. Falimentul este o chestiune de probabilitate matematică pentru România” , a spus expertul.

Acesta a detaliat subiectul susținând că România este controlată și condusă de străini, care dețin toate pârghiile strategice ale puterii.

Călin Georgescu afirmă că în ultimii 26 de ani, România a suferit pierderi mai mari decât în perioada care s-a scurs de la Ștefan cel Mare și până în 1989.

„În ultimul ceas, putem avea o vocație. În primul rând este un fenomen global. Ne naștem cu toții din iubire și intrăm într-o mare manipulare, în care nu există democrație, ci doar corectitudine politică. La nivel mondial.

Menționez că sclavagismul nu a dispărut. Ci doar e o altă formă.România a ajuns aici pentru că e într-un haos bine calculat. Trăim într-o formă anti culturală, s-a pierdut rușinea.

Și s-a pierdut rușinea pentru că lichelele și lacheii de serviciu și-au văzut visul cu ochii: cozile de topor au devenit topoare, după 1989 și au vândut pe mărgele de plastic întreaga țară. România a fost vândută de cei care au preluat puterea în 1989 și apoi și-au dat-o unul altuia timp de 26 de ani.

Au vândut-o cu bună știință, România nu mai deține nimic, nu are economie.România nu este un stat, ci o corporație.

Capitalul străin este cel care deține puterea, deține peste 60% din activele țării, peste 50% din profit și ceea ce este cel mai grav: stăpânește pârghiile strategice, de condus, ale țării: industria de petrol gaze, distribuția de energie…nu ne mai aparține.Industria ca atare, marile întreprinderi au fost distruse. Privatizarea s-a făcut în dezinteresul României.

Cel mai grav e că a fost vândut pământul. Și a fost vândut de cei care sunt astăzi la putere, pe vremea când erau miniștri ai agriculturii. Pădurile, apele, se vând. Totul este de vânzare.

Mai puțin sufletul românesc și eu pe asta mă bazez. Sufletul românesc va triumfa.

În 26 de ani, România a pierdut, și pot spune asta cu certitudine, peste 1 TRILION de euro. Toate pierderile României, de la Ștefan cel Mare încoace, sunt mai mici decât ce s-a pierdut în acești 26 de ani”, a spus reputatul expert român în direct la Televiziunea Română.

14/05/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

30 august 1944 – ARMATA ROȘIE OCUPĂ BUCUREȘTII. VIDEO

ARMATA ROȘIE OCUPĂ BUCUREȘTII

armata rosie 1In urmă cu 70 de ani, la 30 august 1944, Armata roșie sosea la barierele Pantelimon și Colentina.

Începea astfel ocuparea Bucureștiului.

O lungă și tristă perioadă se deschidea în istoria României.

1. Spaima bucureşteanului, în anul de pomină 1944, a fost că ruşii vor ocupa oraşul.

De ce ţi-e frică, nu scapi. La sfîrşitul lunii august la barierele Colentina şi Pantelimon şi-au făcut apariţia cohortele Armatei Roşii. ( am descris acea zi în “Moartea unui dansator de tango”, roman, ed.TREI 2011 ).

Populaţia a fost mobilizată şi i-a întîmpinat pe ruşi ca pe nişte “eliberatori”, cu flori, scandări de slogane, fanfare şi discursuri.

A fost prezentă aproape toată suflarea. Guvern, primărie, generali, oameni simpli aduşi de organizatori sau simpli curioşi.

S-a încercat cîştigarea bunăvoinţei cuceritorului. Românii  lor erau înfrînţi, după ce ajunseseră pînă în munţii Caucaz şi pe Volga, la Stalingrad. Din iarna 42/3 se retrăgeau continuu.

armata rosie 6Circulau toate fantasmele. Motive de teamă, nenumărate. Bucureşteanul se temea de jafuri, violuri şi ucideri.

De kolhozuri, confiscarea proprietăţilor (case, magazine, etc.). De Siberia, de poliţia secretă şi mai ales de Stalin, despotul de la Kremlin. Se ştia despre represiunea şi teroarea din anii 30, de metodele dure cu care cîştigase războiul. Aceleaşi metode urmau să fie aplicate şi într-o ţară ocupată cum era România.

Puţini îşi făceau iluzii că va fi bine. Prudenţii, cei lucizi, realiştii, îşi făceau bagajele după ce îşi trimiseseră banii în Occident şi plecau şi ei.

Cei fără avere sau naivi, sperau într-o minune. Ea nu a venit.

armatarosie 3Cînd Armata Roşie ajungea la bariera Colentina, Antonescu şi miniştrii lui erau deja arestaţi de o săptămînă.

Mareşalul fusese preluat din Palatul regal  şi dus intr-o casă din cartierul Vatra luminoasă unde stătea Emil Bodnăraş. Ruşii, odată intraţi în capitală, s-au grăbit să-l ducă pe mareşal împreună cu Ică, Cristescu etc., la Moscova, pentru interogatorii.

La Bucureşti era instalat un nou Guvern, condus de generalul Sănătescu. Lucreţiu Pătrășcanu a semnat la Moscova armistiţiul la 12 septembrie, după ce delegaţia română (mai făceau armata rosie 16parte prinţul Barbu Stirbey, Constantin Vişoianu, veniţi de la Cairo etc.) a văzut un spectacol cu focuri de artificii. Întrebînd ce se sărbătoreşte, li s-a spus “eliberarea Bucureştiului de către glorioasa armată sovietică!” Delegaţii români lăsaseră oraşul curăţat de trupele germane. Pe scrut, li s-a servit o lecţie amară despre despre felul cum se scrie istoria.

Cei mai activi la primirea Armatei roșii de la bariera orașului au fost comuniştii autohtoni. Ei au fost singurii entuziasti. Ştiau că sub o ocupaţia sovietică aveau să tragă mari foloase.

Să devină din paria, stăpînii lumii româneşti. Cei mai mulţi veneau direct puşcării şi lagăre – de la Tg. Jiu şi Caransebes, eliberaţi după decretul de amnistie armata rosie 12dat de rege la 23 august 1944.

Fuseseră judecaţi şi închişi pentru conspiraţie împotriva statului român pe care doreau să îl transforme într-unul de tip sovietic si să îl dezmembreze.  Aveau ocazia acum să îşi aplice ideile inspirate de Lenin şi Stalin, dirijaţi şi plătiţi de Kremlin.

Printre cei veniţi să întîmpine soldaţii ţi ofiţerii Armatei rosii la Colentina şi Pantelimon îi găsim pe Gheorghiu Dej, Gh. Apostol, Chivu Stoica, Nicolae Ceauşescu, Teohari Georgescu, Iosif Chişinevschi, Emil Bodnăraş, I. Gh. Maurer, Alexandru Moghioroş, Gh.Agiu, Constantin Părvulescu…

Ana Pauker lipsea se găsea încă la Moscova – armata rosie 6va ajunge la Bucureşti la 16 septembrie, aterizind la aeroportul Băneasa.

Și Lucreţiu Pătrăşcanu lipsea, se găsea într-un avion pe ruta Constanţa-Odesa-Moscova.

Mergea să semneze armistiţiul cu Aliaţii. De fapt cu URSS.

Fotografiile din presa vremii ne arată o mulţime entuziastă de bucureşteni care în acea zi de sfîrşit de august a ieşit la marginea oraşului.

Cît era propagandă şi cît bucurie sinceră, e greu de stabilit azi. Cîţiva bucureșeteni par a se întreţine bucuroşi cu soldaţi şi ofiţeri ruşi. Cred că frica de ce  avea să urmeze îi motiva și ii să zîmbească. Alţii erau  pur şi simplu naivi. Şi nu erau puţini…

armata rosie 4In spatele tancurilor Armatei roșii au venit de la Moscova cei care aveau să servească drept cozi de topor, cu misiunea să jefuiască și să livreze România lui Stalin – Ana Pauker, C-tin Doncea, Vasile Luca, Dumitru Petrescu, Walter Roman, Jules Perahim, Leonte Tismăneanu, Leonte Rautu, Petre Borilă, etc. Ei găseau aici alt grup – Gheorghe Gheorghiu Dej, Emil Bodnăraș, Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi, Constain Parvulescu, Ctin armata rosie 19Agiu, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Draghici, Gheorghe Apostol, Chivu Stroica, Lucrețiu Pătrășcanu, Nicolae Ceaușescu- cu aceeași misiune -distrugerea României.

Ocupaţia din 1944 nu era o premieră. De aproape 200 de ani, ruşii poposeau la Bucureşti în timpul campaniilor lansate de Skt Petersburg spre Constantinopol. Acum direcţia era Berlin.

Prima dată, ruşii au văzut turlele de bisericilor de pe Dîmboviţa în 1769, sub comanda generalului Suvorov.

Au intrat prin Colentina şi Pantelimon, barierele de N-E şi E ale oraşului.

De atunci, cam la o armata rosie 15generaţie, au poftit mereu să-şi campeze armatele prin mahale, în hanurile, casele boiereşti şi negustoreşti.

În 1806/1812, altă  ocupatie.

armata rosie 7Din 1808 Kutuzov a locuit la Hanul lui Manuc.

S-a retras abia cînd Napoleon a invadat Rusia cu La Grande Armee. Planurile ţarului Alexandru l era să stăbilească graniţa Imperiului pe Dunare, aşa cum dorise şi ţarina Ecaterina cea Mare cu Suvorov, iar Valahia să devină gubernie de la margine de Imperiu.

Invazia  napoleoniană ne-a salvat. Ruşii s-au mulțumit cu …Basarabia in 1812. Au revenit  în 1828, 16 ani mai tîrziu.

Guvernămîntarmata rosie 9ul lui Kiseleff a fost “singurul dar făcut de ruşi românilor”, a scris Paul Morand.

În 1848-9, au venit iar, ca să înăbuşarmata rosiee revoluţia şi s–au aşezat la nordul Dîmboviţei prin mahalalele Armenească, Batiştea, Băneasa, Mavrogheni, Mahalaua Dracului. La sud, pe Podul Calicilor, dealul Mihai Vodă, Cotroceni, calea Şerban Vodă, s-a  stabilit turcii.

În 1854 Tolstoi, tînăr porucic, a stat la Bucureşti cîteva luni cu armata ţarului Nicolae al doilea, apoi care s-a retras să apere Sevastopolul cînd Aliaţii au atacat Crimeea.

În 1877, ruşilor le-a plăcut atît de mult viaţa dulce de la Bucureşti că au uitat să mai plece cum era ințelegerea.

S-au retras abia după Congresul de la Berlin, dominat de Bismarck, un an mai tîrziu, care  le-a cerut să se retragă din România.

Bismarck și-a amintit ca domnitorul de la Bucureşti era de origine germană si aparţinea familiei Hohenzollern-Sigmaringen.

In 1916, au apărut ca aliați, dar in 1917 au dezertat părăsind frontul, jefuind tot ce puteau lua. I-au lăsat pe români să sa descurce cum or şti în faţa armatelor Puterilor Centrale.

În 1944, august a venit Armata roşie.

armata rosie 17

A fost cea mai lungă ocupaţie, 14 ani încheiaţi plus 31 de ocupaţie bolşevică românească.

STELIAN TANASE

blogul stelian-tanase.ro

12/09/2014 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

FILM: NUNTA MUTA DE LA MOARTEA LUI STALIN

05/09/2013 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: