CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

La 4 august 1919, Armata Regală Română cucerea Budapesta și lichida Republica Sovietică Ungară, eliberând Ungaria de comunism

 Harta la data de 4 august 1919

Războiul româno-ungar din 1919 (13 noiembrie 1918 – 3 August 1919) – Armata Română a intrat victorioasă în Budapesta. Sfârșitul regimului comunist instaurat de Bela Kun la 21 martie 1919 în Ungaria.

În contextul în care la finele Primului Război Mondial, operațiunile militare se încheiaseră în noiembrie 1918, provinciile românești Basarabia, Bucovina și Transilvania se uniseră rând pe rând cu țara-mamă, România.

Situația nu era însă deloc ușoară. Atât Rusia sovietică a lui Lenin cât și Republica Sovietică Ungară – condusă de guvernul bolșevic reprezentat de Bela Kun – refuzau recunoașterea României Mari și planificau operațiuni militare împotriva țării.

Dacă pe de o parte Rusia era scufundată într-un război civil între trupele comuniste și cele fidele vechii administrații țariste, fapt ce a împiedicat o ofensivă militară asupra României, Republica Sovietică Ungară condusă de Bela Kun a atacat Armata Regală Română în primăvara anului 1919.

Desigur, Lenin îi transmitea lui Bela Kun că Armata Roșie avea să ofere sprijin trupelor bolșevice maghiare prin Basarabia, Bucovina și Galiția.

La finalul războiului româno-ungar de la 1919 la 4 august 1919, ora 18:00, armata română ocupă fără niciun ajutor militar aliat Budapesta, capitala Ungariei.

Foto. Generalul Gheorghe Mărdărescu pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919

Aceasta operatiune a fost condusa de generalul Gheorghe Mărdărescu, comandantul aflat in fruntea trupelor din Transilvania începînd din 12 aprilie 1919.

A fost singura capitală inamică ocupată de un stat din Antanta în cursul primului război mondial, considerînd războiul româno-ungar din 1919 ca parte a acestuia, sau consecinţă imediată a lui.

Primii militari români care au intrat în Budapesta au fost trei escadroane aparţinând Brigăzii 4 roşiori, aflate sub comanda colonelului Gheorghe Rusescu.

În seara zilei de 3 august, la bariera de est a Budapestei, forţele române au fost întâmpinate pe o ploaie torenţială de o delegaţie a guvernului maghiar, care a solicitat colonelului Rusescu să nu intre în capitală.

Acesta însă a ordonat ca tunurile să fie puse în poziţie de luptă şi apoi, în fruntea cavaleriei, a pătruns în oraş.

Cu toate acestea, istoriografia a consemnat ca dată a eliberării Budapestei de bolşevism ziua de 4 august 1919, ziua în care generalul Mărdărescu a primit defilarea trupelor române în capitala Ungariei…

Dar fără îndoială cel mai cunoscut episod al ocupației române rămâne celebra opincă românească atârnată deasupra Parlamentului Ungariei de către un soldat român, în semn de răzbunare simbolică pentru ocuparea Bucureștiului în 1916 de către Puterile Centrale.

Însă mai mult decât orice, opinca românească de pe Parlamentul Ungariei, atârnată în 1919, simbolizează victoria României Regale în războiul pentru întregire națională și eliberarea Transilvaniei.a

Ocuparea Ungariei și alungarea comuniștilor de la putere a presupus numeroase și dureroase jertfe suferite de Armata Română. De la începutul ostilităților, în martie 1919, și până la sfârșitul lor, în august 1919, pierderile suferite de Armata Română s-au ridicat la 188 de ofițeri și 11.478 de soldați, dintre care 69 de ofițeri și 3.556 de soldați au făcut supremul sacrificiu pe câmpul de luptă.

9-Parlamentul-Ungariei-1919-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale

Foto: Trupele române în faţa Parlamentului din Budapesta – august 1919

După ce a restabilit ordinea, la 14 noiembrie 1919 Armata Română a început pe etape retragerea din Ungaria, ocupația fiind încheiată la începutul anului 1920.

Meritul armatei române a fost imens, ţinînd cont și de faptul că în această acţiune militară a România a acţionat singură, fără sprijinul aliaţilor.

Atît trupele franco-sîrbe din sud, cît şi cele cehoslovace, s-au mişcat mult mai tîrziu şi fără lupte, doar ocupînd zone de securitate în Ungaria, după ce armata bolşevică ungară fusese zdrobită de cea română.

Coroborată cu victoria Poloniei împotriva Armatei Roșii în 1920, lichidarea regimului comunist ungar a amânat timp de două decenii instaurarea bolșevismului în Europa Centrală și de Est.

Victoria românească apare cu atît mai importantă,cu cît România ducea în acea perioadă un război pe două fronturi, al doilea front fiind în est, pe linia Nistrului, împotriva bandelor bolşevice ce făceau dese incursiuni în Basarabia, încercînd să răscoale populaţia şi să tîrască teritoriul dintre Prut şi Nistru în “marea familie sovietică“, aşa cum vor face cu Ucraina şi Georgia în anii 1920.

La data de 4 iunie 1920, Ungaria a semnat Tratatul de pace de la Trianon, socotit de maghiari un Diktat.

Într-adevăr, Ungaria s-a considerat după semnarea Tratatului de la Trianon nedreptăţită de prevederile acestuia, iar în următorii ani, şi chiar şi în prezent, independent de regimul politic aflat la conducerea acesteia a căutat să modifice frontierele în detrimentul vecinilor, visând la ceea ce fusese cândva „Ungaria Mare”.

Totuşi, pe 4 iunie 1920, după aproape patru secole de la dezastrul de la Mohacs, Ungaria redevenea independentă şi, pentru prima dată în istorie, devenea un stat naţional, dar, atunci când condiţiile politice internaţionale au fost prielnice, Ungaria nu a ezitat chiar să încerce revizuirea prevederilor Tratatului de la Trianon.

Astfel în anii 1938 – 1941, Ungaria a anexat sudul Slovaciei – în 1938, Ucraina Subcarpatică – în 1939, nordul Transilvaniei în 1940 precum şi mai multe teritorii aflate azi în Serbia, Croația și Slovenia – în 1941.

Cu toate acestea, frontierele Ungariei prevăzute în actul semnat la Trianon au fost restabilite în 10 februarie 1947, după încheierea Tratatului de Pace de la Paris, între Puterile Aliate și Ungaria.

Surse:

https://www.defenseromania.ro;

https://timpul.md.

04/08/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

George Simion, liderul partidului „Alianța pentru Unitatea Românilor”, a acordat un interesant interviu publicației Visegrád Post

Ungaria a preluat preşedinţia rotativă a Grupului de la Vişegrad - În lume  - Radio România Actualităţi Online

Foto: Țările membre ale Grupului de la Vișegrad

George Simion, președintele Partidului Patriotic Român AUR: „Cu Grupul Visegrád, avem aceeași istorie, aceleași interese și vom avea același viitor. Nu putem avea încredere în Germania, care controlează acum o mare parte din afacerile noastre interne și externe. „

 

Forumul Economic reunit în zilele de 7-9 septembrie 2021 la Karpacz,în Silezia inferioară, este cea mai mare conferință din Europa Centrală și de Est. În fiecare an, acest Forum reunește peste 4000 de invitați-lideri politici, economici și sociali, precum și aprox. 600 de jurnaliști. 
Oaspeții provin din peste 60 de țări din Europa, Asia și America. Misiunea Forumului este de a crea un climat favorabil dezvoltării cooperării politice și economice între statele membre ale UE și vecinii acestora.

La Forumul Economic Karpacz, în regiunea poloneză Silezia de Jos, echipa Visegrád Post la întâlnit pe George Simion, liderul partidului patriotic din România, AUR ( Alianța pentru Unirea Românilor – „Alianța pentru Unitatea Românilor”).

George Simion, copreşedinte AUR: Vrem să dăm ţării conducătorii pe care îi  merită

Acest militant în vârstă de 34 de ani, licențiat în economie și istorie, care a devenit recent om politic, s-a făcut cunoscut în 2019 printr-o acțiune controversată la cimitirul Valea Uzului, care fusese sursa unor reînnoite tensiuni între maghiari și români.

Declarându-se antisistem, creștin și în favoarea României Mari – înțelegeți reunificarea României și Moldovei – atacă frontal regimul român actual, pe care îl consideră corupt în ansamblul s[u, și nu ezită să denunțe rolul dăunător jucat de serviciile de informații românești, care se comportă realmente ca stat în stat.

George Simion a fost întrebat de reporterul Ferenc Almássy cu privire la opoziția sa față de măsurile Covidiste, viziunea sa asupra Grupului Visegrád sau despre motivele pentru care România încă nu este membră a spațiului Schengen.

Iată ce a declarat liderul Alianței pentru Unitatea Românilor:

George Simion:  Patru stâlpi caracterizează linia AUR, iar unul dintre ei este libertatea. De asemenea, luptăm pentru credința creștină care constituie fundamentul civilizației europene. Luptăm pentru principiul național și pentru familie ca bază a societății.

În România, dispariția partidului creștin democratic PNȚ-CD a deschis o lungă perioadă în care aceste valori nu au fost apărate în Parlament de nicio forță politică serioasă. Ne opunem puternic sistemului, nu într-un spirit anarhist, ci în respectarea valorilor pentru care luptăm și pe care le reprezentăm.

În zilele noastre, globaliștii ar dori ca noi toți să devenim la fel, la fel ca în zilele comuniste: ar trebui să ne privăm de identitatea noastră sexuală și de orice criteriu care ne face să ieșim în evidență.

Fiecare ar trebui să poată fi ceea ce își dorește. Dar, din punct de vedere biologic, nu putem fi decât bărbați sau femei. Acestea sunt singurele două genuri pe care le cunosc și care își datorează existența lui Dumnezeu.

Datorită atașamentului nostru față de aceste valori și în absența oricărei alte forțe politice poziționate pe acest segment al opiniei patriotice, suveraniste și conservatoare, am obținut 10% din voturi la alegerile din decembrie 2020. Dar doar 40% dintre alegători au fost informați a existenței AUR,

întrucât nu aveam acces la televizoare. Sistemul postcomunist, chiar totalitar, care controlează România a crezut că, ținându-ne departe de televiziune, ne va împiedica să trecem pragul [stabilit la 5% – nota] reprezentării parlamentare.

Dar am ajuns la 10%, iar unele dintre sondajele recente ne-au situat la 15%, altele mai aproape de 20%, iar ascensiunea noastră continuă. Acest lucru se datorează lipsei unei voci conservatoare și patriotice de care suferă politica românească – în ciuda modului în care încearcă să ne înfățișeze, ca extremiști, neofascisti sau alte nume de păsări din același butoi.

Suntem români normali, care dorim să facem parte din Uniunea Europeană – nu dintr-o federație europeană, ci mai degrabă dintr-o alianță între națiuni.

Acest guvern este același de 30 de ani. În 1989, l-au ucis pe Ceaușescu, au preluat puterea și au distribuit rolurile: „Tu, vei fi numit„ dreapta ”, tu, vei fi socialist, tu, liberali și tu, un partid popular”; dar erau totuși aceiași cu cei care controlau România înainte de schimbarea regimului, prin sistemul cu un singur partid și Securitatea [serviciile de securitate de stat ale statului român sub Ceaușescu – nota editorului]. Chiar și astăzi, ei controlează totul și refuză să permită auzirea altor voci în societatea românească. Iar problema noastră este aceasta: sistemul încearcă să tacă orice voci disonante.

Suntem supuși represiunii unui stat polițienesc.

La momentul alegerilor din 2020, în timpul luptei noastre pentru democrație și libertate, au încercat să ne compromită. De exemplu, oamenii au încercat să facă să pară că conduc fără permis, așa că a trebuit să dovedesc public că dețin un permis valabil. Securitatea română nu este moartă – nu a dispărut niciun moment și ne refuză dreptul de a ne apăra valorile.

Ferenc Almássy: Ne-ați spus că nu ați fost împotriva UE, ci în favoarea unei Europe a națiunilor. Din acest punct de vedere, discursul tău amintește destul de atent obiectivele urmărite de cei Patru din Visegrád.

George Simion:

Din punctul meu de vedere, România a făcut o greșeală gravă refuzând să se alăture grupului Visegrád. Am fi acolo în locul nostru, alături de Ungaria, Slovacia, Republica Cehă și Polonia.

Avem aceeași istorie, aceleași interese și vom avea același viitor. Nu putem semna un cec necompletat Germaniei, care controlează în prezent o mare parte a politicii noastre, atât străine, cât și interne, deoarece Germania va ajunge întotdeauna să facă afaceri cu Rusia. Au fost întotdeauna prieteni, apoi dușmani, apoi prieteni din nou și așa mai departe.

Poziția noastră este că ar trebui să avem o politică independentă – cea pe care mareșalul Piłsudski a imaginat-o în Polonia în anii interbelici, sub numele proiectului Intermarium. În prezent, acest proiect este resuscitat ca Inițiativa Three Seas. Țările din această zonă ar trebui să coopereze mai mult, pentru că dacă nu o vom face, vom dispărea. Vom fi țări cu salarii mici, abia abilități în a oferi o piață pentru produsele chinezești și occidentale.

Ferenc Almássy: În ceea ce privește chinezii: nu este îngrijorător, din punctul dumneavoastră de vedere, că Europa Centrală – adică o regiune care include țările acestei Inițiative Trei Mări – riscă să devină un fel de zonă tampon, de exemplu între Germania și Rusia, sau între Statele Unite și China, de exemplu? Nu suntem noi marionete în jocul marilor puteri?

George Simion: Ei ne folosesc pentru că noi îi lăsăm să ne folosească. Totul depinde de șefii de stat și de viziunea politică externă pe care o promovează. Din acest punct de vedere,

Trebuie să spun că admir politica Poloniei, de exemplu, precum și – dintr-un anumit punct de vedere – cea a guvernului Orbán, pentru rezistența sa la încercările de dictat de la Bruxelles – la acest tip de standardizare culturală comparabilă cu ceea ce încercam să impunem în epoca sovietică. Națiunile noastre nu sunt făcute pentru asta.

Cred că Uniunea Europeană ar trebui să rămână o zonă de liber schimb, o zonă economică, unită de libertatea de circulație și libertatea de comerț. Nu cred că trebuie să-și creeze propria armată sau să se constituie ca stat federal sau ca superstat.

Ferenc Almássy: Cum vedeți viitorul regiunii în perspectiva crizei Covid? Ai fost foarte ostil … –

George Simion: Nu, nu suntem ostili la nimic, ci doar ne ridicăm împotriva măsurilor care nu sunt utile. Uită-te la noi, de exemplu, în timp ce vorbim între noi chiar acum. Dacă am purta măști, nu s-ar schimba nimic. Cu toate acestea, în România, am fost obligați să purtăm măști – chiar și în aer liber – pentru o perioadă foarte lungă de timp, chiar dacă eficacitatea lor nu a fost niciodată dovedită.

De asemenea, am încercat să folosim frica – la fel ca în era comunistă – pentru a forța anumite măsuri, cum ar fi îngrădirile și vaccinările. S-au încercat ca vaccinarea să fie obligatorie pentru anumite categorii de lucrători, precum cei care lucrează în învățământ și funcționarii publici. Apărăm libertatea de alegere pentru toată lumea. Nimeni altul decât mine nu știe ce este mai bine pentru mine decât mine: libertatea este asta – și asta încercăm să eliminăm în acest moment.

Nu negăm existența acestui virus, dar susținem că daunele acestuia nu justifică paralizarea unor țări întregi. Este posibil ca țările occidentale să aibă suficiente rezerve financiare pentru a-și permite să facă acest lucru timp de doi sau trei ani, dar nu ne putem permite – la fel cum nu ne putem permite Green Deal sau asta. poveștile ne vor ucide economia. Aș dori să subliniez că, chiar înainte de această criză a sănătății, o criză economică în continuă înrăutățire a ucis deja țările noastre. Cinci milioane de români lucrează în străinătate.

Ferenc Almássy: De asemenea, sunteți foarte insistent ca România să acorde mai mult sprijin diasporei române, al cărei număr este foarte substanțial, în principal în Europa. În Regatul Unit, Germania, Italia, Spania și așa mai departe, există mulți români care locuiesc acolo, care au venit să lucreze acolo – unii care locuiesc deja acolo de mulți ani.

George Simion: Nu au plecat la muncă în aceste țări de dragul plecării. Lucrează acolo pentru că au fost forțați să părăsească România, pentru că erau săraci și nu puteau să ajungă la capăt. Acesta este motivul plecării lor. Pentru mine, deranjează mintea să văd guvernul român cumpărând 120 de milioane de doze de vaccin pentru o populație de 19 milioane, plătind un preț care depășește un miliard de euro, poate chiar mai mult, pentru că o fac într-un mod opac. Suma cheltuielilor nu este dezvăluită oamenilor …

Ferenc Almássy: Nici măcar parlamentarilor?

George Simion:Nici măcar parlamentarilor. Am pus multe întrebări prin proceduri parlamentare și nu primim un răspuns. Acesta este secretul deschis. În absența oricărei transparențe, cum vă așteptați ca oamenii să aibă încredere în ei? Ei bine, oamenii nu au încredere în ei. Acesta este motivul pentru care românii refuză vaccinarea. Încercăm să-i convingem pe românii expatriați să se întoarcă și să reconstruiască țara, dar este foarte dificil, știind că nimănui nu îi pasă de creșterea economică sau de suveranitatea națională. Tot ceea ce face guvernul este să ia împrumuturi de la FMI și Banca Mondială. Acest mod de a face lucrurile nu este viabil pe termen lung: mai devreme sau mai târziu, Banca Mondială ne va ordona să renunțăm fără despăgubiri, de exemplu,către rezervele noastre de gaze naturale.

Criza coronavirusului este, așadar, pentru mine, simptomatică a statului în care se află România, care, de 30 de ani, este condusă de forțe externe. Ne-am distrus economia. Ne-am distrus fabricile. Oamenii au plecat la muncă în străinătate, nevăzând niciun viitor în România.

Acesta este motivul pentru care românii ne susțin și de aceea nu suntem ca acei politicieni obișnuiți, care spun minciuni. Spunem ce poate vedea toată lumea. Acești oameni care pretind că ne guvernează nici măcar nu se conduc.

Ferenc Almássy: România face parte din UE de 14 ani și încă nu ați intrat în zona Schengen. De ce ? Este o țară destul de sigură, ale cărei frontiere sunt bine păzite. Ar putea fi din cauza portului Constanța [principalul port al României –ndlr], care amenință multe interese, sau din alte motive? În opinia dumneavoastră, România ar trebui să intre în Schengen?

George Simion: România trebuie să ne determine să o lăsăm să prospere economic, dar ni se blochează intrarea în spațiul Schengen.

În cazul aderării, desigur, Constanța este cea care ar încasa veniturile care plouă pentru moment pe Rotterdam, astfel încât, atât timp cât refuzăm să vindem Constanța, nu vom fi lăsați în Schengen. Ni s-a spus că urmează să trăim într-un spațiu comun, o Uniune care să aibă grijă de toată lumea, dar noi, cele mai sărace națiuni ale Uniunii menționate, nu beneficiem de ea într-un mod echitabil.

Ferenc Almássy: Ultima mea întrebare se referă la minoritatea maghiară din România: este o minoritate foarte mare.

George Simion:  5% din populație, da.

Ferenc Almássy: Această minoritate a fost multă vreme un argument de dispută, generând tensiune. Cum vedeți viitorul cooperării dintre cetățenii români de etnie română și cetățenii români de etnie maghiară?

George Simion: În primul rând, văd Bucureștiul și Budapesta colaborând, cooperând, ca două țări independente. Ungurii cu cetățenie română sunt foarte importanți pentru noi. În Parlamentul României, avem reprezentanți aleși care sunt etnic maghiari. Îi respectăm și dorim să construim un viitor comun cu ei.

Tensiunile care au apărut de-a lungul acestor ani au fost consecința provocărilor politice. Credem că integrarea magiarofonelor în societatea românească trebuie îmbunătățită. Trebuie să-i ajutăm să-și găsească locuri de muncă, în ciuda stăpânirii lor slabe a limbii române – pe care UDMR [Uniunea Democrată a Maghiarilor din România sau RMDSZ în maghiară, principalul partid al minorității maghiare –ndlr] l-a împiedicat de mult, pentru mulți, de la învățare. Aceasta este o problemă reală pentru ei, în măsura în care face imposibilă, în special, integrarea lor pe piața muncii. Dar trebuie să le oferim și posibilitatea de a-și păstra identitatea: să își învețe limba maternă, să participe la bisericile lor, să sărbătorească sărbătorile lor tradiționale,la fel ca și cetățenii maghiari care aparțin minorității române din Ungaria. Noi înșine avem probleme similare cu unele țări – precum Serbia și Ucraina – care nu respectă dreptul minorităților naționale de a-și folosi propria limbă, de a-și exercita propria religie etc. Cred că toate statele ar trebui să respecte specificitățile tuturor grupurilor etnice care trăiesc pe teritoriul lor.

Și cred că asta face România. Fiecare grup etnic are dreptul la cel puțin un parlamentar – și avem 18 în total! Cred că singurul partid care pune o problemă este UDMR, care este un ghetou în mijlocul scenei politice românești, când ar trebui să avem cetățeni de etnie maghiară în fiecare grup parlamentar, sub culorile tuturor partidelor, în loc de având pe toți regimentați într-un singur partid etnic. Majoritatea cetățenilor români de etnie maghiară locuiesc în departamentele Covasna și Harghita – departamente a căror dezvoltare și dezvoltare ar trebui să le sprijinim. Tenorii partidului etnic UDMR nu sunt altceva decât partea vorbitoare de maghiar a acestei clase politice corupte care controlează România de 30 de ani. Au fost asociați cu guvernul,și m-am implicat într-o mulțime de afaceri murdare, cum ar fi defrișarea țării noastre prin exploatare ilegală.

23/09/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

   

%d blogeri au apreciat: