Ucraina a resuscitat identitatea națională într-un mod fără precedent, în vreme ce acest subiect este ocolit în România
Profesorul Dan Dungaciu: „Ucraina a resuscitat în spațiul public ideea de identitate națională. Noi suntem pregătiți să ne-o asumăm pe toate componentele ei?”
Ucraina a resuscitat identitatea națională într-un mod fără precedent, iar Europa și-a asumat această identitate, spune prof. univ. Dan Dungaciu, invitatul lui Marius Tucă la ediția specială, transmisă live de Gândul, preluat de Romanian Global News.
„Toate statele, uitați-vă ce se întâmplă în Ucraina. Acolo e o resurecție a identității naționale fără precedent. Dacă te uiți în spațiul european și chiar în cel românesc ajungem să ne asumăm identitatea națională ucraineană cu o ardoare fără rest, dar când era vorba de identitatea românească în Centenar – era ceva rău”, a declarat prof.Dan Dungaciu.
Analistul punctează faptul că Ucraina a reușit să resusciteze în spațiul public ideea de identitate națională.
Un subiect care era mai degrabă ocolit atât în România cât și în Uniunea Europeană înainte de declanșarea războiului.
„Am sărit dintr-o barcă în alta când e vorba de alte identități. Noi trebuie să ne obișnuim cu asta. Ucraina a resuscitat în spațiul public ideea de identitate națională.
Noi suntem pregătiți să ne-o asumăm pe toate componentele ei? Pentru că și asta va fi una din consecințele acestui război”, spune el.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 