CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ceauşescu despre pactul Ribbentrop-Molotov și Basarabia în „Scânteia” din 26 ianuarie 1988. VIDEO

 

 

 

Foto: Nicolae Ceaușescu, politician român, secretar general al Partidului Comunist Român, dictator al Republicii Socialiste România din 1967 până la căderea regimului comunist, survenită în 22 decembrie 1989.

Ceauşescu şi pactul Ribbentrop-Molotov .

In urma cu 30 de ani, pe 25 ianuarie 1988, cu o zi înainte de aniversarea sa, Ceaușescu, referindu-se în mod direct la Pactul Ribbentrop-Molotov, declara presei că „niciun acord semnat cu Germania hitleristă nu a servit cauzei păcii și independenței, ba dimpotrivă, a oferit Germaniei un puternic sprijin pentru cursul ei către război, pentru care omenirea a plătit un preț foarte mare, mai cu seamă Uniunea Sovietică”.

Declarația a apărut în „Scânteia” din 26 ianuarie 1988 și a fost făcută după ce Mihail Gorbaciov justifica acordul semnat de Stalin cu Hitler.

În a doua jumătate a anului 1989, relațiile româno-sovietice ajung la un grad maxim de încordare. Ceaușescu joacă însă tare. La ședința din 13 noiembrie 1989 a Comitetului Politic Executiv propune un subiect neobișnuit: „Problema legată de Moldova sovietică”.

Iată un scurt fragment din Stenograma aflată în Arhivele Naționale, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar nr.63/1989:

„Problema Basarabiei este legată de acordul cu Hitler, de acordul dintre URSS și Hitler. Anularea acestui acord, în mod inevitabil, trebuie să pună și problema anulării tuturor acordurilor care au avut loc, inclusiv să soluționeze, în mod corespunzător problema Basarabiei și Bucovinei de Nord.

 Va trebui să discutăm în Uniunea Sovietică această problemă în perioada următoare. De altfel, în timpul lui Hrușciov am mai discutat acestă problemă. Când ne-am întors din China, în martei 1964, ne-am întâlnit cu el(…) El nu a respins-o, dar am convenit să se întâlnească cele două delegații – dar au intervenit problemele cunoscute în legătură cu Hrușciov și nu s-a făcut nimic. Asta a fost.

În septembrie 1965, la întâlnirea pe care am avut-o cu Brejnev, am discutat, de asemenea, problema aurului și a tezaurului nostru(…) Sigur într- o formă sau alta trebui să reluăm și problema Basarabiei. Trebuie oricum să ridicăm problema populației din Republica Moldoveanească, în concordanță cu constituția sovietică și cu ce afirmă acum ei. Trebuie să le asigure folosirea limbii, să le asigure, pentru că ei sunt o republică, sunt un popor.

Ei însuși (sic!) spun să sunt un popor moldovenesc. Sunt români și nu-i lasă să folosească limba pe care și-o doresc ei și, cel puțin în prima etapă, să se asigure legăturile corespunzătoare între Moldova și România. Sigur, nu dorim acum să ridicăm, într-o formă schimbarea imediată a granițelor, dar soluționarea acestei probleme trebuie gândită și trebuie să o discutăm”.

Nu știm dacă Ceaușescu făcea acest gest, disperat în fața modificărilor internaționale și a perestroikăi, sau dintr-un naționalism autentic, dar cert este că pe 20 noiembrie 1989, în fața Congresului al XIV-lea și ultimul al PCR, consecvent, Nicolae Ceușescu solicita public denunțarea pactului Ribbentrop-Molotov. Gestul a trezit uimirea, iar comentatorul Agenției Tass, Iuri Gavrilov a anunțat că „nici un om politic responsabil nu poate pune la îndoială granițele europene postbelice”.

Pe 4 decembrie 1989, la Moscova are loc ultima întâlnire dintre Ceaușescu și Gorbaciov. Problema Basarabiei nu este pusă în discuție. Pe 25 decembrie 1989, Nicolae Ceușeșscu moare împușcat.

“Adevărul istoric” în chestiunea Basarabiei nu i-a fost de folos lui Ceaușescu.

Curajul sau iresponsabilitatea sa va fi însă consemnată de istorie. Iar, granițele postbelice, da, s-au modificat. Pentru unii, nu pentru toți!

Autor: Florian Bichir. Preluare: EVZ.ro

 Nota :

Detalii despre întâlnirile avute de Nicolae Ceușescu cu omologii săi sovietici privind problema Basarabiei au apărut în excepționalul volum „Problema Basarabiei în discuțiile româno-sovietice din timpul războiului rece 1945-1989” al lui Ion Constantin apărut la Academia Română, Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, 2015.

 

 

CITITI SI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/12/18/ziua-de-18-decembrie-in-istoria-romanilor/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/18/o-istorie-a-zilei-de-18-decembrie-video-2/

 

 

 

 

 

 

 

18/12/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

4 noiembrie 1919: Pentru prima oară cetăţenii din toate provinciile româneşti au ales un singur Parlament al României. VIDEO

4 noiembrie 1919 : Au loc alegeri parlamentare pentru Adunarea Deputaţilor pe baza votului universal, în care pentru prima oară cetăţenii din toate provinciile româneşti aleg un singur Parlament al României

 

La 2-4 noiembrie 1919 au loc alegeri parlamentare pentru Adunarea Deputaţilor şi în 7-9 noiembrie pentru Senat, pe baza votului universal la care, pentru prima oară, cetăţenii din toate provinciile româneşti aleg un singur Parlament al României, un parlament de tip democratic.

În iulie 1917, Constituţia României a fost modificată, introducîndu-se votul universal, egal, direct, secret şi obligatoriu pentru toţi cetăţenii (bărbaţi) de la 21 de ani în sus.

Decretul-lege din noiembrie 1918 detalia prevederile constituţionale, aducînd precizări importante. Pentru a fi ales în Adunarea Deputaţilor se cerea: a fi cetăţean român; a avea exerciţiul drepturilor civile şi politice; a avea vîrsta de 25 de ani împliniţi; a avea domiciliul real în România.

Pentru a fi ales în Senat se cerea: a fi cetăţean român; a avea exerciţiul drepturilor civile şi politice; a avea vîrsta de 40 ani împliniţi; a avea domiciliul real în România. Cetăţenii primeau certificat de alegător; cei care nu-şi exercitau „fără temei legitim” dreptul de vot erau amendaţi cu sume variind între 20 şi 50 de lei. Modificările au însemnat, printre altele, renunţarea la censul de avere.

Introducerea votului universal a avut ca rezultat creşterea spectaculoasă a numărului de alegători, mutarea centrului de greutate a vieţii electorale de la oraş la sat şi schimbarea modului de desfăşurare a luptei politice. Dacă pînă la război, în regimul votului pe colegii, existau circa 100.000 de alegători cu vot direct, după adoptarea legii electorale numărul acestora a crescut la cîteva milioane (4,6 milioane în 1937).

Evident, aceste cifre se referă la vechiul Regat care avea, în 1914, circa 7,7 milioane de locuitori şi la România Întregită, cu o populaţie de 19,5 milioane locuitori în 1937.

Pentru a evidenţia noua realitate electorală, menţionăm că în 1914, un deputat era ales de aproximativ 400 de cetăţeni; decretul-lege din 1918 stabilea ca un deputat era ales de 30.000 de cetăţeni, iar din 1920 – de 50.000 de cetăţeni, adică de 125 de ori mai mulţi, comparativ cu perioada antebelică.

 

Imagini pentru harta romaniei mari

Harta României Întregite în Perioada Interbelică, 1918-1940


Este o realitate că evoluţia partidelor politice a depins în bună măsură de influenţa lor electorală. Astfel, Partidul Conservator-Progresist şi Partidul Conservator-Democrat au dispărut din viaţa politică în 1922, cînd nu au obţinut niciun loc în parlament. Partidul Poporului a avut un rol politic major în anii în care s-a bucurat de o largă susţinere populară. După 1927, acest partid a intrat într-un con de umbră, obţinînd rezultate modeste în alegeri.

Pentru a se salva din punct de vedere politic, Octavian Goga s-a desprins în 1932 din Partidul Poporului şi a constituit o nouă organizaţie politică – Partidul Naţional-Agrar.
Campaniile electorale au avut un rol important în creşterea gradului de implicare a cetăţenilor României în viaţa publică, aceasta fiind o expresie elocventă a caracterului democratic al regimului politic din perioada interbelică. Cetăţenii au avut dese prilejuri de a participa la viaţa electorală şi la alegerile parlamentare; în intervalul 1919 – 1937 în România s-au desfăşurat zece alegeri pentru Adunarea Deputaţilor şi pentru Senat (în 1919, 1920, 1922, 1926, 1927, 1928, 1931, 1932, 1933, 1937).

Circa 80% din populaţia României trăia în sate, astfel că ţărănimea a devenit principala masă electorală, iar centrul de greutate al confruntărilor politice în timpul alegerilor s-a mutat de la oraş la ţară. S-a schimbat modul de desfăşurare a campaniei electorale: dacă pînă în 1914 un candidat îi putea vizita la domiciliu pe toţi alegătorii din circumscripţia sa, în condiţiile votului universal el trebuia să se adreseze zecilor de mii de oameni, să participe la numeroase întruniri electorale, să ţină discursuri  în medii foarte variate (la cluburi, la cîrciumi, în pieţe publice etc.), să se adreseze unui public extrem de eterogen (mari proprietari, muncitori, ţărani, intelectuali, negustori, ş.a.). Liderii politici – şefii de partide, miniştrii, etc. – făceau adevărate turnee electorale în toate provinciile istorice, pentru a convinge alegătorii că reprezintă pe toţi românii şi nu doar pe cei din anumite zone geografice.

In timpul campaniei electorale oraşele şi satele României erau împînzite cu afişe, conţinînd programele si lozincile partidelor care se prezentau în alegeri, informaţii despre candidaţii care cereau voturile cetăţenilor. Nu lipseau îndemnurile de a nu fi votaţi rivalii politici, care ar urmări obiective egoiste, ar fi fraudat statul în defavoarea cetatenilor (alegatorilor).

 

 

  Istoria md.

– Profesor Universitar Dr. Ioan Scurtu

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/11/04/ziua-de-4-noiembrie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

04/11/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

Initiativa legislativa pentru unirea Republicii Moldova cu Romania. Ce isi propun semnatarii. VIDEO

Peste 30 de ONG-uri din cadrul Platformei Civice Acţiunea 2012 au elaborat o iniţiativă legislativă care are ca scop final unirea Republicii Moldova cu România. Pentru a putea promova în Parlament această iniţiativă, reprezentanţii ONG-urilor au început să strângă semnături şi şi-au propus să ajungă la 200.000 de adeziuni pentru acest proiect.

“Din 15 aprilie, vom avea corturi instalate în 15 oraşe din România pentru a strânge semnături. Vom avea şi echipe mobile care vor merge prin satele din apropiere, din poartă în poartă, pentru a strânge semnături.

Mai mulţi directori de muzee şi teatre ne-au promis că vor instala, la sediile lor, puncte de colectare a semnăturilor. Ne-am propus ca această activitate să dureze patru luni, dacă vom obţine mai repede cele 200.000 de semnături, vom încheia campania, dacă nu, o vom prelungi”, a declarat, pentru Epoch Times, Nicu Gusan, membru voluntar al Platformei Civice Acţiunea 2012.

Unirea României cu Republica Moldova se face treptat, prin legi, este mesajul pe care îl transmit autorii iniţiativei legislative. “Facilitarea procesului de obţinere a vizelor, o instituţie pentru gestionarea relaţiilor cu Republica Moldova în subordinea prim-ministrului şi asistarea de către un birou special în cadrul procesului de integrare a studenţilor basarabeni în mediul socio-cultural din România sunt doar câteva dintre propunerile cuprinse în iniţiativa legislativă cetăţenească. Pe parcursul următoarelor patru luni, peste 1.000 de voluntari vor colecta semnături de susţinere a legii în cadrul campaniei “Aducem Basarabia acasă”, au precizat iniţiatorii.

Până în prezent, în favoarea acestei iniţiative s-au pronunţat 116 parlamentari români care au anunţat că vor sprijini iniţiativa asociaţiilor, după cum au precizat reprezentanţii Platformei Civice Acţiunea 2012.

“Aducerea Basarabiei acasă este o preocupare care vine de jos, dinspre popor şi va fi preluată de către parlamentari din întreg spectrul politic. Ţinem neapărat să colectăm aceste semnături pentru a arăta fraţilor basarabeni că noi, românii din ţară, nu i-am uitat niciodată”, a declarat Mihai Nicolae, unul dintre autorii iniţiativei.

Lansarea campaniei referitoare la unire a avut loc la împlinirea a patru ani de la revoltele anti-comuniste din aprilie 2009 de la Chişinău, unde zeci de mii de tineri au ieşit în stradă cu drapele româneşti, cerând reunirea cu patria-mamă.

“Ne sunt necesare 100.000 de semnături pentru a putea merge în Parlament cu această iniţiativă legislativă, dar ne-am gândit să strângem 200.000 pentru a evita situaţiile în care mai apar erori şi contestaţii şi s-ar putea pune la îndoială numărul adeziunilor. După strângerea semnăturilor, avocaţii noştri vor merge în Parlament cu iniţiativa. Vom încerca să convingem cât mai mulţi parlamentari să fie de acord cu aceasta”, a precizat Nicu Gusan.

Iniţiatorii cer ca procesul de obţinere a vizelor pentru România să fie mai simplu decât în prezent, când li se cere cetăţenilor moldoveni să demonstreze că au 500 de euro în conturi şi să prezinte multe documente, pentru studenţii basarabeni să se înfiinţeze un oficiu ai cărui reprezentanţi să-i ajute să se integreze mai uşor şi să monitorizeze sistemul de admitere a acestora în facultăţi etc.

“Am dori ca românii din Republica Moldova să aibă acces mai uşor pe piaţa muncii din România, în prezent au nevoie de vize şi multe acte. Mai solicităm crearea de facilităţi pentru cetăţenii din Moldova care vin în România, cum ar fi acordarea de reduceri pe mijloacele de transport în comun, acordarea de indemnizaţii pentru veteranii de război. Noi lucrăm de mult timp la această iniţiativă şi avem ca scop unirea Basarabiei cu România.

Unirea credem că se va face prin intermediul legilor. După doi ani de activitate în România, credem că e timpul să trecem la un alt nivel, în afară de cel cultural, pe care s-a mers până acum”, a afirmat Nicu Gusan.

Ce prevede iniţiativa legislativă

“Aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi la Uniunea Europeană a permis îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi, respectiv, de dezvoltare şi integrare europeană, iar apropierea de Republica Moldova este continuarea firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române.

Proiectul de lege, dincolo de implicaţiile sale politice, priveşte dezvoltarea comună culturală, educaţională, socială şi economică a cetăţenilor din cele două state, precum şi alte aspecte”, se arată în expunere de motive privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege-cadru privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României.

Republica Moldova reprezintă, sub aspectul structurii etnice, cel de-al doilea stat românesc, cu o suprafaţă de 33.843 de kmp şi o populaţie de 3.938.679 de locuitori, dintre care 72,20% s-au declarat români şi moldoveni, potrivit datelor recensământului din 2004.

În iniţiativa legislativă se prevede înfiinţarea Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova, în subordinea directă a premierului României.

“România oferă un regim special cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi persoanelor juridice din Republica Moldova, în limitele permise de normele europene şi de tratatele internaţionale la care România este parte. Prin aplicarea prezentei legi nu se aduce nicio atingere independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova”, se arată în proiectul de iniţiativă.

Autorii iniţiativei mai propun ca România să instituie pentru cetăţenii Republicii Moldova un permis de muncă special, valabil numai pe teritoriul ţării noastre, pentru o perioadă de şase luni, cu posibilitate de reînnoire, şi care acordă moldovenilor acelaşi drept la muncă şi aceleaşi drepturi conexe precum cele valabile pentru cetăţenii români.

“În fiecare an şcolar şi universitar, se va aloca un număr substanţial de burse pentru elevi şi studenţi originari din Republica Moldova. Acest număr de burse nu poate fi mai mic decât cel prevăzut de Hotărârea Guvernului României nr.968/2000. Se constituie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale Biroul pentru Integrarea Studenţilor şi Elevilor Originari din Republica Moldova.

Biroul pentru Integrarea Studenţilor şi Elevilor Originari din Republica Moldova va acorda servicii gratuite de consiliere multidisciplinară şi de asistare pe lângă autorităţile şcolare şi universitare cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi la studii în România în vederea cazării acestora în bune condiţii şi a integrării lor optime în comunitatea şcolară sau universitară în care activează. Biroul pentru Integrarea Studenţilor şi Elevilor Originari din Republica Moldova va organiza examene de admitere pentru candidaţii la bursele oferite de statul român”, se mai menţionează în proiect.

Moldovenii care doresc să viziteze România trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere necesară obţinerii vizei de scurtă şedere, în cuantum de 30 de euro/zi, dar nu mai puţin de 150 euro ori echivalentul în valută convertibilă.

De Cristina Boiangiu – Epoch Times prin FrontPress.ro

22/04/2013 Posted by | ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: