Dreptul la memorie – Istorii la răscruce
Cei mai mulți dintre noi știm cum s-a terminat ”epoca de aur” acum 33 de ani. Câți sunt însă cei cărora le mai pasă de cum a început aceasta? …
Un video realizat de TVR reconstituie trecutul zbuciumat, nedrept, crunt, și … plin de sânge și morți, prin care am trecut noi, părinții și bunicii noștri.
Merită văzut tot, dar … în criza mare de timp și nepăsarea față de istorie nu m-ar mira dacă nici aceste câteva rânduri nu vor fi citite scrie publicația românilor americani https://tribuna.us. Și apoi ne mirăm de ce suntem unde suntem… cu atâta nepasare. ÎNCEPE CU NOI!
*
„ […]
Sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial a găsit România ocupată de trupele Armatei Roşii, fără Basarabia, Bucovina de nord și Herța, fără Nordul Transilvaniei şi cu soarta pecetluită la Yalta. Sovietizarea a început încă înainte de semnarea păcii. Orice urmă de rezistență a fost anihilată. Ţările Baltice au cunoscut, poate mai mult ca oricare alt stat ocupat de barbarii de la răsărit, violenţa comunizării.
Ideologia stalinistă iși propusese să creeze un nou tip uman, total aservit partidului comunist. Cultura tradițională bazată pe valori religioase sau de familie nu își mai găsea locul într-o astfel de lume.
Modelul uman de tip nou în această societate era individul depersonalizat. Gata să informeze partidul. Gata să își trădeze familia și prietenii dacă aceștia se îndepărtau de la linia impusă. TRĂDAREA DEVENEA O CALITATE MAJORĂ! LOIALITATEA O SLĂBICIUNE!
Refuzul de a turna devenea în România anilor 50 o crimă politică de neiertat. Aceasta este perioada în care FRICA DEVINE UN MOD DE VIAȚĂ. TEROAREA ERA DEJA POLITICĂ DE STAT.
În închisorile morții de la Pitești și mai apoi de la Gherla se aplicau tratamente sadice asupra deținuților care deveneau din victimă călău, și din re-educat re-educator.
Campaniile de denunțări, procesele populare, arestările în puterea nopții, execuții secrete, epurările – completează atmosfera noii lumi pe care marele prieten de la răsărit (Stalin) o promitea poporului român.
Totul și orice pentru ca ”tovarășul” Stalin să-și facă mendrele la noi în țară.
[…]”
**
După un foarte scurt mesaj din partea TVR cu privire la înființarea unui Muzeu al Comunismului în București, aveți răbdare ca YouTube să vă deschidă imediat filmul despre care v-am scris mai sus. Este primul episod din seria documentară “Dreptul la memorie”, o campanie realizată de Televiziunea Română împreună cu/33-de-ani-dreptul-la-memorie-istorii-la-rascruce-video/ şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) care aduce în atenţia societăţii necesitatea înfiinţării unui Muzeu al Comunismului la București.
Un film documentar TVR de: Ruxandra Țuchel / cu Constantin Lupescu / Imagine: Silviu Andrei
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 