CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Nu trebuie uitată ziua în care Rusia a cotropit și anexat Basarabia și Nordul Bucovinei, sfâșiind România noastră

Despre ziua de 28 iunie 1940 au curs râuri de minciuni în Basarabia şi în spaţiul sovietic şi, din păcate, mai continuă să curgă. Ideologia comunistă şi propaganda rusească au transformat tragedia poporului român dezmembrat şi umilit la el acasă, într-o mare sărbătoare oficială şi un prilej de bucurie pentru „eliberatori” şi sclavi. 

Oricare alt punct de vedere, în afară de cel al Moscovei, asupra zilei de 28 iunie, însemna pentru orice moldovean în perioada de ocupaţie, excluderea din viaţa socială, prigonire, închisoare şi Siberia. 

Spaima de a spune adevărul despre ziua de 28 iunie 1940 a fost atât de mare, încât şi astăzi, după 30 de ani de relativă libertate, se tace sau se perpetuează minciunile din timpul Uniunii Sovietice, scrie jurnalistul unionist basarabean Alecu Reniță, în https://www.podul.ro.

Cea mai urâtă, rău mirositoare şi scârboasă minciună scornită de Kremlin despre ziua de 28 iunie a fost că în acea zi neagră, nenorocită şi blestemată din vara anului 1940, românii basarabeni şi bucovineni, au fost chipurile ”salvaţi” şi ”eliberaţi” de către ruşi de sub talpa nemiloasă şi jugul „ocupanţilor români”. 

Cărţile şi manualele ticluite de „eliberatori” plesneau de ură împotriva românilor şi a României, o ţară burgheză care „s-a folosit de slăbiciunea imperiului ţarist din 1917 şi a ocupat Basarabia, rupând-o cu forţa de la Rusia”.

Din acele manuale jegoase, amestecate cu o oribilă propagandă antiromânească, s-au scurs cele mai toxice deşeuri care au otrăvit mintea, sufletul şi cugetarea a milioane de fraţi, care încetul cu încetul au devenit ostaticii teoriei staliniste care pretindea că moldovenii şi românii ar fi două naţiuni diferite care vorbesc două limbi diferite, că România ar vrea să-i asimileze, să-i transforme pe moldoveni în români etc. 

În fiecare clipă, oră, zi, săptămână, timp de o jumătate de secol, românilor basarabeni si bucovineni li se băga pe gât de propaganda sovietică (radio, TV, presa scrisă, manuale, întruniri, evenimente) care spunea că jandarmul român are insomnie şi stă ascuns pe dreapta Prutului şi aşteaptă momentul potrivit ca să-l treacă şi să ocupe Basarabia.În fapt, ca moldovean, nu erai considerat cetăţean sovietic deplin, dacă nu îţi scăpărau ochii de ură atunci când rosteai cuvântul România. 

Şi după prăbuşirea URSS, triada trădătoare Lucinschi-Voronin-Dodon, a avut misiunea – sub masca apărării statalităţii moldave şi creării naţiunii civice moldovenești – să promoveze moldovenismul stalinist, să cultive ura faţă de tot ce e românesc, să păstreze în Constituţie art.13 care proclamă ”limba moldovenească”drept limbă oficială în statul R.Moldova şi să scuipe conştient pe istoria şi identitatea propriului popor. 

E o ruşine imensă să ajungi în secolul XXI, să stai în genunchi, să lingi talpa care te-a strivit şi să-i mulţumeşti Moscovei că te-a rupt de la părinţi, deportându-te într-un orfelinat sau lagăr de concentrare.

La 28 iunie s-au împlinit 82 de ani de când defuncta Uniune Sovietică a dezmembrat România noastră şi poporul român. Uniunea Sovietică a dispărut, dar nu şi nedreptăţile pe care le-a făcut împotriva unităţii și a existenței însăși a naţiunii române. 

Minciunile despre „eliberarea” Basarabiei şi Bucovinei de către tancurile ruseşti vor trece definitiv în manualele de psihiatrie, iar ziua de 28 iunie va fi declarată zi de doliu naţional în toată România și va rămâne şi după reîntregirea naţiunii.

Ea va fi ca un dangăt de clopot în memoria tuturor celor care au păstrat fiinţa românească în timpuri de restrişte, dar şi ca un avertisment tuturor cominterniștilor de pe ambele maluri ale Prutului, guvernanților, colaboraţioniştilor, cozilor de topor, slugilor şi vorono-dodoniştilor care se dezic de Identitatea, Istoria, Neamul şi Ţara lor. 

26/07/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Mihai Eminescu,românul absolut : “UNIREA ROMÂNIMEI… E VISUL MEU DE FIER!”

Harta Scolastică a Daciei și României Mari de Grigore Bejan, Serviciul Cartografic al Armatei, 1919 – Sursa: Biblioteca Academiei Române / Mihai-Eminescu.Ro.

„Ideia naţională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării.” – Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și membru al Societății „Carpaţii”, la înmormânarea camaradului său, Mihai Eminescu, “carpatin” din organizația dedicată unirii tuturor provinciilor românești în “Dacia Mare”, înființată la 24 ianuarie 1882.

„Prin nouri sparţi, prin umbra a oamenilor cari

Frământă lumea ‘ntreagă în visele lor mari,

Eu văd o stâncă albă, o stâncă de argint

Lucind prin veacuri negre, prin moarte mări lucind,

Lucind peste morminte cu faţa ei senină

Şi văd ca’n lumea asta fui umbra-i de lumină;

Acea stâncă sublimă ce stă cu capu’n cer

E-unirea Românimei… E visul meu de fier

Ce l-am visat o viaţa făr’ să-l pot ridica.

Azi sufletu-mi înceată, se stinge viaţa mea,

Dar las o moştenire ce-am scris-o cu-al meu sânge,

Las Românimii toate grozavul frumos vis

Ca’n fruntea ei senină etern să stee scris!

Ridic cupa de aur în sânta pomenire

Celui ce priceput-a înalta lui menire!”

Eminescu, Mira, Ms. Ac. Rom 2254 fol. 71 v.

Harta Scolastică a Daciei și României Mari de Grigore Bejan, Serviciul Cartografic al Armatei, 1919 – Sursa: Biblioteca Academiei Române, din colecția lui Nicolae Iorga.

Eminescu pentru Marea Unire, Biserică și Catedrală

Câteva citate din publicistică:

Românii au nenorocirea de a nu avea încredere în puterile lor proprie; noi nu ne-am convins încă cumcă: puterea şi mântuirea noastră în noi este! (În Unire e tăria – Federatiunea, 1870)

“Aşadar biserica şi şcoala, atâta cer românii din Austro-Ungaria pe sama lor, şi prin aceasta şi-au cerut păstrarea naţionalităţii şi nimic mai mult. (…) Dar ceea ce voiesc românii să aibă e libertatea spiritului şi conştiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului. Şi fiindcă spirit şi limbă sunt aproape identice, iar limba şi naţionalitatea asemenea, se vede uşor că românul se vrea pe sine, îşi vrea naţionalitatea, dar aceasta o vrea pe deplin” (Curierul de Iassi, 1876).

“Noi înşine, în marea capitală a României, a cărei populaţie ar ajunge curând la un sfert de milion, nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureştii sunt un oraş relativ nou şi că n-au fost totdauna capitală. Credem însă că, daca, cu autorizarea Corpurilor legiuitoare, s-ar putea face escepţie de la absoluta prohibiţiune a loteriilor în ţara noastră, această escepţie ar putea să se facă cel mult în favorul bisericei statului.” (Timpul, 1881)

“A fi bun român nu e un merit (…) ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui pământ, care este moştenirea esclusivă şi istorică a neamului românesc”. (Timpul, 1881)

“Dacă ca naţiune ni s-a luat exerciţiul drepturilor politice în stat, până şi dreptul de-a ne apăra limba şi cultura naţională, totuşi noi românii formăm încă o societate religioasă, formăm încă o biserică naţională şi, ca societate religioasă, ca biserică ortodoxă română, suntem un cor destul de matur şi de compact pentru a ne împotrivi la orice tendinţe, care ar jigni libertatea conştiinţei şi cultura noastră naţională”. (Timpul, 1882)

“Dispreţuind Biserica noastră naţională şi înjosind-o, atei şi francmasoni cum sunt toţi, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternică în lupta naţională; dispreţuind limba prin împestriţări şi prin frazeologie străină, au lovit un al doilea element de unitate; despreţuind datinele drepte şi vechi şi introducând la noi moravurile statelor în decadenţă, ei au modificat toată viaţa noastră publică şi privată în aşa grad încât românul ajunge a se simţi străin în ţara sa proprie.” (Timpul, 1882)

“Biserica lui Mateiu Basarab şi a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii şi unitatea etnică a poporului, ea care domneşte puternică dincolo de graniţele noastre şi e azilul de mântuire naţională în ţări unde românul nu are stat, ce va deveni ea în mâna tagmei patriotice?” (Timpul, 1882)

“Noi, poporul latin de confesie ortodoxă, suntem în realitate elementul menit a încheia lanţul dintre Apus şi Răsărit; aceasta o simţim noi înşine, se simte în mare parte de opinia publică europeană, aceasta o voim şi, dacă dinastia va împărtăşi direcţia de mişcare a poporului românesc, o vom şi face. 

Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în ţara noastră, când e vorba de legea părinţilor noştri, care ne leagă de Orient, şi de aspiraţiunile noastre, care ne leagă de Occident şi pe cari sperăm a le vedea întrupate în dinastie, vrăjmaşii, oricari ar fi ei, ne vor găsi uniţi şi tot atât de tari în hotărârile noastre ca şi în trecut.” (Timpul, 1883)

Sursa: http://www.mihai-eminescu.ro

 

16/06/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

DIFERENȚELE MAJORE existente între situațiile geopolitice și geostrategice în care se aflau în anii 1939-1940, România, Polonia si Finlanda

Germany and the Soviet Union shock the world with a non-aggression pact

Sunt numeroase publicațiile – așa zis „civile” – unde abundă textele care gargarisesc despre felul cum în 1940 România a cedat chipurile în mod laș fără luptă în fața agresorilor, pe când Polonia si Finlanda s-au opus pline de demnitate, cu armele, constată publicația online https://www.rumaniamilitary.ro/1939-1940

Asa că…

Fara a contesta eroismul polonezilor sau al finlandezilor, trebuie să spunem că totuși situațiile nu sunt comparabile decat în mințile de oaie ale unora și altora…

In primul rând sa revedem care era situatia strategica a Poloniei, României si Finalndei în anii 1939-1940.

Polonia avea 2 vecini care o puteau pereclita: Germania si URSS. Insă după 1934 ce linsitea Polonia era adâncul conflict ideologic între cei 2 vecini. Practic daca unul ataca Polonia, dupa ce o invingea trebuia sa-l infrunte pe celalalt vecin puternic…

Așa că Polonia a putut să faca un  pact de neagresiune cu fiecare dintre aceste țări, care teoretic îi oferea o garantie.

În plus, în cazul unui atac german, Polonia se putea baza pe reacția Franței si Angliei. Armata franceza era considerata cea  mai buna si mai bine dotată din Europa … și era înzestrată cu 10.700 piese de artilerie, 5.800 tancuri (din care peste 1500 FT 17 ), și destulă aviație care se putea presupune ca va profita de ocazie si va „cadea” in  spatele Germaniei. Si nici Anglia nu statea prea rău …

Mai bine (sau mai rau pentru Polonia) aceasta primise garantii franco-britanice! Astfel, Lordul Halifax preciza: “Se poate spune cu siguranta că nici guvernul polon, nici guvernul român nu și-au facut nici o iluzie in privinta masurilor concrete de ajutorare la care ele se puteau astepta de la Marea Britanie in cazul cand Hitler ar vrea razboi”, este vorba despre altceva.

Deci pe scurt  in fatidicul august 1939 Polonia se baza  :

  ca va lupta pe un singur front

–  ca va primi ajutor masiv in timp util.

Numai că, Polonia a fost atacata pe doua fronturi, iar ajutorul occidental a fost doar declarativ.

Se ridică așadar o întrebare fără răspuns. Oare Polonia ar mai fi refuzat cererile hitleriste daca i-ar fi trecut prin cap ca refuzul  se poate lasa cu o alianta germano-rusă îndreptată impotriva Poloniei?! Credem că nu!

(Cat de sigura a fost Polonia se vede si din faptul că avioanele de vânătoare pe care le producea :PZL 11!! PZL 24 au fost livrate Bulgariei, Greciei si României, dar ea însăși nu s-a dotat cu asa ceva!! )

Finlanda : avea un vecin pe care il bănuia de intenții sa zicem pidosnice, anume URSS.

S-a pregatit cat a putut de bine si printre altele si-a construit o linie fortificata in Karelia, fiindca prin nordul masiv împădurit se presupunea că rușii nu pot defasura masiv trupe.…

Finlandezii presupuneau ca vor primi imediat, în cazul că vor fi atacați de sovietici, ajutoare masive în trupe și tehnică militară, mai ales că dupa 1934 contau pe faptul că Germania va fi prima care le va sări în ajutor.

Nu a fost  chiar așa

Pactul sovieto-nazist Ribentrop Molotov și-a facut datoria, iar Germania nu i-a ajutat pe polonezi. Aceștia au primit voluntari din  Suedia si Norvegia, iar englezii si francezii au încercat sa trimita niște ajutoare, însă dominația germană în Marea Baltică a îngrenat mult materializarea intenției lor. Totuși vreo 30 de avioane  MS 406 au ajuns la finlandezi, înainte de încheierea razboiului .

România Mare - Wikipedia

Cât despre România, ei bine ea statea cel mai prost. În Est avea o lungă graniță cu URSS care pretindea Basarabia și nu doar acest teritoriu, la  vest era Ungaria care dorea Transilvania,, iar la sud Bulgaria jinduia la Cadrilater…

Prin urmare, România trebuia să apere aproape toate granițele sale, fiind practic inconjurata de țări ostile, care pretindeau deschis părți din teritoriul său…

In plus in 1940 dupa impărțirea Poloniei granița cu URSS s-a lungit și mai mult!

Inainte de 1938 „problemul strategic romanesc” se rezolvase cumva prin alianțele locale:

Mica Antantă – România, Iugoslavia și Cehoslovacia care asigura ca Ungaria nu va mișca in front și,

Antanta Balcanică – România, Iugoslavia, Grecia si Turcia sileau Bulgaria să își tempereze poziția.

In fine, un  acord cu Polonia asigura cât de cât frontiera  de Est. Cele  2 țări trebuiau sa se sprijine reciproc în caz de agresiune soviectică (adica sa intre in război) și luptând să aștepte ajutoarele occidentale.

De fapt România era sceptică si se presupunea  că în caz de agresiune sovietică armata se va retrage (luptând) pe aliniamentul Focșani-Nămoloasa-Galați unde trebuia sa rămână pe pozitii în asteptarea ajutoarelor occidentale.

Ori, in 1940, ajutoarele occidentale era clar ca nu vor mai veni. Franța era distrusă, Anglia avea ea nevoie de ajutor, Germania era în relații apropiate cu URSS, Italia facea parte din aranjamentul cu Germania, Belgia era ocupată, Olanda ocupată, Luxemburgul ocupat șamd. Cine sa ajute ? Suedia? Elveția?!

Ocuparea Cehoslovaciei distrusese Mica Antantă. Interventia iugoslava impotriva Ungariei nu mai era sigură fiindcă în spatele Ungariei statea Reichul German. În plus, în caz de agresiune sovietică, era de presupus ca Ungaria va profita…

Poate ca dacă Bulgaria ar fi incercat ceva , Turcia si Grecia (probabil și Iugoslavia) ar fi intervenit pentru a „rezolva” neintelegerile cu această țară… Poate.

Asa ca în momentul ultimatumului muscalesc dat României la 26 iunie 1940, țara noastră nu prea avea de ales. Confruntată cu o forță mult superioară și fără aliați, armata româna  nu avea  nici o sansă.

In plus, România mai trebuia să se astepte și la o agresiune dinspre vest și sud.

Că Ungaria nu dispunea de forțe considerabile este adevarat, însa asta însemna ori că Romania păstra forțe în vest și era rapid zdrobită de URSS, ori că, aruncand toate forțele sale în est, oferea Ungariei o ocazie de vis.

Deci, desi situațiile în care se aflau in acea perioadă România, Polonia și Finlanda nu erau deloc comparabile.

In primul rând, România  nu putea sa spere un ajutor extern în fața amenințărilor venite din partea URSS, iar Germania a punctat scurt : supuneți-vă!

În al doilea rând, România se aștepta sa fie atacată pe 2, dacă nu pe 3 fronturi.

Poate spune cineva ce șanse de supraviețuire ar fi avut atunci Statul Român?

Nu cumva românii s-ar fi întors la situația existentă înainte de 1859?

01/02/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: