O nouă decizie controversată a autorităților de la Budapesta care ar putea crea un nou scandal diplomatic cu România

Mesaje ostile României  vin din țara vecină, prietenă  și aliată, Ungaria

 

Ungurii nu s-au împăcat nici acum  cu deciziile istorice luate la conferințele de pace de la Trianon și Paris care au stabilit frontierele Ungariei după primul   și cel de-al doilea război mondial.

Tensiunile dintre România şi Ungaria au crescut din nou în ultima perioadă, iar guvernanții de la Budapesta lansează în continuare mesaje provocatoare.

Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat zilele trecute într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj că:

”Pentru noi, Tratatul de la Trianon este unul dintre cele mai grele momente ale istoriei Ungariei, ceea ce este un fapt istoric. Dar noi nu trebuie să avem o relaţie negativă, trebuie să acceptăm acest fapt istoric şi să clădim relaţii pozitive în viitor. Noi suntem pregătiţi pentru asta”, a spus ministrul ungar de Externe, în conferinţa de presă susţinută alături de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor

Noi, în relaţiile noastre cu România, bazăm aceste relaţii pe respectul reciproc. Dar acest respect reciproc înseamnă că acceptăm sau cel puţin înţelegem că acelaşi eveniment istoric poate avea altă însemnătate pentru două naţiuni diferite, adăugând că roagă autorităţile din România să ajute minoritatea maghiară.

„Dorim să avem relaţii pozitive, bune, cu România, pentru că acesta este şi interesul comunităţii maghiare din România. Noi rugăm autorităţile din România  să privească comunitatea de 1,5 milioane de maghiari din România ca o resursă valoroasă, care ne leagă pe noi, români şi maghiari, o resursă care îşi dă aportul la performanţele României.

Aşadar, rugăm autorităţile din România să ajute comunitatea maghiară să-şi folosească emblemele naţionale, limba maternă şi să-şi păstreze tradiţiile”, a spus Peter Szijjarto.

La rândul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, cu referire la Tratatul de la Trianon, că „nu-i poţi cere unui copil să celebreze moartea mamei sale”.

„Eu pot accepta faptul că ziua de 4 iunie este o zi bucuroasă pentru comunitatea românească, dar trebuie să înţelegeţi că din perspectiva maghiarilor această zi nu este una de bucurie, pentru că a fost ziua în care noi am ajuns în minoritate. Deci, nu ne puteţi cere să celebrăm această zi, precum nu puteţi cere unui copil să celebreze moartea mamei.

Dar, totuşi, putem să proiectăm un viitor împreună (…), pentru că în Europa Centrală, în această regiune, avem nevoie unii de ceilalţi şi trebuie să trăim în pace şi cu respect reciproc, trebuie să păşim dincolo de aceste greutăţi, pentru că nu suntem inamici”, a spus preşedintele UDMR, potrivit Agerpres.

 

 

 

 

 

 

 

 

Recent, primarul general al Budapestei  Gergely Karácsony, s-a adresat locuitorilor capitalei ungare, într-o postare pe Facebook, rugându-i ca în data de 4 iunie, la centenarul Tratatului de la Trianon, la ora 16:30, să se oprească din activitate pentru un minut.

Transportul public din Budapesta se va opri timp de un minut. Se vor opri metroul, autobuzele, tramvaiele, iar Gergely Karácsony solicită tuturor, inclusiv cetăţenilor de pe străzile Budapestei să se oprească pentru un minut și de asemenea, traficul de maşini și de biciclete.

În postarea sa, primarul general a afirmat că „trebuie să ne confruntăm cu deciziile greşite ale trecutului, dar şi cu cele din trecutul recent, nu pentru a acoperi rănile acumulate din trecut, ci tocmai pentru a profita de oportunităţile viitorului”.

El a mai scris că, elita politică ungară din timpul Imperiului Austro- Ungar a jucat un rol semnificativ în Dictatul de pace de la Trianon din 1920, care a dus la dezmembrarea Ungariei istorice.

Maghiarii, chiar şi la 100 de ani de la ”Dictatul de la Trianon”, nu pot simţi altceva decât durere profundă  pentru că „am fost evacuaţi din ţara noastră”, Ungaria pierzând două treimi din teritoriu şi veniturile naţionale – a subliniat politicianul.

Primarul general al Budapestei a adăugat, de asemenea, că ”fiecare maghiar poate simţi durere, deoarece ideea autodeterminării naţionale a fost târâtă în noroi. Dintr-un simplu calcul, 3,5 milioane dintre „concetăţenii noştri” au ajuns sub autoritatea unui stat străin, împotriva voinţei lor.

Aproximativ 400.000 au fost nevoiţi să-şi părăsească patria-mamă, mulţi dintre ei trăindu-şi zilele în vagoane de cale ferată săptămâni şi luni la rând, uneori chiar şi ani”. 

În postarea sa, el a mai scris: pentru ca „durerea noastră să nu se transforme în ură, iar privirea spre trecut să nu însemne renunţarea la viitor”, trebuie ca, „măcar pentru un minut, să ne amintim în comun”, relatează https://www.capital.ro/tensiuni-maxime-cu-ungaria

Publicitate