Portretul unui criminal canadian notoriu
A fost calificat drept „cel mai periculos criminal” de catre procurorul Claude Girouard.
Richard Blass a fost un criminal inteligent , arrogant si foarte periculos. A reusit o evadare considerata ca fiind cea mai spectaculoasa in ultimul secol in Canada.
Fiind mereu pe fuga , Blass a avut mereu grija sa faca sa parvina presei fotografii cu el insusi, dupa ce a citit in presa ca Politia din Montreal nu poseda nici o fotografie recenta de-a sa. In noiembrie 1974, el a scris o scrisoare procurorului, Frank Shoofey, in care ameninta sa ucida un mare numar de persoane , „daca jurnalistii nu vor obtine autorizatia de a vizita inchisoarea Saint-Vincent-de-Paul „.
A evadat din penitenciarul Saint-Vincent -de-Paul pe 23 octombrie 1974.
In ziua de 21 ianuarie 1975 Richard Blass a intrat in cabaretul le Guargantua, cu intentia de a elimina un fost politist.
Dupa asasinarea acestuia, Blass si complicii sai hotarasc sa ii elimine pe cei 12 martori afati la fata locului si incendiaza cabaretul.
In urma acestei ultime crime oribile, autoritatile decid o masiva mobilizare de forte pentru cautarea si prinderea criminalului.
Haituirea sa se sfarseste la Val-David cu moartea violenta a lui Blass, care cade ciuruit de de 27 gloante trase de politistii umaritori.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 