CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VIDEO:ROMANI PANA LA CAPAT

17/04/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Au trecut 70 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentropp

Pactul de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă în 23 august 1939 a şocat în epocă întreaga opinie publică europeană, inclusiv cea sovietică şi germană, partidele comuniste europene dar şi, mai ales, statele din estul Europei. Antinazismul era pentru propaganda bolşevică una dintre temele cele mai recurente în anii 1930, iar anticomunismul, de rând cu antisemitismul – una dintre cele mai importante caracteristici ale doctrinei naţional-socialiste.

Prin urmare, alianţa dintre cele două puteri, opuse din punct de vedere ideologic, a provocat nelinişte pentru unii şi decepţie totală pentru alţii. Cele mai îngrijorate au fost Polonia, România şi Ţările Baltice, state care se aflau între cele două puteri europene. Disputându-şi întâietatea în această parte a Europei, Uniunea Sovietică şi Germania nu-şi ascundeau planurile de hegemonie mondială, chiar dacă acest mesaj în exterior nu era întotdeauna foarte explicit.
Această preocupare a ţărilor din regiune este de înţeles, întrucât nu era greu de presupus că Moscova şi Berlinul şi-au împărţit sferele de influenţă în Europa de Est, aşa cum s-a dovedit ulterior. Protocolul secret, care a însoţit Pactul sovieto-german de neagresiune, stipula interesul Germaniei pentru partea occidentală şi centrală a Poloniei, iar Uniunea Sovietică obţinea recunoaşterea intereselor sale speciale în teritoriile din est ale Poloniei, în Letonia, Estonia, Finlanda şi Basarabia (Lituania va fi inclusă ulterior în zona de influenţă sovietică). Înţelegerea convenea ambelor Mari Puteri: Germaniei îi oferea posibilitatea de a lichida statul polonez fără un conflict cu URSS, data invadării Poloniei fiind stabilită cu mult timp înainte de vizita lui Ribbentrop la Moscova de la sfârşitul lunii august. Ulterior, Hitler avea mână liberă să înceapă războiul în Vest cu Franţa şi Marea Britanie, fără a fi nevoit să lupte pe două fronturi simultan. Uniunea Sovietică, pe de altă parte, obţinea teritorii vaste în zona baltică şi îşi croia accesul la gurile Dunării prin anexarea Basarabiei. Moscova mai primea şi un răgaz în care putea să-şi fortifice frontiera sa vestică în conflictul cu Germania, considerat inevitabil, o posibilitate pe care însă Armata Roşie nu a folosit-o din plin.


Pentru România, actul semnat la Moscova în august 1939 a avut urmări în mai puţin de un an. Basarabia a fost ocupată la 28 iunie 1940 ca o consecinţă directă a Pactului Molotov-Ribbentrop, la care se adaugă Nordul Bucovinei (şi Ţinutul Herţei), teritorii care nu erau menţionate în Protocolul Adiţional Secret, dar care au fost incluse ulterior la insistenţa cercurilor ucrainene de la Kremlin, aşa cum a relatat ambasadorul german de la Moscova, contele von Schulenburg. La 2 august 1940, Sovietul Suprem al URSS adopta decizia de creare a RSS Moldoveneşti, dar hotarele noii republici nu vor coincide cu cele sugerate de ziarul „Pravda” o lună mai devreme. În loc de unirea aşteptată a RASSM cu Basarabia, s-a procedat la cedarea către Ucraina a două judeţe basarabene din sud şi unul din nord, precum şi a şapte din cele 13 raioane ale republicii autonome moldoveneşti 

Justificarea ocupării Basarabiei de către Uniunea Sovietică în 1940, care este o urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop, se face pentru a sprijini o apropiere faţă de Rusia sau a mima dorinţa comuniştilor moldoveni de a menţine R. Moldova în zona de influenţă a Moscovei                

 Prin urmare, putem afirma că Stalin şi Hitler sunt părinţii fondatori ai RSS Moldoveneşti, ai Republicii Moldova actuale. Existenţa Protocolului Adiţional Secret a fost negată de către autorităţile sovietice, inclusiv de către Gorbaciov, care a înţeles caracterul potenţial exploziv al unui asemenea document. Mai mult, iniţiatorul perestroikăi ar fi solicitat, potrivit mărturiei fostului său consilier Boldin, ca originalul protocolului să fie distrus. Cu toate acestea, la iniţiativa Statelor Baltice şi insistenţa Poloniei, Congresul Deputaţilor poporului a condamnat din punct de vedere politic şi moral Protocolul Adiţional Secret din 23 august 1939, făcând trimitere la copia germană a documentului. În 1993, originalul rusesc al Protocolului Secret a fost găsit de Dmitri Volkogonov şi publicat în Voprosî Istorii. Nu există nicio îndoială despre autenticitatea documentelor care atestă împărţirea sferelor de influenţă între Uniunea Sovietică şi Germania în 1939.

De ce însă unii încearcă să inducă opiniei publice ideea că aşa ceva nu a existat? Care ar fi semnificaţia negării existenţei Protocolului Adiţional Secret al Pactului Molotov-Ribbentrop? Această tendinţă s-a observat mai ales în ultimii ani în Rusia, dar şi în R. Moldova. Odată cu venirea lui Putin la putere, în 2000, a început revizuirea istoriei prin introducerea unor manuale de istorie care să glorifice trecutul Rusiei şi să muşamalizeze unele pagini deranjante pentru imaginea pe care Moscova doreşte să o proiecteze faţă de vecinii săi. Or, dacă rezoluţia de condamnare a consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop de către Congresul Deputaţilor în decembrie 1989 a servit drept catalizator al destrămării Uniunii Sovietice, negarea existenţei acestui document sau justificarea semnării acestuia au menirea de a justifica perpetuarea hegemoniei fostei metropole în spaţiul post-sovietic.

Negarea existenţei Pactului,sau interpretarea semnării acestuia ca o necesitate istorică,a fost făcută şi de lideri ai comuniştilor din R. Moldova. Acest mesaj s-a încercat să fie inoculat societăţii noastre şi de câţiva propagandişti ai PCRM, nişte pseudoistorici, prin intermediul manualelor de istorie supranumite abuziv de „istorie integrată” introduse în 2006, precum şi prin intermediul mass-media, inclusiv al postului public de televiziune, aservit lui Voronin şi regimului său de inspiraţie neostalinistă.

 În cazul de faţă, justificarea ocupării Basarabiei de către Uniunea Sovietică în 1940, care este o urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop, se face pentru a sprijini o apropiere faţă de Rusia sau a mima dorinţa comuniştilor moldoveni de a menţine R. Moldova în zona de influenţă a Moscovei.

Igor Caşu, doctor în istorie, conferenţiar universitar

Ziarul Timpul,Chisinau

Publicitate

03/03/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

PATIMILE ROMANILOR BUCOVINENI IN TIMPUL OCUPATIEI SOVIETICE : DE LA TEROARE SI DEZNATIONALIZARE LA GENOCID.

Ministrul de externe Vyacheslav Molotov semnează pactul de neagresiune ruso-german. Moscova 23 august 1939

 

 

Foto : Semnarea de catre Molotov a pactului de neagresiune sovieto – german in 1939.  Stalin zambeste multumit. Ce a urmat, dupa semnarea pactului, stim.

Evenimentele tragice din vara şi toamna anului 1940 au determinat importante schimbări teritoriale şi demografice pentru ţara noastră şi poporul român, în ansamblul său.
Ca urmare a aplicării prevederilor secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost înglobate U.R.S.S.-ului (57.549 kmp) în urma ultimatumurilor din iunie 1940, iar prin cedarea Ardealului de Nord (43.500 kmp) şi a Cadrilaterului (7.412 kmp), România a pierdut, în total, o treime din teritoriul său naţional.
Bucovina de Nord, la data anexării sale de către Uniunea Sovietică, avea o suprafaţă de circa 6.000 kmp, iar ţinutul Herţa, 340 kmp, în total 6.340 kmp. Autorităţile de la Kremlin au constituit din acest teritoriu, la care au mai adăugat o suprafaţă de circa 1.760 kmp desprinşi din partea de nord a judeţului Hotin, regiunea Cernăuţi, cu o suprafaţă totală de 8.100 kmp, pe care au inclus-o în R.S.S. Ucraineană, devenită, în 1991, Republica Ucraina.
Deportări şi asasinate în masă
Populaţia românească a celor două judeţe anexate din Bucovina istorică (Cernăuţi şi Storojineţ), precum şi a unei părţi din fostul judeţ Rădăuţi a fost estimată de Anton Golopenţia (pentru anul 1940) la 154.000 locuitori, la care mai trebuiesc adăugaţi circa 50.000-60.000 de români din Ţinutul Herţa şi partea judeţului Rădăuţi.
În anii 1940-1941, Bucovina a cunoscut schimbări demografice masive, determinate de:
• retragerea armatei şi administraţiei româneşti, în paralel cu refugierea unui important segment de populaţie românească dincolo de noua frontieră;
• repatrierea germanilor, a polonezilor şi a maghiarilor;
• deportarea populaţiei româneşti în unele zone din U.R.S.S., îndeosebi în Siberia;
• asasinate în masă săvârşite de trupele N.K.V.D., de Armata Roşie sau de miliţia sovietică.
Deşi au trecut aproape 70 de ani de la evenimente, nu se cunosc cifrele exacte şi amploarea acestor mişcări demografice, cu excepţia repatrierilor.
Nu se cunoaşte nici cuantumul exact al deportărilor pentru perioada amintită, deşi după revenirea autorităţilor româneşti, în 1941, generalul Antonescu a ordonat efectuarea unui recensământ al persoanelor deportate. Autorităţile româneşti reinstalate au realizat liste nominale pe localităţi, dar acestea reflectă într-o mică măsură amploarea deportărilor.Calvarul deznaţionalizării continuă şi azi.

După anul 1944 şi până în prezent, autorităţile sovietice şi apoi cele ucrainene au continuat acţiunea de disipare şi deznaţionalizare a elementului etnic românesc, prin procedee iniţial brutale, ulterior tot mai sofisticate, atât a celor rămaşi, cât şi a celor colonizaţi în alte zone ale Uniunii Sovietice. Veritabilul genocid cultural a avut ca rezultat final un amplu proces de deznaţionalizare a românilor, care continuă şi astăzi.
Un exemplu grăitor privind înstrăinarea românilor din Bucovina de Nord (foarte apropiat de ceea ce s-a întâmplat în Basarabia) îl reprezintă cazul descendenţilor răzeşilor dintre Prut şi Nistru, din zona Hotinului, al căror număr s-a diminuat atât de mult încât în momentul de faţă sunt pe cale de dispariţie.

 Recensământul unional din 1989 ilustrează faptul că românii din regiunea Cernăuţi, înregistraţi pe baza naţionalităţii, au declarat doar în proporţie de 50% că au ca limbă maternă limba română, ceilalţi declarând ca limbă maternă rusa sau ucrainiana.

Câţi români sunt în UcrainaConform recensămintelor din 1959, 1970, 1979 şi 1989, deşi numărul românilor a crescut moderat, ponderea lor în cadrul populaţiei totale a regiunii Cernăuţi a scăzut într-o manieră dramatică. Explicaţia rezidă îndeosebi în politica oficială a autorităţilor de la Moscova, respectiv Kiev, de a face o politică de stat din sprijinirea imigrărilor masive de ruşi şi ucraineni în zonă. Numărul ruşilor din Bucovina de Nord faţă de perioada interbelică a crescut de peste zece ori, de la 5-6.000 persoane la 63.066 (în anul 1989).

Numărul populaţiei regiunii Cernăuţi pe naţionalităţi, conform recensământului unional din 1989, este de 940.801 locuitori. Dintre aceştia, ucraineni sunt  666.095 (70,8%), români (şi „moldoveni“) sunt 184.836 (100.317 români şi 84.519 „moldoveni“ – 19,7%), ruşi sunt 63.066 (6,7%), evrei sunt 16.469 (1,8%), polonezi – 4.700 (0,5%) şi alte naţionalităţi, 5.635.

În afara celor 184.836 de români care trăiesc în regiunea Cernăuţi, adică în Bucovina de Nord, Herţa şi Hotin, românii (inclusiv moldoveni) mai trăiesc în regiunea Odessa (144.534), Transcarpatică (29.485), Nicolaev (16.673) şi Kirovograd (10.694).
Românii din regiunea Odessa locuiesc îndeosebi în fostul Bugeac, adică în cele trei judeţe din sudul Basarabiei (Cetatea Albă, Ismail şi o parte din Cahul), iar cei din regiunea Transcarpatică sunt cei din Maramureşul istoric.

Numărul total al românilor din Ucraina se cifrează la circa 459.350 persoane.”

Am citat articolul prof.Traian Valentin Poncea : „PATIMILE ROMANILOR BUCOVINENI IN TIMPUL OCUPATIEI SOVIETICE : DE LA TEROARE SI DEZNATIONALIZARE LA GENOCID.”   publicat in Ziarul Curentul International .

Ocupatia comunista sovietica  in Bucovina de Nord si Basarabia a avut proportiile unui genocid .

Iata cifrele pierderilor umane din Bucovina de Nord ca urmare a terorii instituite de ocupantul sovietic :

„PATIMILE BUCOVINENILOR

In 1940, Romania a fost fortata sa cedeze catre Uniunea Sovietica un teritoriu locuit de peste 3 milioane de locuitori, in urma ultimatumului primit in luna iunie a aceluiasi an.

Imediat ce administratia si armata romana au fost evacuate, trupele din Armata Rosie si NKVD au ocupat teritoriul.

Listele Deportarilor

NKVD-ul a intocmit primele liste ale „tradatorilor de tara”, cei cu rude in Romania sau banuiti ca vor sa fuga in Romania, care au fost deportati la munca fortata:

  • 7 Decembrie 1940 – 1.294 persoane

  • 1 Ianuarie 1941    – 1.085 persoane

Reprimarea Incercarilor de Refugiere

19 Noiembrie 1940

105 persoane (40 familii) au incercat sa treaca in Romania – din Suceveni

  • Ucisi: 3

  • Raniti: 2 raniti (capturati)

  • Refugiati in Romania: 100 (5 raniti)

  • Deportari: toate rudele celor 105 persoane

 6 Februarie 1941

500 persoane au incercat sa treaca in Romania – din Mahala, Cotul-Ostritei, Buda, Sirauti, Horecea-Urbana, Ostrita

  • Ucisi: cca. 400 ( N. Merticar, N. Nica, N. Isac – organizatori)

  • Arestati: 44

  • Condamnati la moarte: 12

  • Condamnati la 10 ani munca silnica: 32

  • Refugiati in Romania: 57

  • Deportari in Siberia: toate rudele celor 500 persoane

Masacrul de la Fantana Alba – 1 Aprilie 1941

  • 2.000- 3.000 persoane din Patrautii de Sus, Patrautii de Jos, Cupca, Corcesti, Suceveni in coloana pasnica purtand in fata un steag alb si insemne religioase s-au indreptat spre granita cu Romania.

  • In poiana Varnita, la 3 km de granita, au fost mitraliati de sovieticii ascunsi in padure.

  • Supravietuitorii au fost urmariti de cavalerie si spintecati cu sabiile.

  • Ranitii au fost legati de cozile cailor si tarati in in 5 gropi comune sapate dinainte unde au fost ingropati de vii: batrani, femei, copii, sugari.

  • Altii au fost arestati de NKVD-ul din Hliboca (Adancata), torturati si aruncati de vii intr-o groapa comuna din cimitirul evreesc peste care s-a turnat var nestins.

12-13 Iunie 1941

Peste 13.000 de romani au fost deportati in Siberia si Kazahstan „

Datele sunt preluate din Memorialul romanesc .org

 

10/02/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: