
Parlamentul European a adoptat anul trecut o rezoluție prin care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.
Prin rezoluția adoptată de Legislativul european cu o largă majoritate, eurodeputații făceau apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.
Aceștia reaminteau că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.
De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și ”să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE”.
Rezoluția adoptată de Parlamentului European sublinia în principal că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență, reamintind că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii.
De asemenea, Parlamentul European se declară: profund îngrijorat de eforturile depuse de conducerea de azi a Rusiei pentru a denatura situația istorică și a șterge cu buretele crimele regimului totalitar sovietic; consideră aceste încercări o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice prin care încearcă să dezbine continentul; invită, prin urmare, Comisia să combată decisiv aceste eforturi;
– atrage atenția că simbolurile regimului sovietic sunt folosite în continuare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;
– arată că monumentele și memorialele prezente încă în spațiile publice (parcuri, piețe, străzi etc.) ale unor state membre, în cinstea armatei sovietice care a ocupat chiar aceste țări, creează condiții favorabile pentru a denatura adevărul despre consecințele celui de-al doilea război mondial și a propaga un sistem politic totalitar;
Uniunea Sovietică a negat mult timp faptul că protocolul secret – semnat la 23 august 1939 – a existat vreodată. L-a recunoscut și denunțat doar în 1989 în timpul lui Mikhail Gorbaciov.
Acum, Rusia încearcă să normalizeze pactul de neagresiune, argumentând că Tratatul Molotov-Ribbentrop a fost scos „din context” de adepții sistemului realpolitik din Europa anilor 30.
Această încercare, însoțită de o campanie în social media a Ministerului de Externe care a transmis „adevărul despre al Doilea Război Mondial”, a stârnit proteste din partea țărilor apropiate din Eestul Europei, care au fost anexate și împărțite în cadrul pactului.
“Vladimir Putin spune că anexarea statelor baltice, agresiunea asupra Poloniei, agresiunea asupra României, a Finlandei, toate acestea nu au fost o chesiune importantă, o parte naturală a istoriei și astaceea este o problemă”, a spus Sławomir Dębski , politolog polonez și director al Institutului Polonez de Afaceri Internaționale.
Pe lângă Munchen, Putin a menționat și anexarea teritoriului cehoslovac de către Polonia în 1938 ca dovadă că nu doar Moscova a încheiat acorduri cu Adolf Hitler.
Dictatorii au prostul obicei de a răstălmăci istoria, de a o falsifica în folos propriu. Vladimir Putin nu face excepție. Acesta a relansat războiul declarațiilor cu Polonia, pe care a acuzat-o că a încheiat o „înțelegere” cu Hitler și a acționat de manieră „antisemită” în zorii celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Agenția France Presse (AFP).
Polonia a fost una dintre țările care au suferit cel mai mult în cel de-al Doilea Război Mondial. Pactul Ribbentrop-Molotov a dus, practic, la împărțirea Poloniei între cele două mari dictaturi ale secolului XX: Germania lui Hitler și URSS-ul lui Stalin.
Rusia și Polonia au escaladat, în ultimul timp, acuzațiile legate de istoria celor două țări. Diplomația rusă a criticat „retorica agresivă” a Varșoviei, în timp ce diplomația poloneză și-a exprimat „îngrijorarea”, acuzând oficiali ruși că „prezintă o imagine falsă a evenimentelor”.
Sfidând acest adevăr istoric, Vladimir Putin a lansat o nouă serie de acuzații la adresa Poloniei.

Într-un discurs susținut în fața unor ofițeri de rang înalt din Ministerul rus al Apărării, ”țarul” de la Kremlin a susținut că a luat cunoștință de arhive recuperate în Europa de Armata Roșie după 1945, care ar arăta că mai multe țări, printre care și Polonia, au încheiat înțelegeri ascunse cu dictatorul nazist Adolf Hitler.
Ciudat, dar explicabil, Putin nu a binevoit să prezinte documentele în discuție.
„Ei (polonezii – n. red.) au încheiat practic o înțelegere cu Hitler. Este clar în documentele din arhive”, a spus Putin, care s-a declarat „insultat de maniera în care Hitler și Polonia au discutat așa-zisa chestiune evreiască”.
Putin a adăugat că a citit documente istorice în care ambasadorul polonez din Germania a promis, în 1938, că va ridica un „frumos monument” la Varșovia pentru liderul nazist, după ce acesta a propus „să trimită evreii în colonii din Africa”.
Acest ambasador „s-a solidarizat complet cu Hitler”, a acuzat Putin, care l-a calificat pe diplomat drept un „ticălos” și „porc antisemit”.
Rusia denunță de mai mulți ani țările occidentale că au uitat sacrificiile URSS din cel de-al Doilea Război Mondial și cei 27 de milioane de sovietici care au murit atunci.
Vladimir Putin a denunțat vineri o rezoluție a Parlamentului de la Strasbourg privind „memoria europeană”, adoptată în septembrie, și care pune pe picior de egalitate comunismul și nazismul.
În urma acestui val de minciuni lansate în public de președintele rus, Ministerul polonez de Externe l-a convocat de urgentaă la sfârșitul lunii decembrie 2019 pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta ferm fata de „insinuarile istorice” ale presedintelui Vladimir Putin care a acuzat Polonia dinainte de razboi ca a incheiat o „intelegere” cu Hitler și ca a actionat in mod „antisemit” in acea perioada.
Polonia si-a exprimat „obiectia ferma in fata insinuarilor istorice facute de cele mai inalte autoritati ruse in ultimele zile”, a declarat un viceministru de Externe, Marcin Przydacz, citat de agentia de presa PAP.Ministerul de Externe de la Varsovia a subliniat vineri, potrivit agentiei PAP, ca Polonia „a fost prima tara care s-a angajat in rezistenta armata in septembrie 1939 impotriva armatei germane care era sprijinita de Uniunea Sovietica”.
Acesta a reamintit ca agresiunea germana s-a soldat cu moartea a sase milioane de cetateni polonezi, dintre care trei milioane de evrei.
Rusia „cauta sa minimizeze responsabilitatea comuna a Uniunii Sovietice in distrugerea pacii in Europa. URSS a fost intre 1939 si 1941 un aliat al Germaniei lui Adolf Hitler”, a adaugat ministerul.
In prezent, tensiunile sunt puternice intre Varsovia si Moscova, Polonia, membra a NATO si Uniunii Europene, exprimandu-si temeri legate de tendintele agresive din politica rusa, in special in privinta Ucrainei, relateaza AFP.
Reacția primului ministru al Poloniei, Mateusz Morawiecki la declarațiile lui Vladimir Putin (29.12.2019)

Declarația Prim-ministrului Poloniei Mateusz Morawiecki
Amintirea acestui rău este deosebit de importantă pentru Polonia, prima victimă a războiului. Țara noastră a fost prima care a experimentat agresiunea armată a Germaniei naziste și a Rusiei sovietice. Polonia a fost prima țară care a luptat pentru apărarea Europei libere.
Cu toate acestea, rezistența la aceste puteri malefice nu reprezintă doar amintirea eroismului polonez – este ceva mult mai important. Această rezistență este moștenirea întregii Europe acum libere și democratice, care a luptat împotriva a două regimuri totalitare. Astăzi, când unii vor să calce în picioare memoria acestor evenimente în numele propriilor scopuri politice, Polonia trebuie să se ridice pentru adevăr. Nu pentru interesul propriu, ci pentru ceea ce înseamnă Europa.
Semnat pe 23 august 1939, pactul Molotov-Ribbentrop nu a fost un „pact de neagresiune”. A fost o alianță politică și militară, care împărțea Europa în două sfere de influență – de-a lungul liniei formate de trei râuri poloneze: Narew, Vistula și San. O lună mai târziu linia a fost mutată de-a lungul râului Bug, ca urmare a „Tratatului germano-sovietic privind frontierele și de prietenie” din 28 septembrie 1939. A fost un prolog pentru crimele incalificabile comise de ambele părți ale liniei în următorii ani.
Pactul dintre Hitler și Stalin a fost pus imediat în aplicare: la 1 septembrie 1939, Germania nazistă a invadat Polonia din vest, sud și nord, iar la 17 septembrie 1939, URSS s-a alăturat, atacând Polonia de la est.
Pe 22 septembrie 1939 a avut loc o mare paradă militară la Brest-Litovsk – o sărbătoare a înfrângerii comune a Poloniei independente de către Germania nazistă și Rusia sovietică. Astfel de parade nu sunt organizate de părți ale unor pacte de neagresiune – sunt organizate de aliați și prieteni.
Exact asta au fost Hitler și Stalin – multă vreme nu au fost doar aliați, ci de fapt prieteni. Prietenia lor a înflorit atât de mult încât, atunci când un grup de 150 de comuniști germani au fugit din al Treilea Reich în URSS înainte de izbucnirea Celui de-al Doilea Război Mondial, în noiembrie 1939 Stalin i-a predat lui Hitler drept „un cadou” – condamnându-i astfel la o moarte sigură.
URSS și Al Treilea Reich au cooperat strâns tot timpul. La o conferință de la Brest, din 27 noiembrie 1939, reprezentanții serviciilor de securitate ale ambelor țări au discutat metodele și principiile cooperării pentru a lupta împotriva organizațiilor de independență poloneze din teritoriile ocupate.
Alte conferințe ale ofițerilor NKVD și SS privind cooperarea lor au avut loc, printre altele, la Zakopane și Cracovia (în martie 1940). Acestea nu au fost discuții despre neagresiune – ci despre lichidarea (adică uciderea) oamenilor, a cetățenilor polonezi și despre acțiuni comune, aliate, menite să ducă la o distrugere totală a Poloniei.
Fără complicitatea lui Stalin la împărţirea Poloniei și fără resursele naturale pe care Stalin i le-a furnizat lui Hitler, mașina germană nazistă a crimei nu ar fi preluat controlul asupra Europei.
Ultimele trenuri cu provizii au părăsit URSS și s-au îndreptat spre Germania la 21 iunie 1941 – cu doar o zi înainte ca Germania nazistă să-şi atace aliatul. Mulţumită lui Stalin, Hitler a putut să cucerească cu impunitate noi țări, să închidă evrei de pe tot continentul în ghetouri și să pregătească Holocaustul – una dintre cele mai grave crime din istoria omenirii.
Stalin s-a angajat în activități criminale în est, subjugând o țară după alta și dezvoltând o rețea de lagăre pe care rusul Alexander Solzhenitsyn a numit-o „Arhipelagul Gulag”. Acestea au fost lagăre în care o tortură ucigătoare, de sclavie a fost aplicată milioanelor de adversari ai autorităților comuniste.
Crimele regimului comunist au început chiar înainte de izbucnirea Celui de-al Doilea Război Mondial – înfometarea a milioane de ruși la începutul anilor ’20, Marea Foamete care a dus la moartea a multe milioane de locuitori din Ucraina și Kazahstan, Marea Epurare în timpul căreia aproape 700 de mii de oponenți politici și cetățeni obișnuiți ai URSS, în mare parte ruși, au fost uciși şi așa-numita „Operațiune poloneză” a NKVD în care au fost împușcați în principal cetățenii URSS de origine poloneză. Copiii, femeile și bărbații erau sortiți să moară.
Numai în „Operațiunea poloneză”, conform datelor NKVD, peste 111 mii de oameni au fost împușcați în mod deliberat de comuniștii sovietici. A fi polonez în URSS la acel moment echivala cu o condamnare la moarte sau mulți ani de exil.
Această politică a fost continuată de crimele comise după ce Uniunea Sovietică a invadat Polonia la 17 septembrie 1939 – uciderea a peste 22 de mii de ofițeri polonezi și reprezentanți ai elitelor în locuri precum Katyn, Kharkiv, Tver, Kiev și Minsk, de crimele comise în celulele de tortură ale NKVD și în lagărele de muncă forțată din părțile cele mai îndepărtate ale imperiului sovietic.
Cele mai mari victime ale comunismului au fost cetățenii ruși. Istoricii estimează că între 20 și 30 de milioane de oameni au fost uciși doar în URSS. Moartea și lagărele de muncă forțată îi așteptau chiar și pe cei cărora fiecare țară civilizată le oferă sprijin – pe prizonierii de război care s-au întors în ţară.
URSS nu i-a tratat ca pe eroi de război, ci ca pe trădători. Aceasta a fost „recunoștința” Rusiei sovietice pentru prizonierii de război – soldații Armatei Roșii: moarte, lagăre de muncă forțată, lagăre de concentrare.
Liderii comuniști, în primul rând Iosif Stalin, sunt responsabili pentru toate aceste crime. La optzeci de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, se încearcă reabilitarea lui Stalin pentru obiectivele politice ale președintelui Rusiei de astăzi. Aceste încercări trebuie să fie întâmpinate cu o opoziție puternică din partea fiecărei persoane care are cel puțin cunoștințe de bază despre istoria secolului XX.
Președintele Putin a mințit despre Polonia în numeroase rânduri și a făcut-o întotdeauna în mod intenţionat. Acest lucru se întâmplă de obicei atunci când autoritățile ruse simt presiunea internațională legată de activitățile lor – iar presiunea nu este exercitată pe scena geopolitică istorică, ci pe cea contemporană.
În ultimele săptămâni, Rusia a suferit mai multe înfrângeri semnificative – a eșuat în încercarea de a prelua controlul complet asupra Belarusului, UE a prelungit din nou sancțiunile care i-au fost impuse pentru anexarea ilegală a Crimeei, așa-numitele discuții din „Formatul Normandia” nu au avut ca rezultat ridicarea acestor sancțiuni și simultan alte restricții au fost introduse – de această dată de către SUA, împiedicând în mod semnificativ implementarea proiectului Nord Stream 2.
În același timp, sportivii ruși tocmai au fost suspendați timp de patru ani pentru dopaj.
Considerăm cuvintele președintelui Putin ca o încercare de a acoperi aceste probleme. Liderul rus este conștient de faptul că acuzațiile sale nu au nicio legătură cu realitatea – și că în Polonia nu există monumente ale lui Hitler sau Stalin.
Astfel de monumente au existat aici doar atunci când au fost ridicate de agresori și făptași – Al Treilea Reich și Rusia sovietică.
Poporul rus – cea mai mare victimă a lui Stalin, unul dintre cei mai cruzi criminali din istoria lumii – merită adevărul. Credem cu tărie că rușii sunt o națiune de oameni liberi – și că resping stalinismul, chiar și atunci când guvernul președintelui Putin încearcă să-l reabiliteze.
Nu poate exista un acord pentru transformarea făptaşilor în victime, a celor responsabili de crime cumplite în oameni nevinovați și în țări atacate. Împreună trebuie să conservăm adevărul – în memoria victimelor și pentru binele viitorului nostru comun.
Mateusz Morawiecki
Prim-Ministrul Republicii Polone
Dă clic pentru a accesa declaratia_prim-ministrului_poloniei_mateusz_morawiecki_ro.pdf
Apreciază:
Apreciază Încarc...
06/01/2020
Posted by cersipamantromanesc |
ISTORIE ROMÂNEASCĂ | 23 AUGUST 1939, europa, germania nazista, minciuni sovietice reluate de v.putin, polonia condamna cri mele sovietice, putin ia apararea crimialilor sovietici, rezolutia parlamentului european si reactia rusiei, războiul declaratiilor dintre rusia si polonia, TRATATUL MOLOTOV RIBBENTROP, Uniunea Sovietica, vladimir putin |
Lasă un comentariu