Le Monde: Tratatul de la Trianon, o obsesie maghiară

 

 

 

 

 

 

Harta: Ungaria după Trianon

 

 

 

 1920-2020: memoria vie a tratatelor încheiate la sfârșitul  Marelui Război .

 

  La 4 iunie 1920, Ungaria a semnat Tratatul de la Trianon cu țările învingătoare ale Primului Război Mondial.  O sută de ani mai târziu, Viktor Orban, primul ministru al acestei țări  cultivă memoria acestui „diktat”.

A fost odată un teritoriu muntos,  în spatele câmpiei nesfârșite a Dunării, un pământ bogat în „comori naturale” pe care „Occidentul l-a rupt de Ungaria”, „încălcând granițele ei vechi de mii de ani”pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor „frontiere imposibil de apărat”, împingând  naţiunea într-un „culoar al morţii“ spune premierul ungur.

Prestigioasa publicaţie franceză mai scrie că Viktor Orbán  a construit cea mai mare maşină de propagandă din Europa pentru a-și „galvaniza electoratul” căruia îi vorbește despre nedreptăţile trecutului şi despre acel „diktat“ de la Trianon care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine.    

Astfel a vorbit primul dintre unguri, Viktor Orban, într-un discurs ținut sâmbătă, 6 iunie a.c., în care a comemorat „tragedia națională” reprezentată de Tratatul de la Trianon, care reprezintă încă, după 100 de ani de la tragicul moment, o rană sângerândă  pentru o bună parte a maghiarilor .

Semnat între puterile victorioase ale Primului Război Mondial și reprezentanții Ungariei învinse, aliate cu Reichul  German în timpul conflictului, Trianon a dus la pierderea a două treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar.

Acesta a lăsat o treime din populația de limbă maghiară în noile țări vecine,  Austria, Cehoslovacia, Serbia, Ucraina, Iugoslavia și România.
„Acest lucru îi este favorabil lui Orban. La fiecare scrutin, ungurii din afara Ungariei votează masiv pentru partidul său, Fidesz“, subliniază cotidianul francez.

Acum  „minorităţile“ joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orban, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. El a permis unui număr de peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare.

„Viktor Orban ne apără. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea“, spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului din România. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi”.

Dacă nu ar fi apărut epidemia de coronavirus , Viktor Orban plănuise să comemoreze împlinirea a 100 de ani de la Trianon prin inaugurarea unui nou monument controversat în inima Budapestei pe care sînt inscripționate numele municipalităților pierdute și unde arde  o flacără eternă simbolizând Ungaria mai mare.

Ceremonia a fost amânată până în august. 

 
 

 

 Surse: 

 Jean-Baptiste Chastand https://www.lemonde.fr/series-d-ete/article/2020/07/24/le-traite-de-trianon-une-obsession-hongroise 

NapocaNews ro.

Publicitate

O provocare la adresa României și a altor state vecine. Propaganda iredentistă maghiară își multiplică acțiunile menite să demonstreze ”dreptul”Ungariei de a pretinde teritorii aparținând altor popoare

Foto: Harta Teleki (sau Harta roșie) – O hartă etnică maghiară mincinoasă, care denaturează voit realitatea etnică existentă în Ungaria până la Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920).

O PROVOCARE:

Guvernul Orban vrea să construiască în centrul Budapestei  un  monument cu numele tuturor localităților pierdute de ”Ungaria mare” în urma Tratatului de la Trianon din 4 iunie 1920, la sfârșitul Primului Război Mondial.

  

 

 

 

 

Guvernul Orban a aprobat zilele trecute un proiect controversat de 15 milioane euro pentru construcția unui memorial dedicat Trianonului. Acesta va fi construit în fața Parlamentului din Budapesta și va avea 100 de metri, semnificând cei 100 de ani care s-au scurs de la semnarea Tratatului de la Trianon.  Proiectul este considerat o formă de revizionism de majoritatea presei din Ungaria care nu este afiliată regimului Orban, se arată într-un material Hungarian Spectrum, preluat de portalul g4media.ro.

Pereții Memorialului vor fi decorați cu peste 13 000 de plăcuțe pe care vor fi  înscrise  localitățile care au aparținut Ungariei înainte de 1918.

Într-un interviu recent acordat de Maria Schmidt, istoricul de curte al lui Orban, aceasta a declarat că „nici o mie de ani nu ar fi suficienți pentru a trece peste o astfel de tragedie”.

Cele câteva editoriale care au apărut în presa maghiară despre proiectul dedicat Trianonului au fost negative, cu excepția publicațiilor apropiate de guvern.

Chiar și Andras Gero, un istoric maghiar prieten cu Maria Schmidt, a găsit conceptul criticabil. Gero argumentează că Ungaria, înainte de 1920, a fost un stat multinațional, iar amplasarea plăcuțelor cu numele localităților fără a specifica compoziția etnică a municipalităților reprezintă „o formă de revizionism asemănătoare cu  perioada interbelică”.

Mai mult, adaugă Gero, „proiectul creează o iluzie nostalgică care nu conduce nicăieri”. De asemenea, guvernul dorește să greveze numele familiilor maghiare în interiorul și exteriorul Memorialului Trianon. Acest lucru ar duce la întărirea conceptului introdus de guvernul Orban în 2010, cel de „apartenență națională”.

Filosoful Gáspár Miklós Tamás, care înainte de a emigra în Ungaria a fost membru al comunității ungare din România, s-a declarat îngrijorat de mesajul pe care proiectul aprobat de Orban îl transmite.

 

 

 

 

Foto: Locul unde urmează să fie amplasat monumentul care va avea  100 metri lungime, va fi în apropierea Pieței Kossuth din Budapesta. Data prevăzută pentru inaugurare este 31mai 2020.

Un editorial apărut în Magyar Nemzet, un ziar apropiat de guvernul Orban, a furnizat o explicație a memorialului, dar interpretarea nu este convingătoare. Acesta spune că „memorialul nu este despre pierderile pe care le-am suferit în ultimul secol, ci despre apartenența națională”.

De fapt, plăcuțele nu conțin doar numele teritoriilor cedate, dar și nume de localități care aparțin acum Ungariei. Din păcate, este dificil de spus despre ce „apartenență” este vorba în editorial, se arată în materialul Hungarian Spectrum.

În mod vag, articolul face referire la „toți dintre noi”, dar este greu de crezut că „toți dintre noi” îi include și pe foștii cetățeni non-maghiari ai Regatului Ungariei.

Sursă foto: Hungary Today/ Steindl Imre Program

 

Ar fi util să citim în continuare un articol revanșist maghiar, care neagă justețea Tratatului de la Trianon și în general rezultatele celor două războaie mondiale, în urma cărora granițele Ungariei au devenit cele de acum.

Lectura acestui articol apărut în publicația http://www.americanhungarianfederation.org/ este folositoare, pentru că ne demonstrează faptul evident că extremismul  maghiar și visurile imperiale ungurești nu au murit și că ele  generează în continuare fel de fel de mizerii și falsuri propagandistice.

Tratatul de la Trianon: o tragedie maghiară  

 

Tratatul de la Trianon din 1920 încheiat în urma Primului Război Mondial, a fost în mod nejustificat  și unilateral,extrem de aspru pentru Ungaria. Aceasta nedreptate a fost făcută unei națiuni ale cărei granițe au fost înființate cu o mie de ani mai devreme (896 d.Hr.) și care fusese numită de Papă „Salvatoarea creștinismului”,după ce pierduse milioane de vieți  pentru apărarea restului Europei de numeroasele invazii ale tătarilor mongoli și ale turcilor otomani.

O mie de ani de construcție a națiunii maghiare  au delimitat cu succes grupurile bazate pe cultură, religie, geografie și alte atribute pentru a crea țările cu care suntem atât de familiari.

În timp ce unele națiuni occidentale au continuat luptele pentru putere, și războaiele civile, Ungaria, înființată în 896 e.n., a fost un stat multietnic pașnic, iar granițele sale au fost practic neschimbate … Până în 1920.

„Cea mai mare catastrofă care a avut loc în Ungaria de la bătălia de la Mohacs în 1526”, „Tratatul de la Trianon  din 1920 a costat Ungaria un 2/3 din teritoriul ei și  1/3 din populația sa etnic-maghiară.

Adăugați la aceasta pierderea tuturor porturilor, până la 90% din resursele naturale, industria, căile ferate și alte infrastructuri. Milioane de maghiari au văzut granițe în mod arbitrar ridicate în jurul lor, fără plebiscit, ignorându-se obiectivul președintelui Wilson privitor la dreptul popoarelor la autodeterminare națională.

Acest tratat absurd a ignorat un milleniu de construcție a națiunii maghiare și afilierile sale  culturale vechi, a creat granițe arbitrare și țări noi și a creat  noi minorități care luptă astăzi pentru supraviețuirea identității etnice.

Puterile occidentale, în special Marea Britanie și Franța, au refuzat să revizuiască dezastrul pe care l-au creat la Versailles și ne-au condus într-un alt mare război.

Două dintre cele trei țări nou create, scoase din teritoriul ungar, nu mai există. „Slovacia” (fostă Ungaria Superioară) a Cehoslovaciei sa despărțit de Republica Cehă, în timp ce „Iugoslavia” a suferit un război civil tragic și ravagiile epurării etnice.

„Treci peste asta”

 

Cei care au provocat această dezordine în Europa, preferă statu quo-ul și sunt foarte comozi când se pune problema judecării  implicațiilor Tratatului de la Trianon , refuzând să abordeze problemele actuale foarte reale.

Ei încearcă să recomande celor care atrag atenția asupra problemelor care persistă în legătură cu tratatul de la Trianon să se  „treacă peste ele”.

În Ungaria comunistă, trianonul și problema maltratării maghiarilor aflați dincolo de frontiere în țările  „frăției socialiste a națiunilor” a fost un subiect tabu. Deceniile de ignorare a acestor probleme au creat o situație explozivă și au  alimentat radicalismul. 

Dictatorii din aceste state succesoare  au început să promoveze naționalismul și să învețe o istorie mai puțin corectă menită să legitimeze regimurile lor.

Așa a apărut istoria nefericită privitoare la vechea  provincie romană Dacia în România,o istorie revizuită la  ordinul lui  Ceaușescu, care este chiar și astăzi doctrina istorică acceptată de statul român, ceea ce face mult mai dificilă o dezbatere onestă și un proces de reconciliere între Ungaria și România.

În nou-formata Cehoslovacie, au fost expulzați cu forțaăn baza infamului „decret Beneș”, zeci de mii de maghiari și au fost confiscate proprietăți personale și bisericești aparținând comunității maghiare.  

Din păcate, urmările acestui dictat se resimt puternic și astăzi în întreaga regiune.

Continuă presiunile și  politicile de discriminare exercitate asupra minorității maghiare din Slovacia.

Un exemplu îl oferă  Legea limbilor din  2009 , sau Legea slovacă privind cetățenia  care sunt menite să stopeze folosirea limbii maghiare și să îi oprească pe maghiari  să primească cetățenia Ungariei.

În zilele noastre, violențele și vandalismul împotriva maghiarilor au devenit obișnuite în Trancarpatia (Ucraina), precum și alte practici discriminatorii semnalate în România și Serbia, ne învață că efectele lui Trianon sunt încă resimțite  puternic..

Federația ungaro- americană a fost un  apărător permanent al drepturilor omului și ale  minorităților, pentru toate popoarele din bazinul Carpaților.

Solicităm tuturor celor care împărtășesc dragostea pentru democrație și drepturile omului, să ajute  aceste comunități nu numai să supraviețuiască, ci și să-și determine singure destinele și să înflorească într-o Europă fără frică și discriminare.

Președintele american Wilson a spus că ” Propunerea de dezmembrare a Ungariei este absurdă „.

Alții au avertizat că o Ungaria slăbită și dezmembrată ar conduce la o Europa Centrală slabă și fragmentată, incapabilă să se opună expansiunii sovietice.

Sursa: http://www.americanhungarianfederation.org/news_trianon.htm

UN editorial din Foaia Româneasca – Ungaria : „Spălarea creierelor nu se mai termină… „

  

În timp ce toată lumea ardea în febra Campionatului European de fotbal, o boală ce s-a răspândit zilele trecute nu doar printre microbişti, în Ungaria s-a găsit un parlamentar „deştept” din partea partidului Fidesz, care s-a arătat extrem de revoltat pe reţeaua de socializare Facebook de ce televiziunea publică din Ungaria îşi permite să transmită meciul de deschidere a CE dintre Franţa şi România.

Arbitrat de altfel de un ungur.

„Doamnelor sau domnilor redactori le plac imnurile acestor ţări? Avem noi nevoie de curvele Europei sau de dezmierdaţii de serviciu ai Europei? Nu avem nimic de mulţumit acestor două popoare…”.

Bineînţeles, după ce o parte a presei maghiare a sesizat prostia şi ura răspândită de „alesul” poporului, acesta s-a scuzat zicând că nu el ar fi scris această postare, ci că cineva i-a spart contul, bla bla bla, care în mod interesant în câteva zile a şi dispărut de pe Facebook.

Ce are fotbalul de azi cu evenimentele istorice de acum un secol, parlamentarul nu s-a mai obosit să ne explice…

Cert este că cele mai multe comentarii la adresa acestei postări au fost normale, echilibrate, oamenii s-au delimitat de astfel de declaraţii, s-au găsit însă destui care să împărtăşească sentimentele de ură şi duşmănie faţă de români, pe care politicianul Fidesz i-a făcut „curva” Europei.

În Ungaria sunt tot mai mulţi oameni care trăiesc în istorie, într-un trecut glorios al marelui şi inegalabilul popor maghiar. Când tot ce era în jur era al lor. Şi numai al lor.

Vremuri care nici măcar nu au existat vreodată. Pentru astfel de oameni, Ungaria de azi este înconjurată de Ardeal, Maramureş şi Banat, Voivodina şi Bacica, Burgenland, Ţara de Sus, Transcarpatia, şi nu de România, Serbia, Austria, Slovacia şi Ucraina.

Iar aceste ideologii sunt susţinute, răspândite, şi chiar finanţate cu bani publici de către autorităţile centrale.

Sunt infectaţi cu acest virus al presupusului şi mult visatului trecut glorios maghiar, în mod insistent şi consecvent, toţi şcolarii din Ungaria.

Inclusiv cei de altă naţionalitate decât maghiara. Învăţământul din Ungaria este foarte naţionalist, cele mai multe manuale ghidează elevii spre o gândire xenofobă, îi învaţă ură şi dispreţ faţă de alte popoare, inclusiv (sau mai ales) faţă de cele vecine care le-au furat teritorii.

De ani buni, există un proiect guvernamental, la care şcolile din Ungaria pot aplica şi obţine bani pentru a organiza excursii pentru şcolari în „patria din afară” (pe ungureşte: külhon), adică în ţările din jurul graniţelor actuale, unde vizitează exclusiv(!) monumente maghiare, biserici maghiare, şcoli maghiare, muzee maghiare, familii maghiare etc.

Întorcându-se acasă, şcolarul maghiar trăieşte cu convingerea că exact aşa este: astea toate – munţi şi văi, oraşe şi sate, poduri şi păduri – au fost şi sunt ale noastre, ale ungurilor, numai că ni le-au furat străinii, vecinii, duşmanii noştri pe viaţă.

Şi din păcate, această mică sămânţă încolţeşte în sufletele nevinovate ale tinerilor ducând mai departe duşmănia şi neînţelegerea.

Spălarea creierelor şi manipularea gândirii oamenilor nu este o invenţie a zilelor de azi şi nici a politicienilor din Budapesta.

Crizele financiare au adus după sine nu doar inegalităţi sociale ci şi ideologii periculoase.

Singura protecţie contra concepţiilor greşite, dăunătoare şi duşmănoase, este educaţia morală şi cultura valorilor.

 

 

http://foaiaromaneasca.blogspot.ro prin Romanian Global News