CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

DEZVALUIRI DIN ARHIVELE SOVIETICE : PETRU GROZA SI ANA PAUKER IN FA ȚA LUI STALIN

 

Stalin în discuție cu Petru Groza și Ana Pauker

Documentele din fostele arhive sovietice sunt de cel mai mare interes pentru cunoaşterea istoriei României în perioada comunistă.

Bariera lingivistică a făcut însă ca valorificarea lor de către cercetătorii români să fie cu totul insuficientă.

Pentru a ilustra valoarea acestor surse, reproducem mai jos un fragment din stenograma sovietică a discuţiei din 3 februarie 1948, dintre I.V. Stalin şi delegaţia română, condusă de dr. Petru Groza (alcătuită din Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Lothar Rădăceanu), delegaţie convocată la Moscova pentru a semna Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală (4 februarie 1948).

 Stenograma (tipărită în revista „Istocinik”, nr. 2/2002) a fost menţionată de mai mulţi cercetători, dar atenţia lor s-a îndreptat, cu precădere, asupra problemei insulelor de pe Braţul Chilia, ocupate de sovietici în toamna anului 1940.

În rândurile de mai jos, redăm o altă parte a discuţiei, care dezvăluie interesul lui Stalin pentru personalităţile politice româneşti, afirmate înainte de instaurarea regimului comunist:

„I.V. Stalin întreabă ce face fostul ministru al Afacerilor Străine, Tătărescu.

P. Groza spune că Tătărescu nu se mai află în fruntea Partidului Naţional Liberal. În scrisoarea sa de demisie din acest post, el a recomandat partidului să sprijine guvernul, păstrându-şi pentru sine dreptul de a critica acţiunile acestuia. Tătărescu a capitulat foarte uşor.

El s-a dovedit înţelept, dar un om incapabil să stea ferm pe picioare.

El, Groza, a primit o scrisoare de la Tătărescu în care îi aduce la cunoştinţă că el, Tătărescu, nu se va mai ocupa niciodată de politică.

A. Pauker menţionează că există informaţii potrivit cărora Tătărescu vrea să fugă peste hotare.

P. Groza spune că el, personal, nu-l consideră capabil pe Tătărescu de un asemenea pas, deoarece Tătărescu este fricos şi se poate mulţumi cu puţin.

După ieşirea liberalilor din guvern şi demisia lui Tătărescu din postul de preşedinte al partidului, partidul a început să se destrame, aşa cum s-a întâmplat şi cu Partidul Naţional Ţărănescu, după procesul lui Maniu.

Aceasta dovedeşte că cele două partide nu aveau rădăcini în popor.

 

 

 

Petru Groza, Stalin, Ana Pauker

I.V. Stalin întreabă cine dintre emigranţii români, în afară de Gafencu, mai desfăşoară o activitate de subminare (a regimului – n. trad.).

P. Groza răspunde că există trei grupe principale: grupa Gafencu, grupa Cretzianu şi un grup neînsemnat al lui Tilea. Aceste grupuri însă se duşmănesc între ele.

A. Pauker adaugă la această enumerare numele lui Niculescu-Buzeşti şi Vişoianu, foşti miniştri ai Afacerilor Străine în primele guverne reacţionare din România, după 23 august 1944.

P. Groza afirmă că, în prezent, Vişoianu nu duce nici un fel de activitate de subminare şi scrie mereu scrisori în ţară în care îşi exprimă dorinţa de a se întoarce acasă.

În ceea ce-l priveşte pe Rădescu, el nu se bucură de nici un fel de autoritate, nici măcar în acele grupuri care-l sprijină peste graniţă. Cea mai activă este gruparea lui Gafencu.

Totuşi, lichidarea monarhiei constituie o lovitură neaşteptată pentru aceste grupuri de emigranţi, în special pentru că regele nu a justificat speranţele lor, după plecarea peste graniţă. El nu numai că nu a făcut nici un fel de declaraţii, îndreptate împotriva guvernului, dar a dezminţit declaraţia tatălui său, regele Carol.

Guvernul speră că el va ocupa şi în viitor o astfel de poziţie, deoarece guvernul a ştiut să-l pună pe el (pe monarh – n. trad.) în dependenţă de guvern.

I.V. Stalin întreabă dacă Gafencu şi celelalte personalităţi cu aceeaşi orientare au rămas cetăţeni români.

A. Pauker răspunde că ei au rămas încă cetăţeni, dar guvernul a pregătit un proiect de lege care retrage cetăţenia acelor persoane care luptă împotriva guvernului.

I.V. Stalin spune că ar fi bine ca în Parlament să fie ridicată problema retragerii cetăţeniei acestor persoane pentru activitate de subminare.

A. Pauker arată că ei intenţionează să le ia cetăţenia şi averile.

I.V. Stalin întreabă dacă tatăl regelui este cetăţean român.

A. Pauker răspunde că a păstrat cetăţenia până acum.

I.V. Stalin spune că trebuie să se retragă cetăţenia română tatălui şi altor persoane. Spionajul englez şi alte servicii de spionaj nu vor mai putea să-i folosească.

Ei îşi pierd valoarea, iar tânărului rege i se poate lăsa cetăţenia; aşa se va purta mai bine.

Mai departe, I.V. Stalin întreabă dacă regele a plecat cu mama lui.

P. Groza răspunde afirmativ şi adaugă că mama regelui a fost, de asemenea, mulţumită cu hotărârile luate şi i-a spus că a trecut în familia ei prin suficiente tragedii şi nu vrea ca fiul ei să aibă aceiaşi soartă.

I.V. Stalin spune că mama regelui este grecoaică (…)

În continuarea discuţiei au fost abordate probleme privind programul vizitei delegaţiei române la Moscova

 

Acad. Florin Constantiniu

Sursa: revista clipa.com

29/05/2015 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

FILM: Fabulosul oras antic Petra in 3 dimensiuni.

Petra - Al- Khazneh

Fabulosul oras antic Petra in 3 dimensiuni.Pentru vizionare, click pe linkul de jos:

 

http://www.juste-pour-voir.net/20101116Petra/

04/05/2011 Posted by | ANTICHITATE | , , , , , | Lasă un comentariu

CRONOLOGIE.Lista domnitorilor Munteniei (Valahiei)sauTarii Romanesti

An început:1240
An sfârşit: 1859

 Perioadă

 Nume

Genealogie

 12??-1241

 

 Bezerenbam

 voievod al Ţării Ilaut (Oltenia?)

 12??-1241

 

 Mişelav

 voievod al formaţiuni statale de pe râul Argeş

 1247-1277/9

 

 Litovoi (Lytuoy / Lytuon / Litavor)

 voievod al unei formaţiuni statale din Oltenia (Ţara Litua); urmaşul lui Bezerenbam ?

 1247-1272/5

 

 Seneslav

 voievod al unei formaţiuni statale de pe râul Argeş; urmaşul lui Mişelav ?

 1247-1272/5

 

 Ioan

 cneaz (voievod?) al unei formaţiuni dintre Jiu şi Olt

 1247-1272/5

 

 Farcaş (Fărcaş)

 cneaz (voievod?) al unei formaţiuni din Vâlcea, probabil pe Lotru

 1277/9-c.1290

 

 Bărbat

 voievod al unei formaţiuni statale din Oltenia; fratele lui Litovoi

 c.1290 – c.1300

 

 Negru Vodă

 domnie nesigură, voievod al unei formaţiuni statale de pe râul Argeş

 c.1290 sau 1300 – c.1310

 

 Thocomerius (Tocomer / Tihomir / Tugomir / Toctomerie)

 tatăl lui Basarab I – Întemeietorul

 c.1310 – 1352

 

 Basarab I – Întemeietorul

 fiul lui Thocomerius; prima menţiune sigură: 1319, domn al Ţării Româneşti; stăpânea şi Basarabia veche (Bugeac)

 1352 – 16 nov. 1364

 

 Nicolae Alexandru

 fiul lui Basarab I – Întemeietorul

 16 nov. 1364 – c.1377

 

 Vladislav I (Vlaicu Vodă)

 fiul lui Nicolae Alexandru

 c.1377 – 1383

 

 Radu I

 fiul lui Nicolae Alexandru

 c.1383 – sep. 1386

 

 Dan I

 Fiul lui Radu I

 sep. 1386 – nov. 1394

 

 Mircea cel Bătrân

 Fiul lui Radu I

 nov. 1394 – ian. 1397

 

 Vlad I

 Fiul lui Dan I

 ian. 1397 – ian. 1418

 

 Mircea cel Bătrân

 Fiul lui Radu I

 ian. 1418 – aug. 1420

 

 Mihail I

 Fiul lui Mircea cel Bătrân

          
 aug. 1420 – 1422
        

 

 Radu al II-lea Prasnaglava (Chelul)

 Fiul lui Mircea cel Bătrân

 1422

 

 Dan al II-lea

 Fiul lui Dan I

 1423

 

 Radu al II-lea Prasnaglava (Chelul)

 Fiul lui Mircea cel Bătrân

 1423 – 1424

 

 Dan al II-lea

 Fiul lui Dan I

 1424 – 1426

 

 Radu al II-lea Prasnaglava (Chelul)

 Fiul lui Mircea cel Bătrân

 1426 – 1427

 

 Dan al II-lea

 Fiul lui Dan I

 1427

 

 Radu al II-lea Prasnaglava (Chelul)

 Fiul lui Mircea cel Bătrân

 1427 – 1431

 

 Dan al II-lea

 Fiul lui Dan I

 1431 – dec. 1436

 

 Alexandru I (Aldea)

 Fiul lui Mircea cel Bătrân

 dec. 1436 – 1442

 

 Vlad al II-lea Dracul

 Fiul lui Mircea cel Bătrân

 1442

 

 Mircea al II-lea   

 Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

 august 1442 – 1443

 

 Basarab al II-lea

 Fiul lui Dan al II-lea

 1443 – 1447

 

 Vlad al II-lea Dracul

 Fiul lui Mircea cel Bătrân

 1447 – 1448

 

 Vladislav al II-lea

 Fiul lui Dan al II-lea

 1448

 

 Vlad al III-lea Ţepeş

 Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

 1448 – 1456

 

 Vladislav al II-lea

 Fiul lui Dan al II-lea

 1456 – nov. 1462

 

 Vlad al III-lea Ţepeş

 Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

 nov. 1462 – nov. 1473

 

 Radu al III-lea cel Frumos

 Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

 nov. 1473 – dec. 1473

 

 Basarab al III-lea cel Bătrân (Laiotă)

 Fiul lui Dan al II-lea

 dec. 1473 – 1474

 

 Radu al III-lea cel Frumos

 Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

 1474

 

 Basarab al III-lea cel Bătrân (Laiotă)

 Fiul lui Dan al II-lea

 oct. 1474 – ian. 1475

 

 Radu al III-lea cel Frumos

 Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

 ian. 1475 – nov. 1476

 

 Basarab al III-lea cel Bătrân (Laiotă)

 Fiul lui Dan al II-lea

 nov. 1476 – dec. 1476

 

 Vlad al III-lea Ţepeş

 Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

  dec. 1476 – nov. 1477

 

 Basarab al III-lea cel Bătrân (Laiotă)

 Fiul lui Dan al II-lea

 nov. 1477 – sep. 1481

 

 Basarab al IV-lea cel Tânăr (Ţepeluş)

 Fiul lui Basarab al II-lea

 1481

 

 Mircea al II-lea (Domnie incertă)

 Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

 sep. 1481 – nov. 1481

 

 Vlad al IV-lea Călugărul

 Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

 nov. 1481 – apr. 1482

 

 Basarab al IV-lea cel Tânăr (Ţepeluş)

 Fiul lui Basarab al II-lea

 apr. 1482 – sep. 1495

 

 Vlad al IV-lea Călugărul

 Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

 sep. 1495 – apr. 1508

 

 Radu cel Mare (al IV-lea)

 Fiul lui Vlad al IV-lea Călugărul

 apr. 1508 – oct. 1509

 

 Mihnea I cel Rău

 Fiul lui Vlad al III-lea Ţepeş

 oct. 1509 – feb. 1510

 

 Mircea al III-lea (Miloş)

 Fiul lui Mihnea I cel Rău

 feb. 1510 – ian. 1512

 

 Vlad al V-lea cel Tânăr (Vlăduţ)

 Fiul lui Vlad al IV-lea Călugărul

 ian. 1512 – sep. 1521

 

 Neagoe Basarab

 Fiul lui Pirvu Craiovescu

 sep. 1521 – oct. 1521

 

 Teodosie

 Fiul lui Neagoe Basarab

 oct. 1521 – nov. 1521

 

 Vlad (Dragomir Călugărul)

 filiaţie necunoscută

 nov. 1521 – dec. 1522

 

 Teodosie

 Fiul lui Neagoe Basarab

 dec. 1522 – apr. 1523

 

 Radu de la Afumaţi (al V-lea)

 Fiul lui Radu cel Mare

 apr. 1523 – nov. 1523

 

 Vladislav al III-lea

 Nepotul lui Vladislav al II-lea

 nov. 1523 – ian. 1524

 

 Radu al VI-lea Bădica

 Fiul lui Radu cel Mare

 ian. 1524 – iun. 1524

 

 Radu de la Afumaţi (al V-lea)

 Fiul lui Radu cel Mare

 iun. 1524 – sep. 1524

 

 Vladislav al III-lea

 Nepotul lui Vladislav al II-lea

 sep. 1524 – apr. 1525

 

 Radu de la Afumaţi (al V-lea)

 Fiul lui Radu cel Mare

 apr. 1525 – aug. 1525

 

 Vladislav al III-lea

 Nepotul lui Vladislav al II-lea

 aug. 1525 – ian. 1529

 

 Radu de la Afumaţi (al V-lea)

 Fiul lui Radu cel Mare

 ian. – feb. 1529

 

 Basarab al V-lea

 Domnie incertă, probabil strănepot al lui Mihail I

 ian. 1529 – iun. 1530

 

 Moise Vodă

 Fiul lui Vladislav al III-lea

 iun. 1530 – sep. 1532

 

 Vlad al VI-lea Înecatul

 Fiul lui Vlad al V-lea cel Tânăr

 sep. 1532 – sep.1534

 

 Vlad al VII-lea Vintilă (de la Slatina)

 Fiul lui Radu cel Mare

 sep. 1534 – nov. 1534

 

 Radu Paisie (Petru de la Argeş)

 Fiul lui Radu cel Mare

 nov. 1534 – iun. 1535

 

 Vlad al VII-lea Vintilă (de la Slatina)

 Fiul lui Radu cel Mare

 iun. 1535 – mar. 1545

 

 Radu Paisie (Petru de la Argeş)

 Fiul lui Radu cel Mare

 mar. 1545 – nov. 1552

 

 Mircea Ciobanul

 Fiul lui Radu cel Mare

 nov. 1552 – mai 1553

 

 Radu Ilie Haidăul

 

 mai 1553 – feb. 1554

 

 Mircea Ciobanul

 Fiul lui Radu cel Mare

 mar. 1554 – dec. 1557

 

 Pătraşcu cel Bun

 Fiul lui Radu Paisie

 ian. 1558 – sep. 1559

 

 Mircea Ciobanul

 Fiul lui Radu cel Mare

 sep. 1559 – iun. 1568

 

 Petru cel Tânăr

 Fiul lui Mircea Ciobanul

 iun. 1568 – apr. 1574

 

 Alexandru al II-lea Mircea

 Nepotul lui Mihnea I cel Rău

 mai 1574

 

 Vintilă

 A domnit 4 zile, fiul lui Pătraşcu cel Bun

 mai 1574 – sep. 1577

 

 Alexandru al II-lea Mircea

 

 sep. 1577 – iul. 1583

 

 Mihnea al II-lea Turcitul

 Fiul lui Alexandru al II-lea Mircea

 iul. 1583 – apr. 1585

 

 Petru Cercel

 Fiul lui Pătraşcu cel Bun

 apr. 1585 – mai 1591

 

 Mihnea al II-lea Turcitul

 Fiul lui Alexandru al II-lea Mircea

 mai 1591 – aug. 1592

 

 Ştefan Surdul

 Fiul lui Ioan Vodă cel Viteaz

 sep. 1592 – sep. 1593

 

 Alexandru al III-lea cel Rău

 Nepotul lui Alexandru Lăpuşneanu

 sep. 1593 – aug. 1601

 

 Mihai Viteazul

 

 sep. 1601 – mar. 1602

 

 Radu Mihnea

 Fiul lui Mihnea al II-lea Turcitul

 aug. 1602 – dec. 1610

 

 Radu Şerban

 

 dec. 1610 – mar. 1611

 

 Ocupaţia principelui Transilvaniei Gabriel Bathory

 

 mar. 1611 – mai 1611

 

 Radu Mihnea

 

 iun. 1611 – sep. 1611

 

 Radu Şerban

 

 sep. 1611 – aug. 1616

 

 Radu Mihnea

 

 aug. 1616

 

 Gavril Movilă

 Fiul lui Simion Movilă

 sep. 1616 – mai 1618

 

 Alexandru Iliaş

 

 iun. 1618 – iul. 1620

 

 Gavril Movilă

 Fiul lui Simion Movilă

 aug. 1620 – aug. 1623

 

 Radu Mihnea

 

 aug. 1623 – nov. 1627

 

 Alexandru Coconul

 Fiul lui Radu Mihnea

 nov. 1627 – oct. 1629

 

 Alexandru Iliaş

 

 oct. 1629 – iul. 1632

 

 Leon Tomşa

 Pretins fiu al lui Ştefan Tomşa, domnitorul Moldovei

 iul. 1632 – sep. 1632

 

 Radu Iliaş

 Fiul lui Alexandru Iliaş

 sep. 1632 – apr. 1654

 

 Matei Basarab

 Descendent al boierilor Craioveşti

 apr. 1654 – ian. 1658

 

 Constantin Şerban Basarab

 Fiul lui Radu Şerban

 mar. 1658 – nov. 1659

 

 Mihnea al III-lea

 Pretins fiu al domnitorului Radu Mihnea

 nov. 1659 – sep. 1660

 

 Gheorghe Ghica

 

 sep. 1660 – nov. 1664

 

 Grigore I Ghica

 Fiul lui Gheorghe Ghica

 dec. 1664 – mar. 1669

 

 Radu Leon

 Fiul lui Leon Tomşa

 mar. 1669 – feb. 1672

 

 Antonie Vodă din Popeşti

 

 feb. 1672 – nov. 1673

 

 Grigore I Ghica

 Fiul lui Gheorghe Ghica

 nov. 1673 – nov. 1678

 

 Gheorghe Duca

 

 nov. 1678 – oct. 1688

 

 Şerban Cantacuzino

 Nepotul lui Radu Şerban

 oct. 1688 – mar. 1714

 

 Constantin Brâncoveanu

 Nepotul lui Şerban Cantacuzino

 mar. 1714 – dec. 1715

 

 Ştefan Cantacuzino

 Nepotul lui Şerban Cantacuzino

 dec. 1715 – nov. 1716

 

 Nicolae Mavrocordat

 Strănepotul lui Alexandru Iliaş

 nov. 1716 – feb. 1719

 

 Ioan Mavrocordat

 Fratele lui Nicolae Mavrocordat

 mar. 1719 – sep. 1730

 

 Nicolae Mavrocordat

 Strănepotul lui Alexandru Iliaş

 sep. 1730 – oct. 1730

 

 Constantin Mavrocordat

 Fiul lui Nicolae Mavrocordat

 oct. 1730 – oct. 1731

 

 Mihai Racoviţă

 

 oct. 1731 – apr. 1733

 

 Constantin Mavrocordat

 Fiul lui Nicolae Mavrocordat

 apr. 1733 – nov. 1735

 

 Grigore al II-lea Ghica

 

 nov. 1735 – sep. 1741

 

 Constantin Mavrocordat

 Fiul lui Nicolae Mavrocordat

 sep. 1741 – iul. 1744

 

 Mihai Racoviţă

 

 iul. 1744 – apr. 1748

 

 Constantin Mavrocordat

 Fiul lui Nicolae Mavrocordat

 apr. 1748 – aug. 1752

 

 Grigore al II-lea Ghica

 

 aug. 1752 – iun. 1753

 

 Matei Ghica

 Fiul lui Grigore al II-lea Ghica

 iun. 1753 – feb. 1756

 

 Constantin Racoviţă

 

 feb. 1756 – aug. 1758

 

 Constantin Mavrocordat

 Fiul lui Nicolae Mavrocordat

 aug. 1758 – iun. 1761

 

 Scarlat Ghica

 

 iun. 1761 – mar. 1763

 

 Constantin Mavrocordat

 Fiul lui Nicolae Mavrocordat

 mar. 1763 – ian. 1764

 

 Constantin Racoviţă

 

 ian.1764 – aug. 1765

 

 Ştefan Racoviţă

 Fiul lui Mihai Racoviţă

 aug. 1765 – dec. 1766

 

 Scarlat Ghica

 

 dec. 1766 – oct. 1768

 

 Alexandru Ghica

 Fiul lui Scarlat Ghica

 oct. 1768 – nov. 1769

 

 Grigore al III-lea Ghica

 Nepotul lui Grigore al II-lea Ghica

 nov. 1769 – mai 1770

 

 Administraţie militară rusă

 

 mai 1770 – oct. 1771

 

 Emanuel Giani-Ruset

 

 oct. 1771 – iul. 1774

 

 Administraţie militară rusă

 

 sep. 1774 – oct. 1782

 

 Alexandru Vodă Ipsilanti

 

 oct. 1782 – iul. 1783

 

 Nicolae Caradja

 

 iul. 1783 – mar. 1786

 

 Mihai Suţu

 

 mar. 1786 – iun. 1790

 

 Nicolae Mavrogheni

 

 mar. 1791 – ian. 1793

 

 Mihai Suţu

 

 ian. 1793 – 1796

 

 Alexandru Moruzi

 

 aug. 1796 – nov. 1797

 

 Alexandru Vodă Ipsilanti

 

 nov. 1797 – ian. 1799

 

 Constantin Hangerli

 

 feb. 1799 – oct. 1801

 

 Alexandru Moruzi

 

 oct. 1801 – mai 1802

 

 Mihai Suţu

 

 iun. 1802 – aug. 1802

 

 Caimacam: Alexandru Suţu

 Nepotul lui Mihai Suţu

 aug. 1802 – aug. 1806

 

 Constantin Ipsilanti

 

 aug. 1806 – oct. 1806

 

 Alexandru Suţu

 

 oct. 1806 – mai 1807

 

 Constantin Ipsilanti

 

 dec. 1806 – mai 1812

 

 Administraţie militară rusă

 

 aug. 1812 – sep. 1818

 

 Ioan Gheorghe Caradja

 

 nov. 1818 – ian. 1821

 

 Alexandru Suţu

 Nepotul lui Mihai Suţu

 mar. 1821 – mai 1821

 

 Tudor Vladimirescu

 

 mai 1821 – iun. 1822

 

 Administraţie militară turcă

 

 iun. 1822 – apr. 1828

 

 Grigore al IV-lea Ghica

 

 mai 1828 – apr. 1834

 

 Administraţie militară rusă – General Pavel Kiseleff

 

 apr. 1834 – oct. 1842

 

 Alexandru D. Ghica

 Fratele lui Grigore al IV-lea Ghica

 dec. 1842 – iun. 1848

 

 Gheorghe Bibescu

 

 14 iun. 1848 – 28 iul. 1848

 

 Guvernul revoluţionar provizoriu

 

 28 iul. 1848 – 13 sep. 1848

 

 Locotenenţă domnească

 

 sep. 1848 – iun. 1849

 

 Caimacam: Constantin Cantacuzino

 

 iun. 1849 – oct. 1853

 

 Barbu Ştirbei

 

 oct. 1853 – iul. 1854

 

 Administraţie militară rusă

 

 iul. 1854 – aug. 1854

 

 Administraţie militară turcă

 

 aug. 1854 – mar. 1856

 

 Administraţie militară austriacă

 

 sep. 1854 – iun. 1856

 

 Barbu Ştirbei

 

 iun. 1856 – oct. 1858

 

 Caimacam: Alexandru D. Ghica

 

 oct. 1858 – ian. 1859

 

 Caimacami: Ioan Manu, Emanoil Băleanu, Ioan Al.Filipide

 

 24 ian. 1859

 

 Alexandru Ioan CUZA

 

                           

Unirea de la 1859. Principatele unile ale Valahiei şi Moldovei (1859-1866)

          La 20 noiembrie (pe stil vechi) 1861 Înalta Poartă a adoptat „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei” prin care a admis unirea politică şi administrativă a Principatelor Moldovaşi Muntenia, teritorii autonome aflate în componenţa Imperiului Otoman. Pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan CUZA, domn al Moldovei şi totodată domn al Munteniei (cu guverne şi adunări separate până la acea dată), a dat publicităţii proclamaţia prin care a adus oficial la cunoştinţă că „naţionalitatea română este întemeiată”. La 22 ianuarie (pe stil vechi) 1862 s-a format primul guvern unitar al României. Două zile mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, adunările Moldovei şi Munteniei, reunite în şedinţă comună, au proclamat oraşul Bucureşti drept capitală a întregii ţări. De la acea dată Principatul Munteniei (Valahia) şi-a încetat existenţa.

 
         
Bibliografie (surse):
1. http://ro.wikipedia.org/
2.Revista Istoria md.

23/05/2010 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: