Necunoașterea limbii de stat, ar urma să fie PEDEPSITĂ în Ucraina cu ÎNCHISOAREA

LOVITURĂ pentru ROMÂNI. Necunoașterea limbii de stat, PEDEPSITĂ cu ÎNCHISOAREA în Ucraina.

Rada Supremă a Ucrainei (parlament unicameral) examinează în cea de a doua lectură proiectul de lege privind limba ucraineană. 

Proiectul de lege, reprezintă în forma actuală o mare lovitură împotriva minorităților naționale, inclusiv împotriva românilor din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, potrivit observatorilor independenți, transmite BucPress, preluat de https://www.stiridiaspora.ro/ucraina-lovitura-pentru-romani-necunoa-terea-limbii-de-stat-pedepsita-cu-inchisoarea_414396.html

În prima lectură, proiectul de lege a fost votat de 261 de aleși ai poporului. Proiectul de lege păstrează articolul nr. 7 al Legii Educației, care limitează dreptul la studii în limba maternă, împotrivă căruia au protestat românii din Ucraina, dar și state ca Ungaria, România, Bulgaria etc. Mai mult decât atât, proiectul de lege prevede susținerea testărilor independente după absolvirea școlii de cultură generală doar în limba ucraineană.

Autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minoritățile naționale. Așadar, a fost exclus aliniatul: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităților lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale”.

Acest articol de mare importanță pentru românii din Ucraina este considerat de autorii proiectul de lege fiind unul inutil și speculativ.

O grea lovitură pentru etnicii români din Ucraina este articolul 21

Pentru apărarea limbii ucrainene, legislatorul de la Kiev propune numirea de către Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a unui Împuternicit pentru Apărarea Limbii de Stat. Este propusă crearea Comisiei Naționale pentru Standardele Limbii de Stat, care va verifica nivelul de cunoaștere a limbii ucrainene mai ales în cazul persoanelor care vor să obțină cetățenia ucraineană, dețin funcții de stat sau lucrează în instituțiile finanțate de stat. Comisia este un organ colegial.

În urma verificării cunoașterii limbii ucrainene, Centrul de Limba Ucraineană, va elibera un Certificat de Stat fără perioadă de valabilitate. Persoanele care ocupă funcții în instituțiile de stat vor trece obligatoriu un examen de cunoaștere a limbii ucrainene.

O grea lovitură pentru etnicii români din Ucraina este articolul 21 al proiectului de lege privind limba ucraineană, care prevede editarea presei scrise doar în limba de stat. Dacă redacțiile doresc să editeze ziarul sau revista în altă limbă, ei trebuie să traducă integral conținutul articolelor în limba de stat. Așadar, în cel mai bun caz, presa românească scrisă va deveni bilingvă.

Art. 21 prevede: „Toate versiunile lingvistice trebuie să apară sub același nume, să corespundă conținutul, volumul și modalitatea de tipar, edițiile trebuie să aibă aceeași numerotație și să fie tipărite în aceeași zi”.

Dacă redacția își dorește să editeze un ziar în limba română integral, de exemplu, aceasta va trebui să garanteze editarea unui ziar cu același nume, dar tradus integral în limba ucraineană, care va putea fi abonat sau cumpărat. În același timp, toate cheltuielile de traducere și de tipar vor fi pe seama editorilor, în caz contrar va fi retrasă licența. Art. 21 prevede, de asemenea, că „în zona distribuirii unui organ de presă trebuie să fie distribuită aceeași ediție în limba ucraineană”.

Vor avea de suferit și editurile, care vor fi obligate să scoată cărți în limba ucraineană în proporție de cel puțin 50% pe parcursul unui an. Însă, legislatorul face unele excepții pentru librăriile și editurile care distribuie cărți în una din limbile oficiale UE, ceea ce nu se referă și la presă.

Proiectul de lege se referă și la afișe stradale

Proiectul de lege se referă și la anunțuri (afișe) stradale. Acestea trebuie să fie amplasate în formă scrisă doar în limba ucraineană sau în limba ucraineană cu traducere în limba română / altă limbă. Așadar, un primar nu poate pune un anunț la intrarea în primărie doar în limba română, ci în două limbi concomitent sau doar în limba de stat.

Nerespectarea cerințelor legislației lingvistice se va pedepsi cu amenzi usturătoare. De exemplu, funcționarii publici care vor fi găsiți vinovați de neglijarea limbii ucrainene, vor fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 3.400-6.800 grivne. Regula se referă și la mediile de informare tipărite, care dacă nu vor avea dublaj ucrainean, vor fi amendate cu suma de 6.800-8.500 grivne.

Încercările de a introduce bilingvismul sau multilingvismul în Ucraina (sau de a acorda statut oficial oricărei alte limbi la nivel național sau într-o anumită regiune) vor fi calificate ca tentative de răsturnare a ordinii constituționale și vor fi pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, potrivit articolului 109 al Codului Penal. Amintim că în prima lectură, proiectul de lege privind limba ucraineană a obținut 261 de voturi.

Potrivit experților, scandaloasa lege are toate șansele să fie adoptată de Rada Supremă, deoarece în ajunul alegerilor fracțiunile parlamentare orientate către electoratul naționalist vor să demonstreze că au grijă de limba și securitatea statului, arată Libertatea Cuvântului, preluat de Romanian Global News.

În anul 2018 președintele Petro Poroșenko a salutat adoptarea în prima lectură a proiectului de lege privind limba ucraineană. El a mai spus că dorește să vadă un proiect de lege perfecționat pentru cea de a doua lectură, cu introducerea unor modificări, care vor consolida pozițiile limbii ucrainene, însă, în același timp, vor corespunde standardelor europene de atitudine față de minoritățile naționale, ceea „ce va facilita unitatea și nu dezbinarea națională”, a spus Petro Poroșenko.

 Ținta acestor  legi restrictive este, în primul rând, minoritatea rusă din Donbass. Totuși, această minoritate va avea cel mai puțin de suferit, deoarece Rusia, o mare putere, nu va îngădui prea mult o astfel de sfidare. Iar pentru a nu lăsa Legea fără efect, șovinii ucraineni o vor impune celorlalte minorități naționale. Înainte de toate, românilor. De ce lor? Pentru că răspunsul României a fost întotdeauna, timid și ineficient.

Nu sunt oare românii poporul cel mai risipit, cel mai împărțit, cel mai asediat popor din zonă? Ungaria deja a luat măsuri de apărare a maghiarilor din Ucraina, măsuri clare și ferme. În România, după o mică tulburare în media, după o declarație provenită de la Ministerul Educației și după anularea vizitei Președintelui Johannis la Kiev subiectul a fost cu totul acoperit de avalanșa subiectelor la modă.

Astăzi, în Ucraina democratică și independentă (cel puțin așa se pretind a fi conducătorii acestui stat) trăiesc aproximativ 450.000 de români, chiar dacă ei sunt împărțiți artificial de oficialități în trei grupuri distincte – români, moldoveni și volohi.

În anul 1991 aveau 91 de școli cu predare în limba română. Astăzi au cel mult 62, am spus cel mult deoarece diminuarea numărului lor este un proces în curs, din ce în ce mai puternic.

Măsura legislativă adoptată de Rada de la Kiev garantează nu supraviețuirea minorităților în Ucraina, ci dispariția acestora. Dispariția este de neînlăturat atunci când se restrânge posibilitatea studierii limbii materne, atunci când noile generații nu mai au cum să-și consolideze identitatea prin studierea propriei limbi și a propriei culturi. 

Minoritatea românească din Ucraina s-a văzut supusă unui regim de persecuții diverse – de la încorporarea abuzivă a tinerilor români în Armata Ucrainei și trimiterea lor preferențială în zona de conflict din Estul Ucrainei până la restrângerea posibilităților de exprimare culturală, totul culminând cu suprimarea învățământului în limba română la nivelul claselor superioare. 

Cu toate acestea soarta românilor din Ucraina, din toată Ucraina, este în fapt strâns legată de soarta românilor din România. Anii care vin ascund mari primejdii, mari provocări. Atât de mari încât ne determină să spunem – dacă nu suntem capabili să ne îngrijim de drepturile conaționalilor noștri amenințați să dispară în câteva decenii cum o să fim în stare să ne apărăm drepturile în fața unor amenințări zonale concrete, amenințări care privesc identitatea, țara și Statul român? 

Un nou an 1940 nu este imposibil. După cât se pare este chiar inevitabil, dacă nu vom arăta hotărât și clar că suntem deciși să reacționăm și să ne apărăm ființa, țara și Statul. Primul gest ar fi apărarea drepturilor românilor din țara vecină prin gesturi concrete și eficiente, comentează https://www.balcanii.ro/tag/eugen-uricaru/).

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2018/03/19/alarmant-mai-putin-de-jumatate-din-copii-romani-din-ucraina-studiaza-in-limba-materna-video/

 

 

 

 

 

 

Publicitate

In Ucraina se iau măsuri drastice să nu rămână nici urmă de român. VIDEO

 

Comunitatea românească din Ucraina

Comunitatea etnică moldo-română ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi „moldoveni” (258.600 persoane).

Repartiţia numerică a etnicilor români pe zone şi localităţi: în regiunea Cernăuţi – 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români; trăiesc, în principal, în raioanele Teaciv şi Rahiv.

În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni.

Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.

Neoficial, numărul conaţionalilor noştri poate fi estimat la 500.000, luând în considerare faptul că s-a observat o scădere cu 27%, faţă de cum arăta pronosticul mediu, din numărul românilor care se identifică drept moldoveni. Acest lucru se întâmplă din varii motive: asimilarea lingvistică – „dorinţa de a se naturaliza” (aceştia declarându-se de etnie ucraineană); instruirea copiilor în limba etniei dominante; tendinţa de a-şi schimba statutul social; micşorarea sporului natural .

 

 

 

 

 Românii din Ucraina: „NU NE FURAȚI LIMBA ROMÂNĂ!”

Curtea Constitutionala a Ucrainei a anuntat adoptarea unei hotarari referitoare la Legea „Privind principiile politicii lingvistice de stat”, numita, dupa autori, si legea „Kivalov-Kolesnicenko”.

Potrivit hotararii, aceasta lege, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale in zone cu o populatie minoritara mai mare de 10 la suta din total, este considerata neconstitutionala, informeaza agentia BucPress.

  Românii au pichetat după promulgarea legii Administraţia Regională de Stat Cernăuţi, însă, din păcate, presa ucraineană a considerat acest protest paşnic o acţiune finanţată de Rusia sau de unele partide politice pro-ruse.

Legea Educaţiei, care a fost adoptată la 5 septembrie 2017 şi promulgată de Preşedintele Ucrainei, are menirea de a integra, chipurile, minorităţile naţionale în societatea ucraineană. Kievul argumentează că este nedumerit de „discriminarea minorităţilor naţionale”, care întâmpină greutăţi la faza trecerii de la şcoala secundară la cea superioară. Referitor la comunitatea română şi maghiară din Ucraina în genere sunt utilizate noţiuni ca: „enclave lingvistice”, „minorităţi marginalizate”, „comunităţi fără succes”.

  Ucraina intentioneaza ca prin această lege sa uniformizeze in scurt timp societatea ucraineana, prin impunerea ca limba unica a limbii ucrainene. Astfel, liderii ucraineni trag nadejde ca va dispărea si problema vorbitorilor de limbă rusă din estul şi sudul Ucrainei, si de asemenea temerile  cultivate secole de-a rândul în manualele de istorie, că toţi vecinii au pretenţii teritoriale faţă de statul ucrainean. Este neglijat faptul că problema trebuie soluţionată prin integrare socială, prin dezvoltare economică, şi nu prin măsuri ce vor determina o asimilare lingvistică inevitabilă pe calea metodelor restrictive.

Aşadar, această lege trebuie analizată în termeni politici şi mai ales geopolitici.

Treptat, dar de la un timp tot mai rapid, dispar şcolile cu limba română de predare.

Parlamentul Ucrainei, implicit oamenii din fruntea statului, nu respectă Constituţia ţării. Îndeo­sebi este ignorat capitolul în care sunt incluse drepturile minorităţilor naţionale din Ucraina. Această regretabilă încălcare a drepturilor constituţionale loveşte dureros, mai cu seamă, în una dintre cele mai numeroase etnii din Ucraina, în români.

Tânăra generaţie nu-şi cunoaşte istoria neamului, deoarece în şcoli nu se studiază istoria veridică a ţinutului natal şi a românilor.

Mai direct spus, în Ucraina a luat avânt politica de asimilare a românilor. Cei de la conducere caută prin toate mijloacele să şteargă urmele românismului de pe pământul bucovinean.

Pentru aceasta au fost alocate sume fabuloase pentru schimbarea chiar şi a reliefului din jurul cetăţii Hotin. (…) „Pas cu pas”, se întreprind măsuri diabolice să nu rămână nici urmă de român.

Pericolul cel mai mare căruia i se supune comunitatea românească din Ucraina este cel al asimilării, adică renunţarea la identitatea românească (moldovenească – în nordul şi sudul Basarabiei, precum şi în zonele de peste Nistru şi de peste Bug).

Acest proces avansează cu paşi rapizi, întrucât în prezent tot mai mulţi părinţi de etnie română îşi înscriu copiii în clase cu predare în limba ucraineană, pentru ca aceştia să poată studia la o facultate în regiunea în care locuiesc.

Învăţământul superior în Ucraina, inclusiv în instituţiile de învăţământ din oraşele Cernăuţi, Odesa şi Ujgorod, se desfăşoară în limba ucraineană.

La singura facultate unde se poate studia în limba română – cea de Filologie, secţia Română – jumătate din cursuri se ţin în ucraineană, cu justificarea autorităţilor din domeniul învăţământului că acest fapt este în avantajul studenţilor, deoarece astfel absolvenţii se vor putea angaja la dorinţă (sau la nevoie?) şi în şcoli cu predarea în limba ucraineană – vor avea mai multe opţiuni în ceea ce priveşte angajarea în câmpul muncii.

Cei care vor să se înscrie la Facultatea de Filologie, secţia Română, a Universităţii de Stat din Cernăuţi, trebuie să susţină examene la limba ucraineană şi la istoria Ucrainei în limba ucraineană.

Pe de altă parte, cetăţenii ucraineni care obţin diplome de studii în România şi Republica Moldova cu mari greutăţi le pot echivala / nostrifica: trebuie să achite taxe mari şi să susţină examene suplimentare în limba ucraineană, inclusiv la limba ucraineană.

In ciuda faptului ca nu exista nici un fel de pretentii teritoriale din partea Romaniei fata de Ucraina, totusi presa ucraineana continua sa agite pericolul unei eventuale agresiuni romanesti.

Acest pericol este evocat de mass-media de la Kiev ori de cate ori este adus in discutie subiectul respectarii drepturilor minoritatii romanesti din Ucraina, ceea ce este de natura sa induca in cadrul opiniei publice ucrainene o atitudine negativa fata de minoritatea romana.

Aşa e democraţia în această ţară, bântuită nu doar de criza politico-economică, dar şi de o acută criză spirituală. E drept că nu toţi ucrainenii sunt de acord cu politica actualilor guvernanţi, mulţi suferind în tăcere, de teamă să nu fie învinuiţi de lipsă de patriotism.

 

 

CITITI SI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/07/21/ziua-de-21-iulie-in-istoria-romanilor/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/07/21/o-istorie-a-zilei-de-21-iulie-video-3/

 

 

 

 

 

 

Surse :

https://cernauti.mae.ro/node/286

https://www.rumaniamilitary.ro/romanii-in-ucraina-1926

https://glasul.info/2018/07/19/in-ucraina-a-luat-avant-politica-de-asimilare-a-romanilor/