DESPRE INTERACTIUNEA DINTRE NATIONALISM SI RELIGIE
Religia, Naţionalismul şi Conflictele
Conflictele urmeaza de multe ori liniile de fractură religioase. Dar e greu să spunem că religia este cauza problemei. Există întotdeauna si alţi factori, cum ar fi diferenţele etnice şi disputele asupra drepturilor funciare. Putem spune ca religia este cauza unorconflicte, sau este doar un spectator nevinovat?
Într-o analiza recenta a datelor rezultate dintr-un sondaj efectuat in 30 de ţări europene , Malina Voicu, sociolog la Universitatea din Bucureşti, România, a descoperit ca oamenii care au spus ca sunt mândri de ţara lor au fost semnificativ mai susceptibili de a fi, de asemenea, religiosi. Conform acestei cercetări, era mult mai probabil ca persoanele care s-au declarat mândre de ţara lor să fie si religioase.Această relaţie a avut loc chiar si dupa cercetarea a numerosi alţi factori care ar fi putut explica diferenţele cauzate de religiozitate, vârstă, sex, educaţie, venit, cult religios, la oameni care trăiesc în tari post-comuniste sau trăiesc într-o ţară săracă. Toţi aceşti factori au fost importanti, dar chiar şi după luarea lor în considerare, s-a vazut ca oamenii religiosi au fost mai naţionalisti .
Dar aceasta nu este intreaga poveste. Cercetatoarea Malina Voicu a observat ceea ce ea numeşte „concentrarea religioasa” si a descoperit că în ţările care sunt dominate de o singură religie, conexiunea dintre naţionalism şi religie este mai puternică. În ţările mai fragmentate din punct de vedere religios, legătura nu era la fel de puternică. Astfel, religia nu duce automat la naţionalism, însă atunci când o naţiune este majoritar de o anumită confesiune, religia si nationalismul se consolidează reciproc.
Ar reiesi ca naţionalismul este o componentă a ceea ce numim religie si ca în anumite condiţii sociale populaţia naţionalistă este atrasă de religie, influenţând-o în consecinţă.
Sociologul roman arată că persoanele care trec prin schimbări sociale rapide încearcă să-şi consolideze identitatea naţională, căutând stabilitate şi o nouă definiţie a sinelui şi a propriei identităţi. Religia intervine oportun, oferind conţinut pentru noua identitate naţională, mai ales dacă acea confesiune deţine o preponderenta religioasa în respectiva ţară; astfel, ea facilitează formarea de grupuri mari care au un potenţial mai mare pentru mobilizarea politică, făcând astfel mai probabil controlul resurselor sale, mai ales când au susţinerea statului.
Surse : Science and Religion Today si oxfordjournals.org
NUMARUL ATEILOR ESTE IN SCADERE COMPARATIV CU CEL AL PERSOANELOR CREDINCIOASE, SPUNE UN STUDIU EFECTUAT IN 82 DE TARI ALE LUMII. Atei in calo, natura favorisce chi crede
Photortodox info
Evolutia ii favorizeaza pe oamenii religiosi. Persoanele credincioase fac mai multi copii si in consecinta sunt favorizate de evolutie. Cel putin aceasta este concluzia unui studiu realizat de Michael Blume, cercetator la Universitatea Jena, Germania.
Potrivit unui studiu al cercetatorilor germani, numarul ateilor este in scadere: natura ii favorizeaza pe oamenii credinciosi.
In baza studiului intitulat „Avantajul reproductiv al religiozitatii”, realizat de pe un esantion de 83 de natiuni, in acele tari unde oamenii participa la slujbe religioase cel putin o data pe saptamana, familiile au in medie 2 sau mai multi copii, in timp ce in societatile laice, media este de 1,7; adica mai mica decat ar fi necesar pentru a mentine populatia stabila.
Potrivit lui Michael Blume, evolutia ii favorizeaza pe cei credinciosi, deoarece principiile religioase vorbesc de reproducere ca despre o datorie religioasa.”Societatile in care ateii au mai putini copii pe o scara evolutiva de sute de mii de ani se afla pe cale de disparitie”, este convins Blume.
Atei in calo, natura favorisce chi crede
Studio universita’ Jena (Germania), fedeli hanno piu’ bambini
02 gennaio, 2011
(ANSA) – LONDRA, 2 GEN – L’evoluzione favorisce chi crede.Lo rileva uno studio dell’universita’ di Jena in Germania, in base alla quale le societa’ dominate da non credenti sono destinate all’estinzione mentre i popoli religiosi si sono evoluti in modo da riprodursi come dovere religioso. La ricerca, condotta su 82 paesi, evidenzia che in quelli dove la gente partecipa a funzioni religiose almeno una volta alla settimana le famiglie hanno in media 2 o piu’ figli, mentre nelle societa’ laiche la media e’ di 1,7.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 