CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Columna lui Traian – actul de naştere al poporului român

 

 

„Zeci de secole va urcarăţi, zeci de secole să cădeţi
Viaţa voastră să nu fie decât o lungă cădere
Cum aţi omorât voi un popor, astfel să muriţi şi voi.”

Mihai Eminescu, Blestemul lui Decebal – fragment din manuscris.

În jurul anului 1574 un călugăr spaniol numit ALPHONSO CIACCONE prezintă în premieră basorelieful sculptat pe Columna lui Traian din Roma, a lui Apolodor din Damasc, care înfaţişa scene din cele 2 campanii militare în cucerirea Daciei ale sus-numitului împarat (101-102 A.D. urmata de 105-106 A.D).

Arată într-adevăr ciudat faptul că exact ei, romanii, nu au lăsat nici o mărturie scrisă despre Columna lui Traian, o adevărată piatră de hotar a culturii antice, chiar ei, care obişnuiau să scrie o gramadă despre orice, oricine şi oriunde.

Va fi acelaşi spaniol care stabileşte faptul ca toate basoreliefurile Columnei se referă la aceste două dramatice războaie dintre Roma Imperiala şi strămoşii poporului român, Dacii.

 

 

 columna

 

COLUMNA LUI TRAIAN

 …cea mai mare dovadă…creată cu mâna lor.

 

 

Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul împaratului Traian care s-a păstrat pâna în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere – la nord – de Forul Roman.

Terminat la 12 mai 113, basorelieful în formă de spirală comemorează victoria lui Traian în campania sa de cucerire a Daciei.

Columna are o înalţime de aproximativ 30 de metri şi conţine 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântarind 40 de tone.Iniţial în vârful columnei se afla o statuie a lui Traian, însa ea a fost înlocuită în secolul XVI cu o statuie a Sfântului Petru.

Columna a fost ridicată atât pentru a comemora victoriile lui Traian, fiind o adevarată istorie gravată în piatra, cât si pentru a servi ca mausoleu (dupa deces, cenusa împaratului a fost depusa în încaperea de la baza columnei).

Basorelieful prezintă cucerirea,scene de luptă din campaniile lui Traian împotriva dacilor din 101-102 (în partea de sus a columnei) si 105-106 (în partea de jos).

Dimensiuni:

•Înalţimea bazei:1,70 m
•Înalţimea arborelui: 26,92 m
•Înalţimea blocurilor: 1,521 m
•Diametrul arborelui: 3,695 m
•Înalţimea statuii: 1,16 m
•Înalţimea totala a columnei: 29,78 m
•Înalţimea scărilor elicoidale: 29,68 m (aproximativ 100 de picioare romane)
•Înalţimea columnei, cu excepţia plintei: 28,91 m
•Înalţimea piedestalului, inclusiv plinta: 6,16 m
•Înalţimea columnei deasupra solului: 35,07 m

 

Inscripţia de pe Columnă

inscriptie_columna_lui_traian

 
Senatus populusque Romanus / Imp(eratori) Caesari Divi Nervae f(ilio) Nervae / Traiano Aug(usto) Germ(anico) Dacico pontifi(ici) / maximo trib(unicia) pot(estate) XVII, imp(eratori) VI, co(n)s(uli) VI, p(atri) p(atriae) / ad declarandum quantae altitudinis – mons et locus tantis operibus sit egestus

“Senatul şi poporul roman (au ridicat acest monument).

Împăratului Cezar Nerva Traianus Augustus, fiul lui Nerva, învingătorul germanilor, învingătorul dacilor, mare pontif, investit pentru a XVII-a oară cu puterea de tribun, având şase salutaţii imperiale, consul pentru a şasea oară, părinte al patriei, pentru a arăta cât de înalt era muntele şi locul săpat cu eforturi atât de mari”

Victoria lui Traian ( Marcus Ulpius Nerva Traianus) asupra dacilor a fost mai mult decât o simplă victorie militară: a fost începutul unui jaf care a scos Imperiul Roman din criză. Tezauru regal dacic, estimat la cifre fabuloase conform autorilor vremii (mii de tone de aur şi argint, rectificate de istorici la câteva sute, prin ştergerea unui zero), a dus la o scădere a preţului aurului în imperiului aceea vreme, la scutirea cetăţenilor romani de impozite pe timp de un an, la spectacole şi jocuri ce au durat 123 de zile – cele mai lungi din istoria imperiului.

Romanii şi-au exprimat bucuria pentru înfrângerea dacilor, punând să fie ucişi în jocurile de circ 10 000 de gladiatori sclavi(chiar şi priyonieri daci) şi 11 000 de fiare sălbatice.

Minele Daciei au furnizat în continuare aur imperiului, finanţând ample programe de construcţii, între care şi grandiosul For al lui Traian.
Pentru realizarea acestuia s-a excavat un deal întreg, iar pentru a marca acest efort, a fost înălţată o columna.

 Era Columna a lui Traian.

La un moment dat, la scurta vreme după inaugurare, cuiva, probabil arhitectului Apollodor din Damasc, i-a venit ideea decorării ei.

Monumentul, înalt de 38 m, a fost sculptat cu benzi săpate în spirală, acoperite cu scene de luptă, asemenea cadrelor unui film, reprezentând desfaşurarea celor două războaie daco-romane.

Mulţi specialişti susţin  că reprezentările de pe columnă erau în culori, că marmura a fost pictată.

Astfel a luat naştere unul dintre cele mai grandioase monumente din cate a avut antichitatea, admirat şi imitat de-a lungul timpului.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe columnă apar foarte multe scene complexe, în mişcare,  compuse pe mai multe planuri.

Figurile sunt expresive şi deşi sunt reprezentate peste 2500 de feţe  pe Columnă, rareori se găsesc unele care să semene între ele.

Nimic nu este repetitiv, totul este plin de dinamism, dar si de durere şi compasiune.

Deşi romanii sunt prezentaţi mereu învingători şi nu există nici o imagine de roman ucis în luptă, în vreme ce dacii sunt arătaţi zdrobiţi în toate înfruntările, căzuţi sub copitele cailor, săgetaţi, decapitaţi, cu toate acestea  din aceste reprezentări, se observa o mare compasiune şi admiraţie a autorului faţă de invinsi.

Dacii luptă până în ultima clipă pentru a-şi apăra libertatea şi pământul.
Mai mult, în afară de celebra scena a sinuciderii lui Decebal, există mai multe scene de sinucidere în masă a dacilor, care nu au acceptat să ajungă prizonieri în mâinile romanilor: fie îşi străpung pieptul sau gâtul cu pumnalul, fie, într-o scena mult discutată, beau otravă. (Dupa alte interpretari, ar fi vorba de împărţirea ultimelor provizii de apă, nu de împărţirea otrăvii.)

Scena este una dintre cele mai dramatice de pe Columnă. Durerea este sfâşietoare, dar este mai mult durerea înfrângerii decât chinul morţii.

Mulţi dintre cei ce au studiat temeinic reliefurile de pe columnă au afirmat că la baza povestirii ilustrate pe acest monument se află cartea pierdută a împăratului Traian , De Bello Dacico, despre razboaiele cu dacii; că, de fapt, columna nu este decât “ilustraţia” acelei cărţi, respectând succesiunea episoadelor, evenimentelor, personajelor şi descrierile din carte.

Multe din episoadele columnei sunt enigmatice. Ele erau probabil înţelese de romanii, care erau familiarizaţi cu textul cărţii lui Traian şi recunoşteau uşor pe fusul columnei cele descrise în carte.

Pentru noi însă, care nu am avut sub ochi această carte, ele rămân o enigmă,un mister.
Deşi timpul şi-a lăsat amprenta pe suprafaţa columnei, ea a rămas totuşi întreagă, după aproape doua mii de ani.

Culorile s-au şters primele, apoi numeroase detalii s-au tocit, elementele metalice adăugate s-au pierdut (armele din mâinile războinicilor erau dificil de reprezentat în marmură, în relief, din pricina fragilităţii lor, aşa încât au fost inserate arme metalice).
La Muzeul de Istorie a României există o copie a columnei în mărime naturala, executată în anii 30, şi ajunsă în ţară în 1967.

Dar în vreme ce scenele de pe columna de la Roma cresc în spirala de la baza spre înălţime, unde nu mai pot fi văzute de la distanţă, copia de la Bucureşti nu este compusă pe înălţime, ci este desfăşurată pe orizontală, scenă cu scenă, în aşa fel încât să poată fi văzute toate detaliile. (în antichitate, columna putea fi “citită” din clădirile care o înconjurau, şi care aveau cel puţin doua etaje.)

decebalus

 

Undeva spre vârful columnei, sub capitel, unde ochiul privitorului ajunge cu greu, iar detaliile sunt aproape imposibil de distins, se desfăşoară scenele cele mai dramatice: căderea Sarmisegetuzei, sinuciderea lui Decebal şi sfârşitul războiului.

De fapt, sfârşitul istoriei unui neam.

După ce Decebal a înţeles că nu mai are scăpare, a ales să-şi curme singur viaţa, pentru a nu trăi dezonoarea de a fi legat de carul triumfal al lui Traian.

Urmărit prin pădure de un grup de romani, Decebal aleargă calare, alături de alţi nobili daci.

Este ajuns din urma, iar în momentul în care soldatul din spate îi întinde mâna într-un gest care îi oferea viaţa (dar şi sclavia), Decebal se lasă să cadă de pe cal şi îşi duce spre gât sabia încovoiată.
În scena următoare, doi copii daci sunt capturaţi de romani, probabil fiii lui Decebal. Iar în scena imediat următoare, doi soldaţi prezintă unei mulţimi, pe un scut, capul lui Decebal.

Ambii au privirea întoarsă, nici unul nu se uita spre scut şi spre capul sângerând al regelui dac. Sursele scrise spun ca atât capul cât şi mâinile regelui au fost duse la Roma şi azvârlite pe treptele templului Gemoniilor.

În scena imediat următoare, trei nobili daci, cu siguranţă de mare vază, sunt prinşi în munţi de un grup numeros de soldaţi romani. Intre ei poate se aflau şi fratele lui Decebal, Diegis, şi marele preot, Vezina.
Pentru prinderea celor trei a fost mobilizat un număr foarte mare de soldaţi romani, după cum rezultă din ilustrarea a nu mai putin de 16 figuri de legionari. Ultimele rezistenţe dacice sunt înăbuşite în munţi.

Un grup de daci, cu bagaje, se întorc la casele lor (sau, din contră, părăsesc ţara ocupată), apoi un şir de animale domestice închide lungul şir al reliefurilor de pe coloană.

Nu urmează nici o procesiune, nici un marş triumfal, nici o defilare glorioasă a armatei, nici o intrare strălucitoare în Roma.

Un final neaşteptat pentru un monument care trebuia sa celebreze victoria, triumful, gloria lui Traian, un final macabru şi plin de tragism.

 

6-28-2007-2642

Episodul prezentării capului lui Decebal de pe Columna este confirmat de un izvor cu cel mai mare grad de autenticitate posibilă. Acum câteva decenii s-a descoperit la Grammeni, pe teritoriul fostei provincii romane Macedonia, un monument funerar închinat lui Tiberius Claudius Maximus, cel care i-a dus lui Traian capul lui Decebal. Mormântul conţine o inscripţie care confirmă fapta acestui soldat şi un relief reprezentând un călăreţ care se repede la un om prăbuşit la pământ, înveşmântat în straie de dac, şi din mâinile căruia cade un pumnal încovoiat: este vorba de regele-erou, care tocmai îşi luase viaţa.
Scena sinuciderii lui Decebal apare reprezentată şi pe obiecte de ceramică din Galia şi din Spania, dovadă că i-a impresionat pe contemporani.

Cu totul ciudat este faptul ca relieful de pe Columnă, în care capul lui Decebal este prezentat pe scut (sau pe o tava) a fost distrus prin ciocănire minuţioasă, milimetru cu milimetru. Nu se mai văd decât contururile care sugerează, vag, despre ce este vorba: un castru, în interiorul căruia se vede un cort militar, în faţa căruia două personaje prezintă unei mulţimi, alcătuită din soldaţi romani şi daci prizonieri, un scut pe care este aşezat un cap uman.
Cine a distrus această scenă şi de ce?

Cine putea ajunge la vârful Columnei, înarmat cu o unealtă de zdrobit, probabil un ciocan, şi ce l-a determinat să şteargă de pe Columnă această scenă ?

Caci un lucru e sigur: nu este vorba de o distrugere accidentală, nici de eroziune din pricina intemperiilor. Este mâna cuiva care a vrut să facă să dispară din istorie aceast cumplit episod.
Specialiştii care au studiat Columna au oferit o interpretare total nesatisfăcătoare şi necredibilă:

creştinii ar fi şters scena! În anul 1536, soclul Columnei a fost eliberat din ruinele forului lui Traian din ordinul Papei Paul al III-lea. Marele arhitect Fontana s-a ocupat de restaurarea lui, începând cu 1558.

În sfârşit, în perioada 1589-1590, în vârful Columnei, în locul statuii lui Traian, dispărută încă din antichitate, a fost aşezată statuia Sfântului Petru.

Se presupune că scena prezentării capului lui Decebal a dispărut în această perioadă, deoarece atingea sensibilitatea creştinilor, era prea macabră pentru gustul lor şi de aceea a fost ştearsă.
Totuşi, pe columnă apar reprezentări cel puţin la fel de macabre, încă din primele scene: soldaţi romani prezentând împăratului capete de daci, capete de daci înfipte în pari în faţa unui castru, un soldat ţinând în dinţi, de păr, un cap de dac desprins de corp etc.

Apoi, pentru secolul al XVI-lea, astfel de reprezentări nu erau macabre.

Mai mult, creştinii erau familiarizaţi, din Noul Testament, chiar cu imaginea Salomeei purtând tava cu capul Sfântului Ioan Botezătorul.
Sa fie vorba de apărarea memoriei lui Traian, prezentat ca un ucigaş, aşa cum au sugerat alţi cercetători?

Dar cum ar fi putut ofensa o asemenea scena imaginea lui Traian, mai mult decât întreg războiul de distrugere a neamului dacilor pe care l-a purtat? Şi pe cine ar fi putut deranja acest lucru, la un mileniu şi jumătate după moartea lui Traian?
Dacă a vrut cineva sa apere cu adevărat memoria lui Traian, ar fi trebuit să ştergă mult mai multe scene de pe Columnă, nu să se caţere până sub capitel şi să distrugă doar scena finală, oricum greu vizibilă de jos, o scena în care apare şi Traian, pentru ultima data pe Columna.

Deci, scena de final cea mai importanta, cea în care regele dac şi împaratul roman par să se întâlnească pentru ultima oara, simbolic, scena care simbolizează înfrângerea definitivă a dacilor şi victoria absolută a romanilor a fost înlăturată.
Cei care au atribuit gestul distrugerii, creştinilor din secolul al XVI-lea, nu au cunoscut suficient istoria Columnei.
Columna a fost obiect de mare admiraţie, încă de timpuriu.

Mulţi artişti ai Renaşterii s-au inspirat din reliefurile sale, iar regii Europei au vrut să aibă, nu de puţine ori, o copie sau o columnă similară.

S-au făcut desene şi gravuri după reliefuri, încă de pe la 1400.

Cele mai precise au fost executate de artistul Sante Pietro Bartoli, la începutul secolului al XVII-lea, când Ludovic al XVI-lea a comandat o copie după columnă. Pentru realizarea mulajelor au fost ridicate schele până în vârful columnei.

Bartoli a profitat de această oportunitate şi, urcându-se pe schele, a copiat în cel mai mic detaliu toate scenele de pe Columnă.

 

 

 

 

 

ColumnaTrajana

În desenele lui, scena astăzi distrusă este întreagă, cu toate amănuntele sale. Albumul său de gravuri, dedicat lui Ludovic, pe care îl numeşte “Traian al Franţei” a fost editat în 1673. Deci, la o primă analiză, zdrobirea scenei nu poate fi atribuită iniţiativelor Bisericii(Vaticanului) din secolul anterior, aşa cum s-a afirmat.

Lipsa de interes şi de informare a celor care ar fi trebuit să se ocupe de studierea şi interpretarea scenelor de pe Columna a dus la tăinuirea, cu sau fara voie, a unui episod de mare importanţă pentru istoria noastra. Orice studiu temeinic al imaginilor de pe fusul Columnei trebuie să plece de la analiza imaginilor copiate, fie prin mulaje, fie prin desen, în perioada secolelor XV-XVIII. Şi acestea nu sunt puţine!
Albumul de desene al lui Sante Pietro Bartoli există şi în România, în câteva exemplare. Unul se afla la cabinetul de stampe al Bibliotecii Naţionale a României, iar un altul la Sibiu, dăruit bibliotecii Astra de către Badea Cîrţan

Da, acel Badea Cârţan, ciobanul care a rupt cinci perechi de opinci mergând pe jos până la Roma, anume ca să vadă Columna. Acel Badea Cîrţan care a presărat în jurul Columnei pământ adus de acasă şi boabe de grâu.
Acel român patriot, despre care ziarele Romei au scris că este “Un dac coborât de pe Columnă”.

A cărat de-a lungul vieţii cu spinarea, peste munţi, mii de cărţi în limba româna, din “România libera”, în Ardealul ocupat.

Între ele, şi aceste nepreţuite reproduceri după reliefurile Columnei, pe care specialiştii continuă să le ignore.

 

 

column dacis

Unii cercetători susţin că Bartoli ar fi reprodus din imaginaţie unele detalii dispărute de pe Columnă. Nu putem şti deocamdată dacă scena cu capul lui Decebal este reconstituită de artist sau chiar exista intacta în secolul al XVII-lea, pe piatra monumentului.

Alfonso Chacon, un călugăr spaniol care a scris comentarii despre Columnă în limba latina, în secolul al XVI-lea, spune că alături de cap se aflau şi cele două mâini tăiate ale regelui, dar în desenul lui Bartoli nu vedem decât capul.
Există două explicaţii: fie călugărul nu a văzut detaliile scenei, deoarece era deja ştearsă, şi s-a orientat în descriere după stirile din izvoare, care susţineau că atât capul cât şi mâinile regelui au fost duse la Roma, fie a văzut scena originală, a descris-o cu exactitate, dar Bartoli a gasit-o deja ştearsă şi a reconstituit-o fără cele doua mâini.

Singurul mod în care se poate afla perioada în care scena a fost distrusă este consultarea tuturor reproducerilor după Columnă existente, de la cele mai vechi, datând de pe la 1400, pană la cele mai recente.
Cine a fost, totuşi, autorul faptei? Nu puteau ajunge la vârful Columnei decât cei care urcau pe schele.

Trebuie să fi fost, aşadar, fie vreunul dintre cei care se ocupau de executarea mulajelor, fie cineva care a profitat, la fel ca Bartoli, de existenta schelelor şi a urcat pe ele.

Totuşi, trebuie să fie vorba de un cunoscător, căci doar cineva care ştia foarte bine ce scenă se afla sub capitelul columnei s-ar fi urcat să o distrugă.

Înainte de comanda lui Ludovic, a mai existat o comandă, în 1541, din partea regelui Francisc I al Franţei, când s-a făcut prima copie după Columnă, azi dispărută.
Atunci s-au ridicat primele schele. Însă momentul distrugerii acestei scene nu poate fi stabilit decât studiind toate reproducerile existente în acea perioadă.

Am putea avea surpriza să descoperim că fapta s-a produs mult mai târziu, în secolele XVIII-XIX, sau poate foarte de timpuriu, chiar din antichitate, căci interpretările s-au făcut (şi continuă să se facă) doar după copiile mai noi ale columnei.

 

 

???????????????????????????????

Pe lângă cele două copii recente, cea de la Bucureşti, şi o a doua, aflată la Roma, la Muzeul Civilizaţiei Romane, mai există alte două copii, ambele din secolul al XIX-lea, una în Franţa, facută la cererea lui Napoleon al III-lea, din cupru galvanizat, iar cea de-a doua, expusă în Anglia, la Albert and Victoria Museum din Londra.

Abia după studierea tuturor acestor reproduceri vom putea şti mai multe.
Rămânând deocamdată în domeniul speculaţiilor, putem presupune, fără a ne teme ca ne depărtăm prea tare de adevăr, ca cel care a şters scena a vrut să apere nu memoria lui Traian, cum s-a sugerat pană acum, ci pe cea a lui Decebal.

Sinuciderea regelui era un episod demn de toată admiraţia, în faţa căruia contemporanii şi-au plecat capul: un rege care a luptat până în ultima clipă pentru poporul său şi care nu a acceptat să fie prins şi dus sclav la Roma.
Însă scena prezentării capului sau desprins de trup (poate împreună cu mâinile tăiate, asa cum indică sursele) era o imagine umilitoare şi dureroasă pentru daci, pentru urmaşii lor şi pentru amintirea regelui dac.
Aruncarea acestui trofeu pe scările Gemoniei şi lăsarea lui ca pradă batjocurii romanilor a dus umilinţa până la limitele ei cele mai greu de suportat.

Cel mai probabil, cineva a vrut să şteargă din istorie acest episod sângeros, tragic şi umilitor.

Lipsa totală de preocupare a specialiştilor pentru acest incident semnificativ a dus la îngroparea unei informaţii de mare interes.
Poate într-o zi vom afla numele acestui justiţiar.

Dar chiar dacă va rămâne anonim, fapta lui trebuie investigată, pentru a-i afla motivaţia, ca şi epoca în care un astfel de gest s-ar fi putut produce.
Traian a avut o faimă bună printre contemporani şi chiar multă vreme după moartea sa.

Ziua lui de naştere era încă sărbătoare în secolul al IV-lea.
Chiar dacă unii istorici antici l-au mai criticat, în ansamblu a fost considerat un împărat bun, un model.

Pentru romani, desigur. Pentru daci a fost un exterminator, masacrând forţa de luptă a dacilor şi ducând la Roma o jumatate de milion de prizonieri, dacă e să dăm crezare surselor vremii. Şi totuşi, ceva s-a întâmplat cu posteritatea lui Traian.
Este de neânţeles cum aproape toate scrierile din vremea lui Traian, în care se pomenea de daci, au dispărut.

Cu greu ne putem imagina ce s-a întâmplat.

Într-o scurta enumerare, au dispărut: jurnalul de război al lui Traian, intitulat  De bello dacico;

cartea medicului lui Traian, Crito, intitulată Getica;

scrierea lui Apollodor din Damasc, despre Construcţia podului de la Drobeta; toate operele istoricilor de curte ai lui Traian (cel puţin patru la număr), care au scris despre împărat şi despre războaiele sale cu dacii; biografia lui Traian, scrisa de Tacitus;

capitolele din istoria aceluiaşi autor, în care erau înfăţişate luptele cu dacii; istoria Daciei scrisă de Dio Chrysostomos, învăţat exilat în Dacia în vremea lui Domitian, dar foarte iubit de Traian;

edictul lui Traian, în care erau consemnate toate operaţiunile din timpul celor două războaie, ca şi cheltuielile de război; scrierile lui Pliniu cel Tânăr, prieten apropiat al lui Traian, care a povestit şi el pe larg despre cucerirea Daciei;

poemul lui Caninius, un bun prieten al lui Pliniu, care a scris în versuri istoria războaielor cu dacii;

istoria Daciei, cuprinsă în capitolul 22 al istoriei lui Appianus; biografia lui Traian, scrisă de Plutarh, celebrul istoric grec;

capitolele despre Dacia din istoria lui Ammianus Marcellinus;

istoria domniei lui Traian semnată de Dio Cassius; capitolele din istoria romana a aceluiaşi autor, care tratau despre războaiele lui Domitian şi expediţiile lui Traian în Dacia.

Doar din acestea din urma ne-au rămas nişte rezumate stângace: singurele informaţii care au ajuns pana la noi despre războaiele cu Traian.
În rest, totul s-a pierdut! Absolut tot. Pană la noi nu a ajuns nici măcar un rând !

Este oare o coincidenţă, o simpla întâmplare, dispariţia tuturor acestor documente?

Sau a avut loc, din motive necunoscute şi la o data greu de precizat, o încercare de ştergere a memoriei lui Traian din istorie, ori cel puţin a episodului dacic?

Încă şi mai ciudat este ca şi monumentele lui Traian, cele mai multe dintre ele, au avut o soartă asemanatoare cu cea a cărţilor.

Doar Columna, mare, impunătoare şi greu de doborât, a rămas în picioare. Puţină lume ştie că a existat un fel de continuare a subiectului Columnei, concepută şi realizată exact în acelaşi stil şi cu acelaşi talent ca şi reliefurile de pe Columnă, dar pe o suprafaţă plană.
Este vorba de marea friză a lui Traian, ce măsura 32 de metri (după unii chiar peste 100 m!) şi împodobea Basilica Ulpia ori un arc triumfal grandios, dispărut astăzi.

Abia în această friză, care condensează într-un fel războaiele cu dacii, este reprezentat triumful lui Traian, procesiunea glorioasă.
După numai două secole, Forul lui Traian este profanat de urmaşi, friza spartă în mai multe bucăţi, dintre care patru au fost încastrate în Arcul lui Constantin, precum şi opt statui de daci, utilizate la împodobirea aceluiaşi Arc.
Împăratul Constantin cel Mare se născuse la sudul Dunării, la puţini ani după retragerea romanilor din Dacia, zona locuită de daci.

Nu este exclus ca această obârşie moeso-dacă a lui Constantin să-l fi determinat pe împărat să-şi împodobească Arcul cu statui de daci şi să distrugă monumentul lui Traian, pentru a-l încorpora în al său.
Ştim, aşadar, că la doar două secole după moartea să, Forul lui Traian începea sa fie descompus.
Un astfel de gest nu se poate explica decât prin căderea în dizgraţie a lui Traian, caci romanii aveau un cult pentru înaintaşii lor. În acest fel s-ar putea explica dispariţia aproape în totalitate a documentelor lui şi ale celor despre el, precum şi spolierea monumentelor închinate lui.

Probabil tot atunci a fost doborâtă de pe Columnă statuia colosală de bronz aurit a Împăratului, probabil atunci a fost jefuită şi urna de aur ce îi adăpostea cenuşa, aşezată în soclul Columnei.
E adevărat, nu avem absolut nici o informaţie directă în acest sens. Dar dacă aceste presupuneri nu sunt greşite, putem înţelege de ce, odată cu Traian, au dispărut din istorie şi dacii.

Rămâne însă o mare enigmă: care ar fi fost motivul unei asemenea pedepse, caci Traian avea, în ochii compatrioţilor lui, imaginea unui împărat bun şi drept.

Poate vreunul dintre împăraţii Romei de origine dacică, despre care istoria noastră nu pomeneşte niciodată, a vrut să răzbune tragica soartă a dacilor.

Sau poate altcineva, mult mai târziu, căci unele scrieri despre daci încă erau citate în secolul al VI-lea.

Sau poate e doar o simplă răzbunare a sorţii…
Oricum ar fi, important este ca, de-a lungul vremii, durerea şi revolta pentru înrobirea Daciei au dăinuit, iar gestul ştergerii de pe Columna a scenei celei mai umilitoare pentru daci este o dovada limpede în acest sens.

 

 

 

 

 

Publicitate

16/08/2016 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

SUPERLATIVE GEOGRAFICE ROMANESTI

Romanian Physical Map

* Teritoriul actual al Romaniei este primul loc  din lume cu o producţie de petrol înregistrată statistic (1857), cu exploatări între văile râurilor Prahova şi Trotuş.

* Depresiunea Coliniară a Transilvaniei este cea mai mare din Europa.

* Cea mai nordică localitate este Horodiştea (jud. Botoşani): 48°15′lat. N.

* Cea mai sudică localitate este Zimnicea (jud. Teleorman): 43°37′lat. N.

* Cea mai vestică localitate este Beba Veche (jud. Timiş): 20°15′long. E.

* Cea mai estică localitate este Sulina (jud. Tulcea): 29°41′long. E.

* Cel mai înalt deal este Dealul Chiciora, din Subcarpaţii Getici :1 218m.

* Carpaţii Româneşti includ cel mai întins lanţ vulcanic din Europa.

* Cea mai lungă peşteră este Peştera Vântului situată în Munţii Pădurea Craiului, din  Munţii Apuseni: 31 338m peste 38 km.

* Peştera cu cea mai mare denivelare este Izvorul Tăuşoarelor, din Munţii Rodnei: 415m.

* Valoarea record a temperaturii maxime absolute a fost de 44,5 °C şi s-a înregistrat la 10 august 1951, la ferma Ion Sion, comuna Râmnicelu, în Câmpia Brăilei.

* Recordul temperaturii minime absolute a fost de -38,5 °C, înregistrat la 24 ianuarie 1942, în cea mai geroasă lună a secolului XX, la Bod, lângă Braşov.

* Cele mai calde ape termale (56°C) se găsesc în împrejurimile oraşului Băile Herculane.

* Cel mai înalt pas din Carpaţii Romaneşti este Pasul Urdele, din Munţii Parâng: 2141m.

* Polul ploii din România se află la Stâna de Vale, pe versanţii vestici ai Munţilor Apuseni, la circa 1 100 m altitudine, unde se înregistrează anual 1 604 mm.

* Cea mai redusa cantitate de precipitaţii căzute într-un an a fost de 132,7 mm şi s-a înregistrat la Sulina, în 1920.

* Siretul este râul cu bazinul hidrografic cel mai extins: 42 830 km2.

* Cel mai lung râu este Mureşul: 768 km.

* Oltul, cu lungime de 737 km, curge în întregime pe teritoriul ţării.

* Lacul cu cea mai mare suprafaţă este Razim: 41 500 ha.

* Cel mai adânc lac glaciar din Carpaţi este Lacul Zănoaga, 29 m.

* Cel mai adânc lac de acumulare este L. Vidraru 156 m.

* Unic în lume, Lacul Ursu de lângă Sovata are o concentraţie de sare mai mică la suprafaţă şi din ce în ce mai mare spre adâncime. Concentraţia de sare determină specificul variaţiei temperatu­rii pe verticală: 20°C la suprafaţă, 40°C la 1 m adâncime şi 60°C la 1,5 m adâncime; adâncimea maximă este de 19 m, iar suprafaţa de 45 000 m2.

* Cel mai adânc lac, dintre cele formate în minele de sare părăsite, este Lacul Avram lancu, de la Ocna Sibiului: 132,5 m.

* Oraşul cu cel mai mare număr de locuitori este Bucureşti: 1 921 751 milioane locuitori la recensământul din 2002.

* Oraşul situat la cea mai mare altitudine este Predeal (1 060 m), aflat pe Valea Prahovei.

* Oraşul situat la cea mai mică altitudine din România este Sulina, din Delta Dunării: 4 m.

* Cea mai veche cale ferată  de pe actualul teritoriu al Romaniei, a fost construita in  sectorul Oraviţa – Baziaş,  în anul 1856.

Fan News

05/01/2013 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

CURIOZITATI SI LUCRURI INTERESANTE DIN ASIA

Map of Asian Continent, Map of Asian Countries

Asia este cel mai intins continent de pe Pământ, și de asemena și cel mai populat. Suprafața lui constituie 8,7% din suprafața totala a Terrei și 29,8% din uscatul acesteia. Se poate considera ca fiind o subregiune a unui continent mai întins, Eurasia, situată la est de Munții Urali, Canalul Suez, Marea Neagră și Marea Caspică.

Populația Asiei reprezintă mai mult de 60 % din întreaga populație a planetei noastre.

Etimologia cuvântului  Asia deriva din cuvântul asirian “asun” = rasarit .
Numele Asiei se trage de la cuvântul asirian Asu (răsărit) şi este întâlnit în inscripţii începând cu mileniul al II-lea î.e.n. Vechii greci, împrumutând denumirea de la asirieni, o foloseau pentru a desemna prin ea litoralul Asiei Mici. Romanii au numit Asia – un timp – statul Pergam din Asia Mică, iar în secolul I î.e.n. au extins denumirea asupra întregii întinderi de pământ stăpânite de ei în Asia Mică.

Acest continent  se impune prin particularități  geografice care îl individualizeaza  net intre celelalte continente ale lumii.

Limitele continentului Asia sunt Munții Ural și râul Ural la vest, Oceanul Arctic la nord, Oceanul Indian la sud, iar la est Marea Japoniei.

Delimitari geografice:

V – Capul Baba (Pen. Asia Mica)
E – Capul Dejnev (Pen. Ciukotka)
N – punctul extrem al uscatului asiatic = Celiuskim (Pen. Taimat)
S – Capul Bulus (Pen. Malacca)

Continentul Asia se învecineaza cu 4 continente, grupând in jurul sau cea mai mare parte a masei de uscat a Terrei. Spre V formeaza “Eurasia”.

 De Africa se desparte în Vest prin Canalul Suez si M. Roșie.
Strâmtoarea Behring desparte Asia de America de N, iar insulele indoneziene fac trecerea spre Australia.

Este continentul superlativelor si al contrastelor geografice. Astfel, pe teritoriul sau se intalnesc:
  – cel mai inalt podis – Pod. Pamir, imbracat in zapezi, si cu altitudini de peste 7000 m;
– Campia Siberiana Occidentala – cea mai intinsa din lume ,si este mlastinoasa .
– In Asia s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura din emisfera N (-73 o C), in orasul Oimeakom din N-E Siberiei;
– In reg. sudice vanturile umede aduc din O. Indian cele mai abundente ploi, care in localitatea Cheracundji au totalizat 12.000 mm/an;
– Fluviul Han-He este cel mai încărcat de aluviuni (140 kg/mp);

– Cel mai întins lac din lume – M. Caspica(374.000 mp);
– Cel mai sarat lac de pe glob-Marea Moarta
– Cel mai mare arhipelag al Terrei – Indonezia (13.700 insule).
– In Asia se afla cel mai populat stat din lume – China (1,280 mld. loc.);
– Primele orase din lume au aparut in Asia, in India.
– Populatia Asiei reprezinta mai mult de 60% din intreaga populatie a Pamantului. 

-Este cel mai extins continent al Globului, cu o suprafaţă de 44 470 549 km2, ceea ce reprezintă 1/3 din întinderea uscatului; se desfăşoară pe direcţia N-S, pe aproximativ 9 500 km şi de la vest la est pe circa 9 000 km.

-Taigaua siberiană este cea mai întinsă pădure de conifere, ocupând aproape jumătate din suprafaţa Rusiei.

Golful Bengal este cel mai mare golf de pe glob (2 172 000 km2 ), între Peninsula India şi Peninsula Indochina.

Lacul Baikal este cel mai adânc lac din lume ( 1 620 m) şi cel mai vechi ( 25 milioane ani). Lacul  are o suprafaţă de 31 500 km2 , lungimea de 636 km, lăţime de 68 km .

Este continentul unde au apărut cele trei religii mondiale : budismul, creştinismul şi islamismul.

China deţine cele mai multe specii de animale sălbatice din lume. Fauna, foarte variată, include, între altele, 400 specii de animale mari. În ape trăiesc 1 500 specii de peşti.

În Kuweit există zăcăminte de petrol sub formă arteziană.

Este continentul cel mai populat, aici trăind 3,58 miliarde oameni (60,5 % din populaţia mondială).

Cea mai populată insulă de pe Glob este Jawa, are suprafaa de 126 897 km2 şi o populaţie de 110 milioane de locuitori.

Oraşul cu cea mai mare densitate de pe Terra este Hong-Kong, cu peste 200 000 loc/km2; oraşul are două părţi Victoria şi Kowloon şi este legat de continent printr-un tunel.

Statuia lui Buddha din Chongqing (China) este cea mai mare din lume: 71 m înălţime, 29 m lăţime; a fost construită în 90 de ani pe malul Lacului Minjiang, şi servea ca far.

Damasc este cea mai veche capitală din lume, cu o continuitate pe aceeaşi vatră de peste 4000 de ani.

 Mongolia are cea mai mica densitate a populatiei de pe glob-1,6 loc pe km
 Asia  poate fi considerata ca fiind o subregiune a uni continent mai intins- Eurasia, situata la est de Muntii Ural , Canalul Suez, Marea Neagra si Marea Caspica.

Limitele acestui continent sunt: Muntii Ural si raul Ural la vest, Oceanul Arctic la nord, Oceanul Indian la sud,iar la est Marea Japoniei.

Are cel mai lung lant muntos ( Himalaya cu 2.800 Km lungime), cel mai inalt varf ( Everest 8.848m) , insula cu cei mai multi vulcani activi ( Java sau Djnava),cel mai lung ghetar montan ( Fedcenko 77 km in Pamir ) cel mai jos punct de pe uscat ( – 154m in Depresiunea Turfan , provincia Sinkiang din China).

In Asia se gaseste nivelul marin cel mai jos ( Marea Moarta cu -394m ) si fluviul care transporta cea mai mare cantitate de aluviuni ( Huang He cu peste 900 milioane m3 aluviuni pe an ).

In Asia se afla POLUL FRIGULUI ( Oimiakon , Siberia , cu -71 de grade C)
Asia are  cea mai extinsa suprafata cu padure de mangrove ( in delta fluviului Gange ).

 In Asia se gasesc toate tipurile majore de relief.
Continentul Asia are altitudinea medie de 960m , fiind urmat de Africa care are numai 700m. Litoralul are o lungime de 70.000Km.
Peninsula Arabica este cea mare peninsula din lume(3,25 mil. km²).

 In localitatea Cherpunji s-a inregistrat cea mai mare cantitate de precipitatii de pe glob-peste 22000mm.

Fluviile Gange si Brahmapurta formeaza cea mai mare delta de pe glob.
Jerihon este cel mai vechi oras de pe glob.

Tokio este cel mai populat megalopolis de pe glob.
China este cea mai populata tara de pe glob-1,25 miliarde de locuitori.
Asia este pe primul loc pe glob la rezerve si la productia de petrol.
Arabia Saudita este cel mai mare producator mondial de petrol .
 Japonia este cel mai mare constructor mondial de autovehicule si nave maritime.
 Asia ocupa primul loc pe glob la productia de aparate radio si televizoare.
 Asia ocupa primul loc pe glob la productia de ciment.
 Asia este pe primul loc pe glob la exploatarea lemnului.
 Asia este pe pirmul loc pe glob la industria textila: bumbac, iuta, etc.
 Asia este cel mai mare producator de plante tropicale si subtropicale din lume.
 Asia este cel mai mare producator de cereale din lume: orez,    grau etc.

 Asia ocupa primul loc pe glob la numarul de bubaline, caprine, porcine
 Mongolia ocupa primul loc pe glob la numarul de bovine pe cap de locuitor.

Asia este pe primul loc pe glob la produuctia de matase naturala.
Seikan este cel mai lung tunel sbmarin din lume, leaga insula Honshu de insula Hokkaido in Japonia.
In Asia exista numerosi vulcani, intre care si vestitul KraKatau care a cauzat moartea a peste 36.000 persoane la eruptia din 1883.

Tot in Asia se afla cel mai adanc canion din lume, Canionul Namjargbarwa din Himalaya.

Marea dezvoltare in latitudine face ca in Asia sa se regaseasca toate tipurile zonale de clima , particularizate mult in sens longitudinal. Pe intinsul Asiei se gasesc 11 tipuri de climate zonale , plus cel montan.

 In localitatea  AGATA din Siberia a fost inregistrata cea mai ridicata presiune atmosferica: 1083,8 mb= 812,8mm, la 31 decembrie 1968. Este situata la 262m altitudine in inima Podisului Siberiei Centrale, in apropierea Cercului Polar Arctic. 

Pana in anul 1968, recordul de presiune ridicata era detinut de orasul Barnaul (cu 1079 mb= 809,2 mm inregistrata la 23 ianuarie 1900), situat tot in Siberia- la cca. 1200 km SV de Agata.

– ALAKOL, cel mai „migrator” lac. Este un lac sarat in Kazahstan, care, numai in ultimele trei decenii s-a deplasat cu cativa km, fenomen mai putin obisnuit, ceea ce face din el cel mai „migrator” lac.

 – ASAMA este  vulcanul cu cele mai frecvente explozii in epoca contemporana: peste 2000 in perioada 1900-1958 (anul ultimei eruptii); 66 eruptii in perioada 685- 1900.

Este situat in centrul insulei japoneze Honshü, la 100 km NV de Tokyo; conul sau atinge altitudinea  de 2542m. Cea mai puternica eruptie a fost cea din anul 1783.

Cititi si:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/01/31/curiozitati-din-africa/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/02/20/lucruri-interesante-si-curiozitati-despre-continentul-nord-american/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/04/27/curiozitati-si-date-interesante-despre-america-de-sud-fotogalerie/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/02/15/despre-australia-si-curiozitatile-ei/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/?s=antarctica

12/05/2010 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: