În momentul în care președintele – slugă rusească Igor Dodon se căznea să demonstreze că Unirea nu ar fi posibilă, întrucât România nu ar avea banii necesari, președintele PSD a anunțat investiții guvernamentale de anvergură în Republica Moldova

Petru BOGATU: România dă șah Rusiei în lupta pentru Republica Moldova

 

Nu știu ce-o fi fost în capul lui Igor Dodon când a început să numere banii pentru Unire din buzunarul României, dar Bucureștiul i-a pus imediat mâna-n piept.

 

 

 

 

Foto: Sluga Dodon                                                                        Liviu Dragnea

 

 

 

 

Prin gura lui Liviu Dragnea, liderul partidului de guvernământ, a adus la cunoștința opiniei publice că a hotărât să cheltuiască fonduri generoase în Basarabia, scrie petru Bogatu în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

O mutare strategică fără precedent

Exact în momentul în care președintele filorus se căznea să demonstreze pentru agenția TASS că Unirea nu ar fi posibilă, întrucât România nu ar avea bani pentru așa ceva (toate celelalte argumente le-a epuizat, pesemne?), președintele PSD anunța investiții guvernamentale de anvergură în Republica Moldova.

Gestul Bucureștiului nu-i o replică, bineînțeles, la atacurile lui Dodon . La mijloc nu-i decât o simplă coincidență. Un sincronism accidental, dar unul sugestiv și la locul lui.

Nu se pune problema unirii politice imediate după calapodul celei din 1918, desigur. Nu-i ușor să intri de două ori în același râu. Unirea este inevitabilă, fără doar și poate, însă scenariul ei nu-i exclus să fie diferit de cel de acum 100 de ani. Este vorba de altceva, și anume de o expansiune economică românească fără precedent spre Est.

Astfel, la inițiativa premierului Mihai Tudose, se prefigurează o mișcare strategică inedită. Economia României, care până acum nu a fost în stare să penetreze redutele ruse din Basarabia, își propune astăzi să stea pe picior mare în Republica Moldova. Bucureștiul își mobilizează capitalul să treacă Prutul în forță.

Proiecte ieșite din comun

Mai întâi, guvernele Tudose și Filip au bătut palma pentru o intrare românească masivă pe piața energetică moldovenească. Compania Transgaz urmează să cumpere compania Vestmoldtransgaz, gestionara gazoductului Iași–Ungheni – Chișinău, pe care autoritățile din stânga Prutului o scot la vânzare.

România urmărește astfel să tranșeze în favoarea sa disputa cu Rusia pentru piața gazelor naturale din Republica Moldova. În plus, Executivul de la București dorește să fie furnizorul dominant în Basarabia odată cu valorificarea zăcămintelor recent descoperite în Marea Neagră, a căror extracție începe în 2018.

Mai apoi, România caută să-și atribuie în cea mai mare parte piața de energie electrică. Se preconizează achiziționarea rețelelor de distribuție electrică din Republica Moldova.

Este vizat înainte de toate grupul spaniol Gas Natural Fenosa.

Se programează, de asemenea, construcția unor noi linii energetice care urmează să asigure exportul de electricitate din România. Toate acestea trebuie să creeze condiții pentru conectarea plenară a Republicii Moldova la sistemul energetic românesc și, implicit, cel european.

Și asta nu-i tot. Potrivit aceluiași Liviu Dragnea, sunt analizate posibilitățile de finanțare a altor lucrări de infrastructură în Basarabia.

Dubla semnificație politică

Este limpede ca marile proiecte românești au trecut cu brio de faza studiilor de fezabilitate, de vreme ce acestea au fost făcute publice și au deja girul guvernelor de la București și Chișinău. Dincolo de aspectele lor tehnice și economice care, neîndoielnic, vor fi dezbătute de experți, ele au o dublă semnificație politică.

În primul rând, România dă șah Rusiei în lupta pentru Republica Moldova. Demararea unor proiecte economice românești de proporții semnifică o înfrângere a Moscovei.

Bucureștiul a avut întotdeauna planuri economice mari pentru Basarabia. Niciunul însă dintre ele nu a fost pus în aplicare din cauza împotrivirii înverșunate a Kremlinului. Chișinăul în acest joc pe contre era băiatul de mingi care se vedea silit să paseze celui mai puternic pentru moment.

Cel mai recent eșec al Bucureștiului, din acest punct de vedere, a fost amânarea în 2012 a implementării Pachetului III energetic, Guvernul Filat fiind constrâns atunci prin șantaj de Moscova să cedeze.

Ușor-ușor însă, balanța se înclină în favoarea Bucureștiului. Dacă este vorba de bani, de ei duce lipsă în prezent mai curând Rusia decât România.

Nu mă refer la fraza sacramentală rostită acum câtva timp de președintele guvernului rus Dmitri Medvedev:

„Bani nu-s, dar voi țineți-vă cumva”. Mă bazez pe ultimele statistici oficiale de la Moscova care arată că sancțiunile internaționale și povara insuportabilă a Crimeii sleiesc Rusia de puteri. Rezervele monetare ale țării se epuizează pe zi ce trece și asupra ei, potrivit fostului ministru rus al finanțelor, Alexei Kudrin, planează spectrul falimentului.

De altfel, Occidentul nu ascunde că Moscova va plăti scump pentru anexarea Crimeii și războiul din Ucraina, după cum se arata în nota explicativa a Departamentului de Stat american la noile sancțiuni energetice împotriva Rusiei, care intră in vigoare la începutul anului viitor. Va încasa Putin pedeapsa meritată și pentru ingerințele în alegerile din SUA, și pentru agresiunea informațională împotriva mai multor democrații liberale.

Izolată și sancționată economic, Rusia este talonată astăzi pe toate planurile. Îndepărtarea ei de piața energetică a Republicii Moldova nu-i decât un episod al noii confruntări Est-Vest.

E câștigată însă doar o bătălie, nu și războiul. Rusia nu va înceta să pună bețe-n roate. Mai mult decât atât. Există riscul unei reacții violente a Moscovei și sper că atât România, cât și aliații ei din NATO iau în calcul acest pericol.

În sfârșit, dar nu și în ultimul rând, este evident că Bucureștiul urmărește interesul național general românesc în Basarabia. El vrea să investească masiv, să domine piețele din partea locului, să realizeze proiecte costisitoare care ar asigura securitatea energetică a celui de-al doilea stat românesc și, în același timp, să controleze infuziile financiare pe care le face la est de Prut.

Mai pe șleau vorbind, Bucureștiul își asumă responsabilitatea totală pentru Chișinău și urmărește fuziunea economică a ambelor state.

Dacă aceste planuri vor fi duse la capăt, va fi evitată aterizarea dură (hard landing) de care a avut parte unirea celor două Germanii.

România și Republica Moldova vor avea o aterizare lină (soft landing).

Sursa:

  Chișinău,   (Basarabia) / Romanian Global News

Petru BOGATU

 

Publicitate