Actorul și regizorul Dan Puric spune că se urmărește crearea de conflicte interne între cetățenii României
Dan Puric: Când se distruge un popor? Când nu mai e în același Duh. Ce voia Eminescu? Să fim în aceeași cugetare, în același Duh. De ce se fac astăzi eforturi din partea preşedinţiei şi guvernului şi a tuturor acestor marionete ca noi să nu mai fim în același Duh?
Actorul și regizorul Dan Puric spune că se urmărește crearea de conflicte interne între cetățenii României. Apreciatul artist consideră că acest lucru se face intenționat, pentru dezbinarea românilor.
De ce se fac astăzi eforturi din partea preşedinţiei şi guvernului şi a tuturor acestor marionete ca noi să nu mai fim în același Duh? Cum spunea Demostene, acum 2.500 de ani, către atenieni:
„Asta vi se face: vi se taie privirea către viitor şi sunteţi puşi să vă certaţi între voi”. Problema României astăzi este dacă eşti vaccinat sau nu eşti vaccinat, asta este problema! Noi trăim în mod pasiv şi sinucigaş. Suntem, cum spunea Kierkegaard, „poporul public”, domnule!
„Când se distruge un popor? Când nu mai e în același Duh. Ce voia Eminescu? Să fim în aceeași cugetare, în același Duh.
De ce se fac astăzi eforturi din partea preşedinţiei şi guvernului şi a tuturor acestor marionete ca noi să nu mai fim în același Duh? Cum spunea Demostene, acum 2.500 de ani, către atenieni:
„Asta vi se face: vi se taie privirea către viitor şi sunteţi puşi să vă certaţi între voi”. Problema României astăzi este dacă eşti vaccinat sau nu eşti vaccinat, asta este problema! Noi trăim în mod pasiv şi sinucigaş. Suntem, cum spunea Kierkegaard, „poporul public”, domnule!
Asistăm pasivi la disoluţia noastră. Este ceva inimaginabil! S-au creat conflicte interne între cetăţeni”, a explicat Dan Puric într-un interviu acordat revistei Familia Ortodoxă.
Autorul „Omului frumos” spune că la nivel european, se urmărește izolarea tradițiilor. Dan Puric spune că toate reformele operate în educație au avut ca scop îndepărtarea copiilor de tradiție.
„Ce să mai păstrăm, din moment ce trăim o dezertare în masă?! Dacă o luăm aşa, toate reformele învăţământului s-au făcut tocmai ca să-i îndepărteze sufleteşte pe copii de tradiţii. Părinții aceștia marcați de multinaționale și de multitasking, toți acești homo connecticus, ce moștenire dau ei mai departe, când ei sunt primii care sabotează tradiţia? Noi suntem primii sinucigaşi, dacă stăm să ne gândim.
În general, Comunitatea Europeană vrea să facă din tradiţii un fel de rezervaţie, cam cum au făcut americanii din bieţii indieni. Dar tradiţia nu se păstrează în rezervaţii, ci tradiţia se respiră. Eminescu ţinea tot timpul cont de acest suflu, spunând că un stat, un guvern „trebuie să ţină cont de mişcările sufleteşti ale poporului”.
Aceste mişcări sufleteşti provin din nişte adâncuri tainice, și se coagulează la suprafaţă în tradiţie. Dar noi, dimpotrivă, vom face încă cinci muzee de tradiţii, fără să mai avem acces sufletesc la ele”, a continuat el. (via R3Media).
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 