CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

La conferința Rusia-Ucraina-Franța Germania de la Paris, occidentul a cauționat tacit invaziile și anexiunile rusești

Formatul Normandia, de la stînga la dreapta: Volodimir Zelenski, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Vladimir Putin

Foto – De la stînga la dreapta: Volodimir Zelenski, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Vladimir Putin 

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski s-au întîlnit la Paris pentru prima dată luni, 9 decembrie a.c.,  pentru a discuta despre pace în Ucraina.

Cotidianul francez Le Figaro, citat de RFI.ro, arată că deocamndată putem vorbi mai degrabă de un „dezgheţ”, decât despre  pace.

 „În ce mă priveşte, declar cu toată sinceritatea că rezultatul acestei întîlniri este mult prea puţin semnificativ. Aş vrea să putem rezolva un număr mai mare de probleme.

În problema frontierei, divergenţele noastre cu preşedintele rus sunt totale. Dar ridic din nou această problemă, doresc ca frontiera cu Rusia să treacă total sub control ucrainean înainte de alegerile locale.”

Sunt cuvintele preşedintelui ucrainean, şi tot el a dat într-un fel verdictul final spunând că întîlnirea de la Paris a fost „un meci nul”.

Un meci care va avea însă prelungiri dat fiind că Franţa şi Germania vor continua să acţioneze în culise pentru găsirea unei soluţii la conflictul dintre Rusia şi Ucraina.

Recent, la summit-ul Alianţei Atlantice de la Londra preşedintele francez Emmanuel Macron a ţinut să facă o precizare.

Rusia, a spus el, nu este un „inamic”. „Rusia rămâne o ameninţare dar este şi partenerul nostru în privinţa multor dosare”.

Ucrainenii i-au cerut lui Zelenski, prin mesaje precum şi printr-o manifestaţie care a avut loc duminică la Kiev, să nu capituleze în faţa lui Putin.

 

 Greșeala președintelui Ucrainei, la întâlnirea cu Putin de la Paris

Președintele Ucrainei greșește dacă are impresia că întâlnirea de la Paris s-a încheiat cu o remiză.

Lucrurile merg excelent, probabil că și-a spus președintele rus Vladimir Putin la summitul de dinainte de Crăciun de la Paris. Pentru a-l măguli pe conducătorul de necontestat al Rusiei, Occidentul și Ucraina sunt gata să accepte concesii modeste și să negocieze un document menit să aducă liniștea în regiunea Donbas din Ucraina.

Noutăți nu prea există: se urmărește punerea în aplicare a celei de-a 21-a încetări a focului și un schimb de prizonieri. Pașii politici urmează să fie discutați în patru luni.

Pentru liderul de la Kremlin, care a avut în fața lui parteneri de negocieri mai puțin uniți, discuțiile au fost facile. Iar reuniunea de acum o săptămână a Alianței Nord-Atlantice, care s-ar afla în moarte cerebrală potrivit lui Macron, a dezvăluit întregii lumi că este într-adevăr foarte dezbinată.

Țările est-europene din NATO avertizează împotriva Rusiei, Franța vrea să-i facă din nou pe ruși frecventabili. Macron și Merkel – împreună – exercită presiune asupra lui Volodimir Zelenski, fostul star de televiziune devenit președinte al Ucrainei, cerându-i să fie mai flexibil și să accepte compromisuri.

Nici poziția UE în legătură cu gazoductul rusesc Nordstream nu este unitară. În timp ce Germania susține proiectul, numeroase țări est-europene îl critică vehement.

Nimic nu funcționează fără ruși, dar cu ei totul este mai dificil.

 

 

 

 

 

 

 

În această situație, Putin se poate relaxa, așteptând să vadă încotro se îndreaptă lucrurile.

Desigur, el este interesat să scape de sancțiunile agasante ale UE, dar acest lucru nu este atât de important încât să renunțe la pretenția sa de putere asupra estului Ucrainei sau a Peninsulei Crimeea.

De altfel, aceasta din urmă nu a făcut defel obiectul discuțiilor de la Paris. 

Cu ajutorul conflictului mocnit din Ucraina, Putin poate ține sub tensiune Vestul Europei, pe care îl consideră un adversar. Mai mult decât atât, apropierea Ucrainei de UE și NATO este practic imposibilă, aderarea țărilor în care există conflicte nerezolvate fiind exclusă. Aceeași rețetă este folosită de Putin în cazul Georgiei, unde a separat regiunea Osetiei de Sud.

Occidentul și Ucraina au nevoie de Putin atât de mult, încât Macron, Merkel și ceilalți negociază cu președintele rus, chiar dacă îl suspectează pe liderul de la Kremlin că s-ar afla în spatele torpilării zborului MH 17 deasupra Ucrainei, a otrăvirii fostului agent rus Serghei Skripal și a fiicei sale în Marea Britanie și, mai nou, în spatele uciderii unui cetățean georgian la Berlin.

Din perspectivă germană și franceză este foarte dificil să obții concesii de la Putin, mai ales că relația cu SUA, marele partener NATO, este cel puțin ambiguă.

Dintr-un motiv bizar, președintele american Donald Trump crede că Vladimir Putin este un tip „grozav”, chiar dacă rusul nu s-a abătut niciun milimetru de la pozițiile sale.

Dacă Putin încă nu privește actuala situație ca pe o dovadă a puterii sale, ar fi suficient să arunce astăzi o privire pe străzile din Paris. O grevă nedeterminată paralizează capitala franceză. Proteste furioase împotriva lui Emmanuel Macron. Când politica internă este în degringoladă, nu poți face o politică externă puternică. Și Angela Merkel?

Cancelara, care a jucat un rol esențial în prima rundă a întâlnirii Cvartetului Normandia și în elaborarea Acordului de la Minsk pentru pacificarea Ucrainei, s-a remarcat prin tonul foarte cuminte abordat la reuniunea de la Paris.

Președintele Rusiei, care deține funcții politice la nivel înalt de mai multă vreme chiar și decât longeviva șefă a guvernului german este evident că zilele politice ale Angelei Merkel sunt numărate. Coaliția de la Berlin scârțâie din toate încheieturile.

Într-un atare context, experimentatul Putin cu siguranță se întreabă de ce ar face un pas înapoi, scrie într-un comentariu  pentru Deutsche Welle, jurnalistul Bernd Riegert.

 

R. Moldova trebuie să aibă propria strategie de rezolvare a conflictului transnistrean, nu să aștepte anumite deznodăminte în Ucraina,  în contextul discuțiilor din cadrul summit-ului recent de la Paris în format Normandia, dedicat relansării procesului de pace în estul Ucrainei, a declarat editorialistul Nicolae Negru, pe http://www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

„În cazul nostru, trebuie să avem propria strategie de rezolvare a conflictului transnistrean în interesul Republicii Moldova, nu să așteptăm, fataliști, ce se va întâmpla în Ucraina”, susține jurnalistul de la Chișinău, adaugând faptul că rezultatele întâlnirii de la Paris nu sunt „suficient de clare”, decât în partea referitoare la schimbul de prizonieri, continuarea retragerii trupelor de la linia de confruntare și deminarea teritoriului.

„În Ucraina există deja o lege temporară, adoptată în octombrie 2014, privind statutul special al Donbasului, care prevede și organizarea de alegeri în administrațiile publice locale.

Zelenski a promis că va prelungi acțiunea acestei legi, care expiră la 31 decembrie.

Mai puțin clar este cum va îndeplini, până la sfârșitul anului, angajamentul privind fixarea formulei Steinmeier în legislația ucraineană.

De asemenea, notăm că nu s-a ajuns la un consens privind modul și condițiile în care se organizează alegerile în regiunile respective.

Președintele Ucrainei rămâne pe pozițiile sale, declarând că alegerile nu pot avea loc, decât în conformitate cu legile ucrainene, „fără teroriști și trupe străine”, după ce Ucraina obține controlul asupra frontierei sale estice, pe segmentul Donbasului.

Putin nu este de acord și insistă ca statutul special al Donbasului să fie fixat în Consituția ucraineană, să fie amnistiați toți mercenarii, să fie organizate alegerile și abia atunci se poate pune problema controlului asupra frontierei”, afirmă editorialistul.

Nicolae Negru a adăugat că peste patru luni este planificată o nouă întâlnire în formatul normand și abia atunci vom vedea dacă Ucraina a cedat sau nu, dacă va fi sau nu federalizată, așa cum anunță unele voci după evenimentul de la Paris.

„Un indiciu că e prea devreme să tragem o asemenea concluzie e și faptul că protestatarii din centrul Kievului, care anticipau „trădarea” lui Zelenski, s-au împrăștiat după ce au aflat rezultatele întâlnirii de la Paris”, a conchis Nicolae Negru.

 

George Damian: Franța și Germania federalizează Ucraina (implicit și Republica Moldova)

 

 

 

Presa ucraineană bate toba victoriei, nu e clar de ce, unii experți spun că nu s-a întâmplat nimic important, alții că este un pas spre pace, majoritatea se concentrează pe prima parte a comunicatului final, scrie jurnalistul și istoricul George Damian pe http://www.moldnova.eu, preluat de Romanian Global News.

Și aici este problema, că nimeni nu s-a concentrat pe a doua parte a concluziilor conferinței.

Prima parte vorbește despre măsurile militare: deminări ale unor zone, schimburi de prizonieri, încetarea focului, observatori OSCE etc.

Partea a doua a concluziilor vorbește despre chestiunile politice și din ce citesc acolo este vorba de acceptări majore (textul concluziilor aici).

Prima chestiune: statut special pentru regiunile Donețk și Lugansk. Fraza e puțin răsucită, dar destul de clară „Părțile își exprimă interesul asupra acordului (…) pentru toate aspectele legale ale Ordinului Special pentru Auto-Guvernare – statut special – ale anumitor zone din regiunile Donețk și Lugansk – așa cum au fost descrise în Pachetul de măsuri pentru implementarea Acordului de la Minsk – în vederea asigurării funcționării lor pe o bază permanentă”.

Altfel spus zonele din Donețk și Lugansk aflate sub controlul separatiștilor ruși vor primi un statut special permanent.

A doua chestiune conform concluziilor oficiale ale conferinței: „(Părțile) Consideră necesară încorporarea în legislația ucraineană a formulei Steinmeier”.

Pentru cine nu știe: „formula Steinmeier” prevede organizarea de alegeri în regiunile Donețk și Lugansk controlate de separatiștii ruși, conform legislației ucrainene și sub observarea OSCE.

Să recapitulăm: președintele Zelinski al Ucrainei a fost de acord la Paris ca regiunile Donețk și Lugansk să primească un „statut special” și acolo să se organizeze alegeri înainte de revenirea zonelor sub controlul deplin al autorităților ucrainene.

Practic Donețk și Lugansk vor avea un statut asemănător cu cel al Transnistriei. Măcar la Chișinău până acum a fost respinsă orice formulă de „statut special” pentru Transnistria, Ucraina a acceptat includerea acestei prevederi într-un document oficial.

Rămâne să vedem dacă președintele Zelinski va reuși să își îndeplinească angajamentele asumate la Paris, respectiv să treacă prin Parlamentul pe care îl controlează total pachetele legislative pentru statutul special Donețk-Lugansk și organizarea de alegeri acolo. Și dacă propaganda pro-Zelinski va reuși să potolească/ țină sub control o eventuală ieșire în stradă a ucrainenilor.

Cu atât mai amuzantă îmi pare poziția analiștilor/ experților de pe la noi: nu s-a întâmplat nimic special, o mare victorie a diplomației europene, a fost impusă pacea în Europa, Zelinski a repurtat o victorie în fața lui Putin și alte aiureli.

Pe scurt: la Paris Zelinski a promis statut special pentru Donețk-Lugansk și organizarea de alegeri înaintea demilitarizării și revenirii sub controlul guvernului de la Kiev. Mie mi se pare o cedare majoră.

Pentru români este importantă chestiunea: orice se întâmplă în Ucraina cu regiunile separatiste, se va aplica și în Republica Moldova.

Este foarte suspect sprijinul franco-german pentru politica Moscovei în regiune.

Parisul și Berlinul cauționează invaziile și anexiunile rusești dând la o parte ceea ce se numește „diplomația UE”.

Dar asta este o altă discuție.

 

 

13/12/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rusia lui Putin consideră că are dreptul să decidă soarta țărilor vecine și a altor popoare

  

 

 

Imagini pentru putin si trump photos

 

 

 

OFICIAL: Putin i-a propus lui Trump împărțirea lumii în sfere de influență.

Rusia consideră că are dreptul să decidă soarta țărilor vecine și a altor popoare, fie că este vorba de Ucraina, Republica Moldova, Georgia sau orice alt stat, a declarat emisarul special al SUA pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei, Kurt Volker, într-un interviu acordat luni postului de radio rusesc Eho Moskvî (de opoziție), citat marți de numeroase media ucrainene, între care agenția de presă Unian și postul de televiziune TSN, citate de Agerpres.

Volker a făcut această declarație la solicitarea Eho Moskvî de a-și expune opinia cu privire la „propunerea” făcută de președintele Vladimir Putin atât fostului președinte democrat american Barack Obama cât și actualului lider de la Casa Albă, republicanul Donald Trump, privind împărțirea lumii în „zone de responsabilitate” (sfere de influență).

„Aceasta reflectă diferența fundamentală de viziune dintre noi. Rusia consideră că are dreptul de a decide soarta țărilor vecine și a altor popoare, fie că este vorba de ucraineni, moldoveni, georgieni sau oricine altcineva.

În timp ce SUA și Europa împărtășesc poziția stabilită în toate bazele juridice despre care am vorbit (Acordul de la Helsinki și Actul fundamental Rusia-NATO), care rezidă în faptul că toate aceste popoare au dreptul să ia propriile decizii”, a subliniat emisarul american.

Potrivit lui Volker, ucrainenii, georgienii, moldovenii și alții trebuie să decidă singuri soarta propriei țări.„Nu există nicio îndoială că în aceste țări există probleme. Și în interiorul Ucrainei sunt probleme politice, care trebuie rezolvate.

În Georgia, bunăoară, este necesar să fie rezolvate problemele etnice și politice, dar ele trebuie soluționate prin mijloace constituționale legale în fiecare din aceste state și nu prin amestec din afară și ocuparea teritoriului lor”, a menționat trimisul special al Departamentului de Stat pentru Ucraina.

Referitor la conflictul din estul Ucrainei, emisarul american nu s-a ferit să afirme că în regiunile Donețk și Lugansk se află trupe rusești și că acestea sunt „ocupate” de Federația Rusă.

„Noi am studiat foarte atent această problemă. Avem informații foarte documentate despre comandanții (ruși), lanțul de comandă, tipurile de trupe, finanțare și numărul de soldați din armata regulată rusă, numărul de unități specializate care acționează în estul Ucrainei”, a indicat Volker în interviul acordat redactorului șef al Echo Moskvî, Aleksei Venediktov.

În același timp, diplomatul american a admis că majoritatea militarilor ruși care luptă de partea rebelilor sunt militari pe bază de contract, conform aceluiași interviu postat pe pagina web a postului respectiv de radio.

 

 

 

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/09/30/ziua-de-30-septembrie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/30/o-istorie-a-zilei-%ef%bb%bfde-30-septembrie-video/

 

 

Surse:

 

https://www.ziarulnational.md/oficial-putin-i-a-propus-lui-trump-impartirea-lumii-in-sfere-de-influenta/

https://www.caleaeuropeana.ro/kurt-volker-reprezentantul-special-al-sua-pentru-ucraina-vladimir-putin-i-ar-fi-sugerat-atat-lui-obama-cat-si-lui-trump-impartirea-lumii-in-sfere-de-influenta/

 

30/09/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Expert rus: „Dacă Ucraina nu ar fi reușit să stopeze realizarea proiectului Novorosia, astăzi, armata rusă s-ar fi aflat la granița cu România și ar fi provocat un conflict cu NATO”

 

 

Ocupaţie hibridă a Rusiei: conducerea statelor prin intermediul conflictelor de pe teritoriul lor

FOTO: bbc.com

 Expert rus: „Ucraina a stopat un conflict NATO – Rusia la granița cu România”

 

La Centrul de Informare și Documentare NATO a avut loc lansarea studiului „Războiul Hibrid à la russe”, semnat de expertul în politică externă și securitate din Federația Rusă, Iuri Feodorov.

Studiul a fost publicat cu suportul Centrului pentru Armată, Conversie și Studii de dezarmare (Ucraina) și prezintă o analiză a războiului hibrid dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Studiul prezintă și informații cu privire la strategia războiului hibrid, caracterul și structura forțelor hibride din Rusia, tactica războiului hibrid, planificarea și pregătirea pentru războiul clasic împotriva Ucrainei. Lucrarea este și o relatare despre susținerea oferită de Rusia organizațiilor de extremă dreaptă și şi celor ultranaționaliste din Europa, despre rolul Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse în războiul hibrid, finanțarea de către Rusia a organizațiilor radicale de dreapta și neofasciste, propaganda rusă în Europa, etc.

Districtul Militar Est – cel mai puternic în Rusia 

Autorul a menționat că motivul începerii unui război hibrid împotriva Ucrainei, dar și pe întreg teritoriul spațiului post-sovietic, este legat de ambițiile lui Putin și ale oamenilor din anturajul său de a se manifesta ca lideri importanți pe plan mondial și regional.

Această tendință este alimentată de gândirea politică din Federația Rusă, care nu acceptă nici până astăzi ideea de destrămare a imperiului sovietic.

Se presupune că Rusia a pregătit un război hibrid, care urma să se producă în paralel cu un război clasic după primul Maidan din Ucraina, adică „Revoluția Portocalie” din 2004, în urmă căreia învingători au ieșit tandemul Iușcenko – Timoșenko.

Însă războiul din Cecenia și războiul împotriva Georgiei, din 2008, au demonstrat că Rusia nu era pregătită de o agresiune de proporții față de Ucraina.

Atunci, în anul 2008, a început să fie implementată reforma Armatei Ruse, care urmează să se încheie în anul 2020. În cadrul acestei reforme au fost create districtele militare, iar cel mai puternic – din punctul de vedere al capacității de luptă – este Districtul Militar Sud, din care, apropo, face parte și Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria.

 

 

 

 

 

Imagini pentru novorossia map

Harta proiectatei regiuni Novorosia

 

 

Putin nu se aștepta ca Ucraina să se opună Novorosiei 

Proiectul Novorosia a fost parte a războiului hibrid. Ucraina, însă, a reușit să se opună realizării acestui proiect. Spre jumătatea anului 2015 a devenit foarte clar că Moscova nu a reușit să-și atingă scopurile pe care și le-a propus la începutul anului 2014: de a transforma Ucraina într-un protectorat al Rusiei, de a fărâmiţa regiunile de sud–est ale Ucrainei și de a crea ca atare un cvasi-stat sub denumirea „Novorosia”, care să fie condus, de facto, de către Rusia, să realizeze federalizarea Ucrainei, dar și să destabilizeze puterea de la Kiev prin intermediul presiunilor economice și al unor acțiuni de ordin militar în Donbas.

Putin, pur și simplu, a subestimat hotărârea societății ucrainene și a unei mari părți din elitele ucrainene de a se opune agresiunii ruse, dar și capacitatea SUA și UE de a impune sancțiuni Rusiei.

Putin nu a luat în calcul nici capacitatea autorităților ucrainene de a reprima grupările diversioniste și teroriste din regiunile Odesa, Harkov și din alte regiuni din sud-estul Ucrainei în decursul a 3-4 luni critice după căderea regimului Ianukovici.

Astfel autoritățile ucrainene nu au permis extinderea războiului hibrid dincolo de teritoriul Donbasului.

„Dacă Ucraina nu ar fi reușit să stopeze realizarea proiectului Novorosia, adică dejucarea scenariilor sepratiste în regiunile Dnipropetrovsk, Harkov, Odesa, astăzi, armata rusă s-ar fi aflat la granița cu România și ar fi provocat un conflict cu NATO”, a declarat Iuri Feodorov.

Expertul a conchis că următorul război hibrid Putin îl va duce împotriva propriului popor, deoarece în rândul acestuia va crește nemulțumirea față de scăderea nivelului de trai, iar acest lucru se va datora descreșterii exportului de resurse energetice, inclusiv celor de gaze naturale.

Anume din această cauză Putin a creat Garda Națională care este direct supusă lui.

Cum își legalizează Rusia forțele armate  

Începând cu anul 2015, Vladimir Putin a semnat un decret prin care permite tuturor celor care cunosc limba rusă să devină mercenari în Armata Rusă. Astfel, locuitorii din regiunile Donețk și Lugansk, aflând despre acest fapt, au început să se înroleze legal în Armata Rusă.

„Potrivit informațiilor noastre, primul și al doilea corp militar, care luptă împotriva Ucrainei, este format exclusiv din oameni care locuiesc în aceste regiuni”, a declarat Mykhailo Samus, directorul adjunct al Centrului pentru Armată, Conversie și Studii de Dezarmare din Ucraina.

Astfel, Rusia a început să lucreze legal cu separatiștii, pentru a controla banii pe care îi transferă oamenilor.

Forțele armate de pe teritoriile ocupate sunt niște brigăzi, batalioane care fac parte din forțele armate ordinare ale Federației Ruse.

Toți acești oameni care luptă în Donbas și care poartă inscripția Miliția Populară a DNR au nevoie de salariu, de plăți sociale, bani de concediu etc.

Rusia a preferat să lucreze prin contract cu acești oameni, pentru că așa este mai ușor pentru Rusia și faptul nu permite furtul de bani.

În cadrul prezentării studiului a fost inaugurată și o expoziție foto cu genericul „Copiii războiului”, care prezintă soarta copiilor din zona conflictului ruso-ucrainean.

Acum în zona operațiunilor antiteroriste, pe teritoriul controlat de autorirățile constituționale, locuiesc circa 60.000 de școlari.   

 

 

Sursa: deschide.md/ro/

 

 

06/10/2016 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: