Contraspionajul ucrainean avertizează că Serviciile speciale ruse reactivează proiectul separatist diversionist „Basarabia”

 

 

Foto: bessarabiainform.co 

Şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasilii Griţak, a declarat recent la Odesa că „În ultimul timp, Federaţia Rusă îşi reactivează proiectul „Basarabia”, încercând să destabilizeze situaţia din regiunea Odesa şi în sudul Republicii Moldova.

„Cunoaştem că la Moscova au existat disensiuni între două clanuri care au iniţiat şi au alimentat Proiectul Basarabia, acum ei au revenit asupra acestui proiect. Această iniţiativă vizează atât regiunea Odesa cât şi Republica Moldova”, a adăugat Griţak.

„Țineți minte că, în 2015, după două operațiuni militare desfășurate de noi, proiectul Basarabiei a eșuat. Apoi, din câte știm (nu mă tem să spun asta), la Moscova au existat neînțelegeri pe această temă între cele două clanuri care au supravegheat problema dată.

Acum au revenit la acest subiect. Și, din câte știm, din nou problemele Basarabiei, problemele Moldovei în contextul Basarabiei – vor încerca concomitent să ațâțe situația în regiunea Odesa și în Moldova”, a adăugat Griţak.

 

 

 

 

Reanimarea proiectului „Basarabia” aduce noi îngrijorări la adresa securităţii Republicii Moldova şi a Ucrainei, în contextul prezenţei trupelor ruse în regiunea transnistreană.

Acest proiect ar putea fi o tentativă de zădărnicire a acordului dintre Kiev şi Chişinău privind controlul comun la frontieră prin deschiderea unor puncte de control comune pe segmentul transnistrean.

Proiectul „Basarabia” a început în anul 2015 după ce în Donbas a fost declanşat războiul separatist. 

Atunci, la Odesa, a fost creată Rada Populară a Basarabiei, fiind invitaţi mai mulţi simpatizanţii ai „lumii ruse” din Republica Moldova.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a identificat atunci, conform portalulului ucrainean Censor.NET, o legătură între așa-zisa „Radă Populară a Basarabiei” și organizațiile pe care le califică drept teroriste din autoproclamatele republici din regiunile Donețk și Lugansk.

Potrivit sursei citate, un consilier al directorul SBU, Markian Lubkivski, a scris pe contul său de Facebook, că unul din reprezentanții așa-zisei Rade avea contacte cu rebelii pro-ruși și alți activişti din cadrul mișcărilor separatiste din Donbas.

„În timpul perchezițiilor efectuate  la unul dintre coordonatorii informaționali ai așa-zisei Rade Populare a Basarabiei, a fost găsit un carnet cu înscrisuri ce dovedesc contactele sale cu organizațiile teroriste DNR (Republica Populară Donețk) și LNR (Republica Populară Lugansk), precum și cu  separatiști din orașul Odesa, care se ascund de forțele de ordine pe teritoriul Federației Ruse”, scrie Markian Lubkivski.

Pe lângă asta, anchetatorii au ridicat computere și hard-discuri care conțineau fișiere cu referință la crearea și activitatea unor formațiuni ilegale, precum și dosarele financiare în format digital, al acestei organizații.

Oficialul ucrainean a mai adăugat că, în cursul  perchezițiilor efectuate a fost identificat un adevărat arsenal de armament, inclusiv pistoale-automat AK-74, grenade RGD-5 și F-1, muniții de producție rusească, tehnică de comunicare și materiale propagandistice.

 

Surse:

https://deschide.md/ro/stiri/externe/28910/%C5%9Eeful-SBU-Serviciile-speciale-ruse-reactiveaz%C4%83-proiectul-%E2%80%9EBasarabia.htm

ALARMANT ! Mai puţin de jumătate din copii români din Ucraina studiază în limba maternă. VIDEO

 

 

Doar 4 copii români din 10 din Ucraina studiază în limba maternă

 

Se estimează că populația școlară de origine română din Ucraina se ridică la 57 000 de elevi (cu o pondere de circa 14% din ansamblul minorității române, minoritate reprezentând 409 mii de persoane, la ultimul recensământ general al populației din 2001, și situată pe poziția a doua, după minoritatea rusă), scrie  https://cubreacov.wordpress.com/

Potrivit datelor  recensământului populației, comunitatea românească din Ucraina este distribuită teritorial astfel:

• 44% în regiunea Cernăuți (nordul Bucovinei, ținutul Herța și nordul Basarabiei)

• 30% în regiunea Odesa (sudul Basarabiei și partea ucraineană a interfluviului Nistru-Bug)

• 8% în regiunea Transcarpația

• 12% în regiunile Krovopivnițk (fostă Kirovograd) și Nikolaev

• 6% în alte regiuni.

Numărul total de școli publice cu predarea în limba română este de 78 (dintr-un total de 16 365 de școli). Procentual și geografic școlile românești sunt distribuite astfel:

• 63 școli în regiunea Cernăuți (80%)

• 3 școli în regiunea Odesa (3,8%)

• 12 școli în regiunea Transcarpația (15%)

• 0 școli în regiunile Krovopivnițk și Nikolaev (0%)

• 0 școli în alte regiuni (0%).

Nu există în Ucraina nicio instituție privată de învățământ preuniversitar cu predarea în limba română. Alte minorități naționale din Ucraina dispun de instituții private de învățământ preuniversitar.

Cele 78 de școli publice românești reprezintă 0,47% din numărul total de școli din Ucraina, în timp ce minoritatea românească deținea oficial la ultimul recensământ  0,85% din ansamblul corpului social, în condițiile în care foarte mulți etnici români nu au fost înregistrați ca atare, fiind trecuți la alte naționalități, în special la ucraineni.

Numărul grădinițelor de copii cu instruirea în limba română este de 61, adică în 17 localități în care există școală românească nu există și grădiniță de copiii românească. Acest fapt constituie un factor determinant pentru ca părinții să opteze pentru înscrierea copiilor în școlile sau clasele cu predarea în limba ucraineană (sau rusă).

De asemenea, nu există în Ucraina nicio grădiniță de copii privată cu instruirea în limba română, în timp ce alte minorități dispun de grădinițe private cu instruirea în limbile lor materne.

Peste jumătate dintre copiii români din Ucraina (cca 61%) sunt educați și instruiți în limbile ucraineană și rusă, statul ucrainean stimulând abandonarea educației în limba română în favoarea celei în limba ucraineană (sau rusă). 

Raportul actual dintre elevii români instruiți în limba maternă și cei instruiți în limbile ucraineană și rusă este de aproximativ 4:6.

Potrivit ultimelor date oficiale disponibile, în anul 2011-2012, un număr de doar 22 743 elevi erau instruiți în limba română, dintre care 18 666 – în limba română și 3 877 – în limba ”moldovenească”.

Acest contingent reprezenta circa 39% din populația școlară estimată de origine română din Ucraina, respectiv 61% dintre elevii de origine română sunt instruiți în limbile ucraineană și rusă.

De asemenea, 2 616 elevi instruiți în ucraineană sau rusă studiau limba română ca materie obligatorie, dintre care 578 limba română și 2 038 – limba ”moldovenească”.

Totodată, 564 elevi instruiți în ucraineană sau rusă studiau limba română ca materie facultativă, dintre care 289 limba română și 275 limba ”moldovenească”.

Per total, numărul elevilor români instruiți în limba română și al celor instruiți în limbile rusă și ucraineană care studiau limba română ca materie obligatorie sau facultativă în anul de învățământ 2011-2012 a constituit 25 923 elevi, ceea ce reprezenta doar circa 45% din populația școlară aparținând minorității naționale române (români, moldoveni, volohi) din Ucraina.

Totodată, Ministrul Educației de la Kiev a declarat la Cernăuți că în anul curent de studii 2017-2018 numărul elevilor instruiți în limba română este de doar aproximativ 16 000, iar al celor instruiți în limba ”moldovenească” este de doar circa 3000, astfel contingentul de copii români instruiți în limba maternă ridicându-se la doar circa 19 000.

În anul de învățământ 2015-2016 în clasele întâi ale școlilor publice din Ucraina fuseseră înscriși 414 mii de elevi. Ținând cont de ponderea elementului românesc în ansamblul corpului social din Ucraina conform datelor ultimului recensământ (0,85%), numărul elevilor de origine română înscriși în clasa întâi ar fi trebuit să fie de circa 3 500.

În anul curent de învățământ 2017-2018 numărul elevilor înscriși în clasele întâi ale școlilor publice din Ucraina a fost de 408 208, ceea ce ar însemna, ținând cont de ponderea procentuală a elementului românesc înregistrat la recensământ, un număr de aproximativ 3 469 de elevi de origine română înscriși în clasa întâi, indiferent de limba de predare. Cea mai mare parte dintre aceștia au fost înscriși în școlile sau clasele cu predarea în limba ucraineană.

Cifra de 408 208 elevi înscriși în clasele întâi a fost anunțată public de către ministrul Științei și Educației din Ucraina, Lilia Grinevici (”1 вересня в 1-й клас підуть 408 тис. 208 першокласників” – сказала міністр освіти і науки Лілія Гриневич, Перший раз у перший клас: в Україні зросла кількість першокласників у 2017, Українські новини, 16 серпня2017 // ”La 1 septembrie vor merge în clasa întâi 408 mii 208 elevi” – a spus ministrul Științei și Educației, Lilia Grinevici, Prima dată în clasa întâi: în anul 2017 numărul elevilor claselor întâi din Ucraina a crescut, Ukrainski novini, 16 august 2017).

Pentru a stimula înscrierea celor 3 469 de copii români în clasa întâi cu  predarea în limba română, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni ar fi trebuit să aibă în vedere un număr corespunzător de burse identitare în locul celor 1000 de burse de merit/de performanță prevăzute pentru toată populația școlară românească din Ucraina instruită în limba română. 

Cât privește cele 1000 de burse de merit/de performanță lunare mari propuse de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și aprobate de Guvernul României, avem următorul tablou: 1000 elevi x 200 RON x 9 luni = 1 800 000 RON (sau cca 385 885 Euro)/an.

Această variantă cuprinde 4,39% din populația școlară instruită în limba română sau doar 1,74% dintre elevii de origine română. Astfel, varianta actuală nu vizează la 95,61% dintre elevii instruiți în limba română și 98,26% din elevii de origine română din Ucraina.

Mai multe organizații reprezentative ale românilor din Ucraina au propus ca statul român să acorde burse identitare anuale mai mici tuturor celor 19 000 de elevi români instruiți în limba română, situație din care ar rezulta un cu totul alt tablou: 19 000 elevi x 500 RON/an = 9 500 000 RON (sau cca 2 036 616 Euro)/an.

În această situație, cuprinzând sută la sută populația școlară instruită în limba română, suma alocată ar fi de doar 5,27 ori mai mare decât prevede varianta actuală, iar numărul de elevi vizați ar fi de 19 ori mai mare (respectiv, efectul social ar crește cu 1 800%, cu impact imens asupra prestigiului învățământului în limba română).

Cumulând cei doi factori de creștere, devine evident că randamentul financiar al variantei propuse este cu cca 400 % mai mare decât al celei actuale.

Aceste costuri sunt incomparabil mai mici decât dacă statul român ar sprijini funcționarea de școli private în cele 78 de localități din Ucraina în care există în prezent învățământ preuniversitar în limba română (față de 282 de localități în care a existat învățământ preuniversitar în limba română între 1924 și 1991).

 

 

 

  

Ziarişti români declaraţi indezirabili in Ucraina pentru ca au vorbit despre lipsa de drepturi a romanilor care traiesc in aceasta tara

 16 iulie 2011

10.20 Şoferul primului autocar este audiat de serviciile speciale care stau în vamă. În urma acestuia mai sunt două autocare care abia aşteaptă să treacă toate aceste controale, deci nu vor ajunge probabil la slujbă…

Mai mult de 5 ore, 3 autocare românești sunt reținute în vama Reni din Ucraina! Aceștia se îndreptau la sfințirea unei biserici românești din Hagi Curda. Cetățenilor români li se invocă diverse pretexte aberante precum lipsa curentului în vamă, și li se cer diverse acte inutile. Un microbuz cu jurnaliști români a fost verificat la sânge de către grănicerii ucraineni și agenți ai serviciilor speciale de securitate. Doi jurnaliști de la ”Jurnalul Național” și ”Radio România Actualități”, Simona Lazăr și Valentin Țigău, au fost declarați persoane indezirabile, fiindu-le aplicată interdicția de a trece hotarul ucrainean pentru doi ani, acești doi fiind urcați în mașina FSB-ului ucrainean și conduși înapoi. O persoană în civil fotografiază autocarele, și fețele călătorilor. Vameșii îi întreabă cine le-a permis să vină.

Informații la nr. de tel. +37368023250

Ştirea se va actualiza…

sursa: infoprut.ro

Răzbunarea ucrainenilor: ziarişti români declaraţi indezirabili.

Autorităţile de la Kiev dau un răspuns dur: ziariştii români care scriu despre suferinţele românilor din Ucraina primesc automat interdicţia de a mai intra în Ucraina. Azi dimineaţă au păţit-o Simona Lazăr de la Jurnalul Naţional şi Valentin Ţigău de la Radio România.

Jurnaliştii vroiau să meargă la sfinţirea singurei biserici româneşti din sudul Basarabiei (foto), de la Hagi Curda (Kamîşovka). Doar că la graniţă au aflat că sunt indezirabili pe teritoriul Ucrainei vreme de cinci ani.

De ce?

Simona Lazăr de la Jurnalul Naţional şi Valentin Ţigău de la Radio România au călătorit în anul 2009 în sudul Basarabiei, prin satele românilor lipsiţi de orice fel de drepturi, şcoală biserică sau presă. Au scris şi au relatat despre cele văzute.

Despre cum au fost demolate bisericile româneşti. Despre cum limba română este eliminată din şcoli, zi de zi. Despre cum nu sunt respectate prevederile tratatelor internaţionale pe care le-a semnat guvernul de la Kiev. Răsplata: interdicţie de intrare în Ucraina.

Nu sunt primii şi nici ultimii. Mai înainte a primit o astfel de interdicţie Marian Voicu de la TVR. Apoi Victor Roncea, în perioada lui de la ziarul ZIUA. Au mai fost cel puţin un jurnalist, dar din păcate nu îmi amintesc numele ei. Zic că nu sunt ultimii: anul trecut am călătorit şi eu prin sudul Basarabiei şi am scris un volumaş despre cele văzute acolo.

Îl puteţi descărca în format electronic la sfârşitul acestui articol. Am scris acolo ce am văzut, am arătat cum Ucraina încalcă cele mai elementare drepturi ale minorităţilor naţionale. Cred că şi eu am fost “premiat” alături de Cătălin Vărzaru (co-autorul volumului “Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”).

Ce este de făcut?

Să mergeţi cât mai mulţi în sudul Basarabiei, zonă cunoscută şi ca Bugeac, regiunea Odesa, Basarabia istorică. Să treceţi graniţa şi să călătoriţi prin sate. Să vorbiţi cu oamenii şi să le ascultaţi durerile. Apoi să scrieţi. Pe bloguri, în reviste, în ziare. Să le povestiţi pritenilor ce aţi văzut, cum este zdrobită identitatea naţională a 124.000 de români. Cum a fost smulsă limba română din societate, cum se petrece un adevărat genocid etnic acolo.

Nu trebuie să tăcem. Trebuie să lăsăm cât mai multe mărturii ale celor care se petrec sub ochii noştri, imediat lângă graniţa României. Trimiteţi-mi mie orice articol, orice rânduri despre Basarabia de sud. Voi încerca să le public pe oriunde voi putea. Chiar şi aici, pe Blog pentru Basarabia.

Ştiri despre declararea jurnaliştilor români drept indezirabili în Ucraina: Antena3,  Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Realitatea TV

 

Am călătorit vreme de două săptămâni în luna august 2010 prin satele din Bugeac sau sudul Basarabiei, după cum mai este cunoscută această regiune.

Am văzut şcoli în paragină, biserici demolate, drumuri distruse, sate sărăcite. Am văzut foarte multă frică: românii din Bugeac se tem să vorbească cu jurnaliştii. Ameninţarea unor autorităţi ucrainene represive pluteşte peste tot. Satele sunt sărace, intrate într-un proces de depopulare, iar oamenii se tem.

Afirmarea identităţii româneşti în public constituie un act de curaj maxim. Afirmaţia „vorbesc limba română“ atrage imediat represaliile autorităţilor. De multe ori am avut impresia că am călătorit într-un colţ din Uniunea Sovietică, unde stafia temutului KGB bântuie în voie.

 Preoţii care au încercat să pună pe picioare biserici cu slujbă în limba română au avut de suferit represalii dure, au fost bătuţi, ameninţaţi cu moartea şi alungaţi.

Sursa: blog-pentru-basarabia.ro

Autor :  George Damian 

 16. 07. 2011

“Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”, George Damian, Cătălin Vărzaru, Bucureşti 2010

Descarcă aici volumul “Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”