CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Câteva lucruri mai puțin cunoscute despre REGINA MARIA a României (Fotografii RARE și VIDEO)  

 

 

La numai un an de la lansarea primului număr al revistei TIME (una dintre cele mai renumite reviste din lume, publicată la New York City și fondată în 1923), Regina Maria a României apărea pe coperta acestei reviste, conform site-ului Romania in our hearts.

 

 

queen-marie-of-romania-on-the-cover-of-time

 

 

 

 

 Regina Maria a României a fost prima regină care a apărut pe coperta TIME Magazine.

De-a lungul a 90 de ani de la apariția primului număr, doar alte șase regine au apărut pe coperta TIME: Regina Maria a Marii Britanii, Regina Wilhelmina a Olandei, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit (Regina Mamă), Regina Frederika a Greciei și Regina Sirikit a Thailandei.

Decorată în Franța cu Legiunea de Onoare și Crucea de Război, membru de onoare al Academiei Române, Reginei Maria a fost prima femeie care a devenit membru corespondent al Academiei Franceze de Arte Frumoase.

 

 

queen_of_romania_by_otmaafan91-d4dsfpl

Foto: Linnea-Rose

 

Această onoare i-a fost acordată în 1918, la peste un secol de la înființarea acestui institut (1816) pentru activitatea sa literară și pentru sprijinul pe care l-a acordat pentru dezvoltarea culturii și a artelor în general.

De asemenea, Regina Maria a fost prima femeie de sânge regal care și-a tăiat scurt părul, cu toate că încă de pe vremea când era o copilă și-a dorit și a așteptat ca părul său să crească pentru a-și demonstra feminitatea și pentru a i se putea permite să își strângă părul în sus.

În acele timpuri, înainte de izbucnirea Primul Război Mondial, părul unei femei era aproape echivalent cu propria-i virtute și nu se cădea ca o femeie căsătorită să poarte în public părul lung și desfăcut, ci numai în budoar, când își putea despleti părul lung și senzual numai pentru plăcerea soțului său.

 

 

queen-marie-of-romania-photo-032

 

 

Ca o precizare, această situație urma să se schimbe la începutul secolului al XX-lea. Părul lung, considerat a fi cea mai importantă podoabă a unei femei, a căpătat un nou statut când, la scurt timp după război, a început moda părului tuns scurt și ondulat – modă considerată extrem de îndrăzneață.

Stilul acesta a fost adoptat chiar și la Hollywood de către celebra actriță Mary Pickford.

 

 

mary-pickford-3-620x779 Actriţa Mary Pickford în 1924

 

 

Regina Maria a României a influenţat astfel răspândirea acestei mode a coafurilor scurte în perioada interbelică în cadrul familiilor regale europene, dar și printre oamenii de rând, atât în Europa, cât și în America anilor ’20 și ’30.

Maria a României era uneori denumită ” regina mass-mediei” sau, mai des, „regina modernă”.

                    

 Queen Marie of Romania - Photo 08

 

 

 

Era considerată a fi cea mai frumoasa prințesă din Europa, iar ulterior, după ce s-a căsătorit, era apreciată ca fiind una dintre cele mai frumoase regine din prima jumătate a secolului XX de către cele mai multe dintre revistele acelor timpuri.

 

 

 

 

queen-marie-of-romania-photo-105

 

Astfel, unele personalități obișnuiau să afirme că era  cea mai frumoasă femeie din epoca sa, printre aceste personalități aflându-se Prințesa Martha Bibescu și scriitorii Ghislain de Diesbach, Guy Gauthier și Lesley Blanch (scriitor și istoric englez, membru al Ordinului Imperiului Britanic și al Societății Regale de Literatură).

 

 

Regina Maria a României

 

 

 

Scurtă biografie a Reginei Maria

Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, castelul Pelișor-Sinaia, Regatul României) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui de coroană, devenit ulterior regele Ferdinand I al României.Cuplul princiar (şi apoi regal) Ferdinand şi Maria va avea un număr de 6 copii din care unul, principele Mircea, a murit la o vârstă fragedă. Primul lor copil, viitorul rege Carol al II-lea, s-a născut la numai nouă luni şi cinci zile de la căsătoria lor, la castelul Peleş, în 1893. A urmat apoi principesa Elisabeta (1894), principesa Maria (1900), principele Nicolae (1903), principesa Ileana (1909) şi principele Mircea, născut în ianuarie 1913.

 Maria, născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Părinții săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Eastwell Park, comitatul Kent. S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, principele moștenitor al tronului României, încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și, începând din 1914, ca regină.

A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României.

S-a opus intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român.

Pe timpul războiului și-a însoțit soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.

monede

 

 

 

Broadway’s welcome

 

 

 

CITIŢI ŞI : 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/11/18/video-si-galerie-foto-regina-maria-a-romaniei-regina-soldat-si-diplomat/

 

 

Surse: 

 

https://romaniainourhearts.wordpress.com/2013/07/31/romanian-achievements-and-records-part-5/

 

http://www.redescoperaistoria.ro/2014/10/29/fotografii-rare-si-cateva-informatii-mai-putin-cunoscute-despre-regina-maria-a-romaniei-la-implinirea-a-139-de-ani-de-la-nasterea-sa/

28/07/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 „Prostia se zbate mereu să ajungă in primele rânduri pentru a fi observată; inteligența stă in spate pentru a observa…”

 

 

 Elisabeta a României

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elisabeta, Regină a României (nume complet: Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, n. n. 17/29 decembrie 1843, Neuwied, Germania – d. 18 februarie /2 martie 1916), a fost soția regelui Carol I, poetă, eseistă și scriitoare.

A fost cunoscută inițial sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, iar după ce a devenit regină, ca patroană a artelor, a  adoptat pseudonimul Carmen Sylva ( latinescul pentru „cântecul pădurii”), chiar la îndemnul lui Carol, pentru a delimita poeta de regină.

A venit în România în 1869  la vârsta de 26 de ani, pentru a se căsători cu Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a guvernat sub numele regal de Carol Ial României.

În acea vreme Principatul era sub tutela Imperiului Otoman. După Razboiul de Independenta din 1877 și  Tratatul de la Berlin din 1878, țara a fost recunoscută ca regat în 1881, Elisabeta  devenind  prima regina  a României.

În timpul războiului din 1877, a înființat spitale, servicii de ambulanță și îngrijire și a procurat medicamente pentru răniți.

  În absența unui sistem de caritate, Societatea Regina Elisabeta, fondată în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienți pe an, a distribuit medicamente gratuite și a  ajutat  familii  nevoiașe.

A publicat diverse opere în limbile franceză, germană și engleză sub pseudonimul Carmen Sylva, prin lucrările sale făcând cunoscută în străinătate România; astfel a atras atenția lui Pierre Loti si Mark Twain , care evocând-o a spus despre ea:

„Acea prințesă și poetă germană încântătoare, adorabilă, își aduce aminte că florile codrului și câmpiile «i-au vorbit»”.

Și-a făcut o datorie din a încuraja tinerii talentați să studieze prin intermediul unui program de burse.

Regina s-a înconjurat cu artiști în devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Vacarescu  și i-a sprijinit financiar pe pictorul Nicolae Grigorescu  și pe poetul Vasile Alecsandri.

A fost o admiratoare sinceră a poetului român Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoțit de o importantă sumă de bani. Poetul a refuzat să ridice premiul, profesând opinii antidinastice.

A scris enorm, peste o mie de poezii, nouăzeci de nuvele strânse în patru volume antologice, treizeci de opere dramatice și patru romane. A scris în limba germană, uneori chiar cu caractere gotice.

Opera ei a fost transpusă în limba română de Mihai Eminescu,George Cosbuc, Mite Kremnitz, sau Adrian Maniu. 

Se poate menționa ca un fapt divers că s-a afirmat adesea că poemul Peste vârfuri al lui Eminescu, ar fi doar versiunea modificată în limba română a unui poem scris în  limba germana, de regina – poetă Carmen Sylva.

În ciuda romantismului său accentuat, se poate spune fără șovăială despre Carmen Sylva că a reușit, într-o societate patriarhală, atunci când sistemul de valori european era doar o fațadă, să inițieze o mișcare de emancipare a femeilor din România.

Inline image
 

06/06/2015 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: