MARTURIA COROANEI DE OTEL A REGILOR ROMANIEI. VIDEO

 

   

Povestirea  Coroanei de Otel

 

de George Cosbuc

     

  ”Coroana regelui nostru Carol si-a tuturor regilor, pe care ni-i randui Dumnezeu de acum inainte in scaunul domniei romanesti, este facuta din otel de tunuri de-ale turcilor din Plevna … … “Cel dintai domn al romanilor uniti, vrednicul de amintire vecinica, Alexandru Ioan Cuza, nu era intru toate pe voie stapanilor, care ne tinura parte impotriva turcilor si ne-au ajutat sa ne unim.

Ele cereau sa ne alegem un print dintr-un neam de domnitori straini. Atunci am ales pe printul Carol”. Domnia statornica ne-a adus o oaste statornica; si astfel bizuindu-ne pe trainicia neamului, pe Domn si pe oaste, la 1877 cand s-au incurcat turcii iarasi in razboi cu rusii, neamul romanesc s-a simtit tare indeajuns sa scuture jugul robiei turcesti.

Si ca sa dovedim ca sintem vrednici de libertate, am trimis ostile noastre peste Dunare, sa se masoare cu turcii. Am biruit pe turci.

De la 1881, tara noastra e regat, iar domnitorul rege

… “De acu inainte numai ajutorrul lui Dumnezeu sa se reverse asupra neamului si a tarii noastre, caci noi cei de astazi am pus o temelie neclintita domniei romanesti, ne-am zvircolit sa intarim neamul, unindu-l sub un singur cap, pornindu-l pe calea dreptatii si a luminii si prin incordarile noastre am faptuit asa de marete fapte, incat vor fi de vecinica pomenire prin carti si ca un vecinic soare vor straluci prin veacuri stranepotilor nostrii” …

 

Fie marturie tuturor “COROANA DE OTEL”.

Succesiunea la tronul Romaniei dupa principiul preferintei pentru primogenitura de sex masculin

 

 

Majestatile Lor Regele Mihai si Regina Ana

 

Succesiunea după principiul preferinţei pentru primogenitura de sex masculin

Pe data de 10 iunie 1948, la scurtă vreme după abdicarea la care a fost silit de guvernul marionetă instaurat de sovietici, Regele Mihai se căsătorea la Atena [6] cu Prinţesa Ana de Bourbon-Parma. Ei au avut cinci copii, toate fete, un fapt care le descalifica de la succesiunea la tronul României, potrivit Constituţiei de la 29 martie 1923.

Luând în considerare acest aspect, ca şi aparenta lipsă de interes la succesiunea dinastică a restului familiei de Hohenzollern-Sigmaringen [15], pe data de 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată [16], Regele Mihai a promulgat noul Statut al Casei Regale [15], în care se arată: „Coroana României va trece de la Şeful Casei Regale la primul născut bărbat, şi, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie.“ (Anexa I.C). Normele Fundamentale consfinţesc astfel ordinea de succesiune cunoscută în dreptul constituţional monarhic drept succesiunea după principiul preferinţei pentru primogenitura de sex masculin. Ea constă în încoronarea unei femei atunci cănd nu are nici un frate în viaţă şi când fraţii morţi nu au nici un moştenitor legitim. Ea este în vigoare în Spania, Regatul Unit, Monaco şi Tailanda, şi a fost în vigoare în Portugalia. Formularea ei în Constituţia spaniolă [17] în vigoare este următoarea:

„ Coroana Spaniei va fi moştenită de urmaşii lui Juan Carlos de Bourbon, moştenitorul legitim al dinastiei istorice. Ordinea de succesiune la tron va fi cea obişnuită: cei mai apropiaţi vor avea prioritate faţă de cei mai îndepărtaţi; în cadrul aceluiaşi grad de rudenie, bărbaţii vor avea prioritate faţă de femei; iar în cadrul aceluiaşi sex, cei mai în vârstă vor avea prioritate faţă de cei mai tineri. ”

—Constituţia spaniolă, Art. 157.1

Acest act a fost considerat de unii editorialişti ca fiind nedemocratic [18] având pe durata formei de guvernământ republicane şi în absenţa aprobării Parlamentului o însemnătate eminamente simbolică [19] [20], prin comparaţie cu Legea vechiului Statut din 1884, pe care încearcă să o înlocuiască. Cu aceeaşi ocazie, Mihai a cerut Parlamentului ca, în cazul în care naţiunea română şi Parlamentul României vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunţe la aplicarea legii salice de succesiune, pentru a permite şi femeilor să domnească, în acord cu legile Uniunii Europene, în special Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar şi cu noile valori ale societăţii româneşti. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu garantează, însă, dreptul unei persoane de a domni ca monarh al vreunei ţări, deşi garantează drepturi egale femeilor şi bărbaţilor. Mai mult, credinţa ortodoxă, după care, conform Introducerii la noul Statut [15], Regele Mihai pretinde că se ghidează în toate deciziile sale, interzice femeilor să domnească în calitate de monarhi [1].

Conform principiului preferinţei pentru primogenitura de sex masculin din noul Statut, ordinea de succesiune la tronul României este următoarea:

1. ASR Principesa Moştenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României (n. 1949)
2. ASR Principesa Elena a României (a doua fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana) (n. 1950)
3. ASR Principele Nicolae al României (n. 1985)
4. Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills (fiica Elenei) (n. 1989)
5. ASR Principesa Irina a României (a treia fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana) (n. 1953)
6. Michael de Roumanie Kreuger (fiul Irinei) (n. 1985)
7. Angelica de Roumanie Kreuger (fiica Irinei) (n. 1986)
8. ASR Principesa Sofia a României (a patra fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana) (n. 1957)
9. Elisabeta Maria Biarneix de Laufenburg (fiica Sofiei) (n. 1999)
10. ASR Principesa Maria a României (a cincea fiică Regelui Mihai şi a Reginei Ana) (n. 1964).

Deoarece noul Statut prevede în mod explicit că dinaşti sunt doar descendenţii surorilor viitorului Şef al Casei Regale, Principesa Margareta, excluzând în mod expres, spre deosebire de Constituţia din 1923, orice alţi dinaşti din alte case regale sau princiare străine drept potenţiali succesori în cazul extincţiei actualei Case Regale, problema succesiunii în această situaţie rămâne nedecisă prin Statut.

 

Pop Luminita Mihaela-Facebook

VIDEO: DE CE A FOST INCORONAT LA ALBA IULIA REGELE FERDINAND IN AFARA CATEDRALEI ?

In 1922, la Alba Iulia, are loc ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand si a reginei Maria ca regi ai Romaniei Mari. Traditia romaneasca spunea ca incoronarea sa aiba loc intr-o catedrala iar mitropolitul Miron Cristea ar fi dorit ca regele sa fie “uns” cu mir.

Cu toate acestea, ceremonia de incoronare a avut loc in fata catedralei construite special pentru acest moment. Ce se intamplase?

 

Ferdinand devenise mostenitorul tronului Romaniei la 1889, Carol I neavand copii (unicul copil al celor doi, Principesa Maria nu a trait decat trei ani). Prinţul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol este desemnat mostenitor, insa la 1880 acesta renunta in favoarea fiului sau, Wilhelm. In 1888, insa, Wilhelm renunta si el la tron, in favoarea fratelui sau mai mic, Ferdinand.

Un an mai tarziu, Parlamentul Romaniei il recunoaste ca print pe Ferdinand, insa nu-i cere sa se converteasca de la catolicism la ortodoxism ci doar ca viitorii copii sa fie botezati ordotox.

Ferdinand devine rege pe 12 octombrie 1914, la o zi dupa moartea lui Carol I. Ceremonia a avut loc la Palatul Regal din Bucuresti.

Ferdinand I presteaza juramantul constitutional. Principesa Maria este prezenta la ceremonie, purtand un voal negru. Membrii Parlamantului, in picioare striga : «Traiasca Regele ! Traiasca Regina !» La aceasta scandare, Regina Maria isi dezveleste fata. Link

Probleme de natura religioasa

Dupa razboi si dupa unire, se pune problema organizarii unei ceremonii in cadrul careia regele sa fie incoronat drept rege al Romaniei Mari.

Încă din vara anului 1921, mitropolitul primat Miron Cristea al României întocmise un tipic al încoronării regelui Ferdinand Reîntregitorul şi al reginei Maria, alcătuit după tradiţia ţaristă, a celei austriece, dar mai ales după literatura bizantină.

Înaltul prelat ţinea foarte mult la ungerea monarhilor României, mai ales că ultimul domnitor român încoronat, după tradiţie, fusese Alexandru Ioan Cuza.

Dar iniţiativa lui a fost blocată de către nunţiul papal Marmaggi. La 9 septembrie 1922, trimisul papal spunea: “Voi face totul pentru ca mitropolitul primat să nu-l încoroneze pe regele catolic sau să-l ungă în vreun fel. Am trimis deja pe cineva la rege, pentru mediere, iar astă-seară vine domnul Brătianu la mine. Lumea se teme că voi pleca. […] Vor fi împiedicate încoronarea şi ungerea de către mitropolit”. Link

O incoronare prea civila

“A doua zi, în mediul catolic românesc se anunţase că, la ceremonia încoronării, ungerea nu va fi săvârşită, precum şi binecuvântarea coroanei. După un Te Deum, în biserica din Alba Iulia, cei doi monarhi urmau să iasă şi în faţa incintei să primească coroanele de la preşedinţii camerelor parlamentare. Apoi, regele îşi va aşeza singur coroana pe cap, urmând ca regina să o primească de la acesta. La 15 octombrie 1922, ceremonia s-a desfăşurat întocmai planului făcut de nunţiu. Prezent la ceremonie, arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti, Raymund Netzhammer, nota: “Încoronarea se petrecuse aşa cum fusese stabilit între guvern şi nunţiul papal, într-un loc public şi ca un act civil. Fusese civil, chiar prea civil! Încoronarea a fost o acţiune lipsită de sfinţenie, o acţiune fără nici un ideal şi la care episcopii şi preoţii [catolic, n.n.] nu au avut ce căuta!” Link

Pregatirile

“La 15 octombrie 1922, ora 9.30 soseste in gara orasului Alba Iulia trenul regal: Regale Ferdinand si regina Maria sunt insotiti de Regina Maria a Iugoslaviei, Regina Elisabeta a Greciei, Principele Mostenitor Carol si sotia sa Elena, Principele Nicolae si Principesa Ileana.

Familia Regala este intampinata pe peron de Presedintele Consiliului de Ministri, de Presedintii Senatului, Adunarii deputatilor, de membrii guvernului, inalti demnitari, generali, ziaristi si de o companie de onoare.

Se intoneaza inmul regal si li se ofera Suveranilor paine si sare. Cortegiul Regal se indreapta spre catedrala. Tot ceremonialul incoronarii Suveranilor Romaniei Mari este foarte fastuos. Mantia Reginei Maria este facuta dupa modelul celor bizantine, avand brodate emblemele tuturor provinciilor care formau Romania Mare, iar coroana era facuta de giuvaiergiul parizian Faliza.

O multime imensa se strange in fata catedralei din Alba Iulia construita anume pentru acest eveniment. Suveranii asista intai la o slujba religioasa celebrata de patriarhul Romaniei si de Mitropolitii provinciilor Romanesti”.Link

Ceremonia

“Serviciul religios a fost asigurat de către Miron Cristea, Patriarhul României, care a ţinut o Liturghie solemnă şi a sfinţit coroanele regale gata pregătite. In faţa clopotniţei a fost aranjată o scenă imbrăcată in pănză roşie, şi aici, pe un larg soclu roşu, s-a intins, cateva minute mai tărziu, baldachinul incoronării intreţesut cu brocart roşu şi galben pe un fond alb.

De la ieşirea din catedrală pană la scenă au fost aşternute covoare roşii. După terminarea serviciului religios, care a durat o jumătate de oră, alaiul incoronării s-a randuit spre baldachin, in faţă aflandu-se regele Ferdinand şi regina Maria, imbrăcaţi pentru ceremonie cu mantiile ţesute din purpură, tivite cu blană de hermină, cu fiii şi fiicele ei.

După ce işi aşează pe cap coroana de oţel, suveranul pune apoi coroana de aur pe capul soţiei sale ingenunchiate. Imediat salve de tun au anunţat că primul suveran al tuturor romanilor a primit consacrarea religioasă a funcţiei sale.

După ce regele a dat citire proclamaţiei sale de incoronare, insoţit de regină, trecand printre emisari, parlamentari invitaţi străini, s-a indreptat spre incăperile regale, salutand mulţimea”. Link

Sursa

Autor:  Razvan Bibire

Marti, Februarie 8, 2011