CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ce mai spune presa ungurilor din județele Covasna și Harghita? O revistă a publicaţiilor de limbă maghiară apărute în perioada 01-15.082018

 

 

 

 

 

O revistă a presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.

 

 

 

Românii din Târgu Secuiesc trăiesc în teroare? / Lucruri nereale în cadrul postului de televiziune Realitatea

Duminică (29.07.2018), în Piaţa Constituţiei, aproximativ 200 de persoane au protestat faţă de modificarea codului administrativ şi au cerut anularea pragului de 20% care asigură utilizarea limbii materne.

Postul de televiziune Realitatea a abordat tema în cadrul emisiunii Jocuri de putere. Ulterior în studioul de televiziune au apărut şi reprezentaţi ai protestatarilor, în frunte cu Mihai Tîrnoveanu din Braşov.

Tîrnoveanu a vorbit în mai multe rânduri de cei doi bărbaţi din Târgu Secuiesc, condamnaţi pentru terorism: aproape că au fost aruncaţi în aer şi, ca atare, a fi român în Ţinutul Secuiesc nu este un lucru sigur.

Noi am fost ţintele teroriştilor condamnaţi definitiv. Cei care am mărşăluit, printre care şi copii – a mai spus el.

Sursa: Szekely Hirmondo din 01.08.2018

Dezbatere privind actualitatea abordării autonomiei/ Este nevoie de un punct de vedere comun.

 

In ceea ce priveşte edificarea viitorului Ţinut Secuiesc autonom, baza ar trebui să o constituie scaunele istorice sau judeţele Harghita, Covasna şi Mureş? Care dintre proiectele autonomiste ar trebui înaintate şi când?

Acest lucru poate fi condiţionat de sosirea momentului considerat corespunzător? Acestea au fost cele mai importante probleme legate de modul de realizare a autonomiei, dezbătute în cadrul unei mese rotunde organizată la Tusvanyos şi moderată de redactorul Kozan Istvan. Invitaţii au oferit răspunsuri diferite.

În calitate de vicepreşedinte executiv al UDMR, Szekely Istvan a subliniat că partidul său este adeptul autonomiei Ţinutului Secuiesc. Tocmai din această cauză a finalizat propriul său proiect autonomist, însă nu consideră oportună înaintarea acestuia. Acest lucru are sens când există măcar dezbateri cu partea română, ceea ce în momentul de faţă este exclus. Acest lucru poate fi constatat în urma respingerii proiectului autonomist înaintat de către Kulcsar Terza Jozsef.

El a mai spus că cele trei judeţe trebuie să reprezinte punctul de pornire al organizării Ţinutului Secuiesc autonom, fiindcă are şanse mai mari dacă la baza acestuia se află unităţile administrative deja existente. Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs consideră că promovarea principiului autonomist şi conştientizarea acesteia de către opinia publică română a sosit de multă vreme.

În opinia sa, societatea viitorului este coordonată de voinţa oamenilor iar în privinţa autonomiei acest lucru a existat dintotdeauna în sfera secuilor. Depinde exclusiv de noi care moment îl considerăm corespunzător în privinţa problemei autonomiei. Cea mai autentică în această problemă este comunitatea care îşi ridică glasul în interesul propriului său viitor. Pe această cale, comunitatea îi aduce la cunoştinţa majorităţii faptul că doreşte autonomie.

Atitudinea – în momentul de faţă nu este de actualitate slăbeşte situaţia noastră – a mai adăugat el. Balint Jozsef, preşedintele Consiliului Naţional Autoguvernamental al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, a subliniat că necesitatea autonomiei trebuie subliniată în permanenţă.

El a mai adăugat că rezultatele ar fi mai fructuoase dacă în locul propriei noastre comunităţi am vorbi despre aceasta cu românii şi dacă ne-am strădui ca ei să înţeleagă esenţa.

În ceea ce priveşte punctul de plecare – adică varianta opt scaune sau trei judeţe – nu trebuie să se discute despre acest lucru, ci despre obiectivul comun şi anume modul de realizare a regiunii autonome. Santa Imre a declarat în numele preşedintelui filialei Covasna a Partidului Civic Maghiar, Kulcsar Terza Jozsef, care a lipsit de la discuţii din motive personale: dezbaterea autonomiei a fost de actualitate în trecut, este de actualitate în momentul de faţă şi va fi de actualitate şi în viitor, chiar şi în situaţia în care majoritatea nu doreşte să discute deocamdată despre acest lucru.

Românii vor putea înţelege aceasta dacă vorbim despre ea. Putem conta pe sprijin dacă avem un punct de vedere comun şi dacă reprezentăm acesta în mod unitar.

Sursa: Szekely Hirmondo din 02.08.2018

 

Contestaţia lui Iohannis / Anularea drepturilor minoritare valabile

Cseke Attila, conducătorul fracţiunii UDMR din Senat, consideră că este îngrijorător şi inexplicabil că preşedintele Klaus Johannis ar anula drepturile minoritare care figurează în acordurile internaţionale. Cseke Attila a reacţionat la faptul că în urmă cu o zi preşedintele a atacat la Curtea constituţională noul cod administrativ, în contestaţia sa formulând o serie de obiecţii împotriva prevederilor care aduc precizări în privinţa utilizării limbii minorităţilor sau care extind utilizarea limbii.

Generează îngrijorare ideea potrivit căreia în timp ce România se consideră un stat model în domeniul protecţiei minorităţilor, preşedintele contestă la Curtea Constituţională dreptul utilizării limbii materne de către minorităţi – a arătat Cseke Attila.

El a mai spus că preşedintele obiectează în legătură cu unele articole care se află în vigoare de 17 ani. În opinia preşedintelui, în România nu este necesară susţinerea utilizării limbii materne a minorităţilor.

Mai mult decât atât, ar trebui diminuate şi drepturile care apar în lege de 17 ani. În opinia UDMR, acest lucru este inacceptabil şi inexplicabil- a mai subliniat Cseke Attila.

Sursa: Haromszek din 02.08.2018

 

 

 

Luptă autonomistă dezbătută

 

Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc parcă ar fi fost scoasă de pe agenda de lucru, sarcinile în această problemă fiind bifate prin intermediul acordului nesemnificativ între cele trei partide şi prin înaintarea documentului în parlament.

Dezbaterile referitoare la autonomie se află în acelaşi stadiu în care erau şi în urmă cu zece ani: dacă este sau nu de actualitate şi care ar fi calea cea mai corectă? Edificarea acesteia prin tactica paşilor mici sau revendicarea maximă? Este nevoie de popularizarea şi explicarea esenţei pentru maghiari?

Ar fi important ca românii să înţeleagă ce anume dorim? Anii trec iar noi nu ajungem cu nimic mai aproape de scop.

Mai mult decât atât, puterea română în exerciţiu ne ştirbeşte în permanenţă drepturile. Dezbaterea autonomistă desfăşurată la Tusvanyos a fost descurajatoare din mai multe puncte de vedere. Nu numai din cauza faptului că partidele şi reprezentanţii organizaţiilor repetă acelaşi lucru de ani de zile.

Treptat, cuvintele au devenit lipsite de conţinut şi a reieşit că nu există disponibilitate în sensul ajungerii la un numitor comun în cele mai fundamentale probleme. Trei partide şi două organizaţii se divid în două tabere: pe o parte se află UDMR, organizaţia care se bucură de o susţinere de 80% din partea maghiarilor din Transilvania dar care nu consideră obţinerea autonomiei niciodată de actualitate.

De partea cealaltă se află Partidul Civic Maghiar, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, Consiliul Naţional Secuiesc şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care vorbesc despre autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc ca despre cel mai important obiectiv al lor dar abia au puterea necesară în această privinţă.

Organizaţiile fac fel de fel de acuzaţii, arată unele spre altele iar esenţa dispare în lupta lor politică. Pe lângă toate aceste aspecte, dezbaterea de la Tusvanyos a reflectat asupra unui punct important: cuvintele autocritice ale lui Szekely Istvan, vicepreşedintele executiv al UDMR, au indicat latura ce mai mârşavă a marii lupte autonomiste secuieşti: toată lumea se plânge şi aşteaptă ca totul să pice din cer, dar nimeni nu încearcă să creeze instituţiile de bază posibile prin actuala lege sau să elaboreze condiţiile funcţionării regiunii autonome de viitor.

Politicianul din Ţinutul Secuiesc se trezeşte de dimineaţă şi după ce vede că legea care prevede autonomia nu a apărut în Monitorul Oficial se relaxează în ideea că nu are în continuare treabă. Există mult adevăr în cuvintele sale.

Pot fi organizate fel de fel de conferinţe, specialiştii pot vorbi despre un viitor frumos, dar ce se întâmplă dacă nimeni nu realizează un proiect bugetar, dacă nimeni nu formulează în mod concret ce anume am face cu economia noastră, cu educaţia şi cu cultura noastră.

Românii nu înţeleg nici în momentul de faţă ce anume dorim, iar noi suntem incapabili să întocmim un proiect autonomist acceptat şi susţinut de toată lumea.

Sursa: Haromszek din 07.08.2018, autor Farkas Reka

Publicat şi tradus de:

 

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 15 / 01-15.082018

Sf. Gheorghe

30.08.2018

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

 

CITIŢI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/09/07/o-istorie-a-zilei-de-7-septembrie-video-2/

Reclame

07/09/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ce mai spun ziarele ungurilor din România ? O revistă a publicaţiilor de limbă maghiară apărute în perioada 11 aprilie – 9 mai mai 2017

O revistă a presei maghiare din România 

 

Camera Deputaţilor a respins proiectul autonomiei. Intervenţii, reacţii româneşti

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc privind autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, care a fost înregistrat la Camera Deputaţilor de deputatul Kulcsar Terza Jozsef, ca propunere legislativă individuală. Proiectul, care a primit aviz negativ de la toate comisiile de specialitate, a declanşat o dezbatere aprinsă de mai bine de o jumătate de oră în Cameră.

Trei deputaţi din fracţiunea UDMR au argumentat legitimitatea revendicării autonomiei, în timp ce nouă deputaţi români, respectiv reprezentantul fracţiunii minorităţilor altele decât cea maghiară au susţinut netemeinicia şi respingerea proiectului.

Camera Deputaţilor a confirmat raportul comisiei de specialitate de respingere a proiectului autonomiei cu 218 voturi pentru şi 20 împotrivă.

Proiectul a fost votat doar de fracţiunea UDMR, toţi ceilalţi au fost împotriva lui, însă votul final îi revine Senatului.

Nu proiectul autonomiei a eşuat, ci democraţia românească – a declarat Kulcsar după decizia Camerei.

În opinia lui esenţial este că atât politicienii români, cât şi opinia publică ştiu acum ce doresc secuii. În timpul dezbaterii Kulcsar a afirmat printre altele: Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului alături de Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, care i-au recunoscut.

Persoanele şi instituţiile care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există sunt dirijate de la spate, sunt învrăjbite împotriva maghiarilor şi secuilor.

Lor le transmit să-şi înveţe propria istorie. Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât i se cuvine fiecărei naţiuni europene. Europa sprijină autonomia, acesta e cel mai important mesaj al comunităţii europene după evenimentele din Catalonia.

El a mai subliniat: Nu dorim modificarea graniţelor, ci doar autonomia teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român.

Asta aşteptăm de 100 de ani, aşa cum s-a promis în Declaraţia de la Alba-Iulia.

Citez: Libertate naţională deplină pentru toate popoarele. Învăţământ, administraţie, justiţie în limba maternă, asigurate prin intermediul oamenilor care aparţin de respectivul popor şi reprezentare proporţională a fiecărui popor în organismele legislative şi guvernamentale.

În Europa funcţionează mai multe autonomii teritoriale, de pildă în Italia, Finlanda sau Belgia. Autonomia teritorială nu încalcă Constituţia României. Şi constituţia Italiei stipulează statul unitar, indivizibil, suveran şi independent, dar acolo există provincii autonome.

Autonomia teritorială se referă la un teritoriu, nu la un grup etnic. Săptămânile trecute s-a citit în Parlamentul României o declaraţie de intenţie privind dorinţa de unificare cu Republica Moldova. Dacă acest lucru s-ar realiza, în statul unificat ar exista şi autonomie teritorială, cea a găgăuzilor.

Dacă pentru ei se poate, de ce nu s-ar putea şi pentru secui? Ori s-ar desfiinţa autonomia teritorială a Găgăuziei?, a insistat el. Şi-a exprimat speranţa că, prin votul pozitiv acordat proiectului de autonomie România se achită de promisiunea făcută maghiarimii în urmă cu 100 de ani.

Dacă nu se respectă Declaraţia de la Alba-Iulia, noi maghiarii, dar nici românii nu avem ce sărbători anul acesta.

Kulcsar a mulţumit fracţiunii maghiare pentru atitudinea sa unitară şi susţinerea proiectului, în opinia sa acest lucru reprezintă un mesaj important pentru comunitatea, pentru alegătorii maghiari. El a mai adăugat: şi partidele româneşti s-au comportat unitar, au condamnat cu toţii, fără excepţie, propunerea de autonomie.

În final el a afirmat că lupta pentru autonomie trebuie continuată, şi o va şi continua. Autonomia maghiarilor din Transilvania nu poate fi dată deoparte şi tratată apoi ca şi când n-ar exista. România va trebuie să se ocupe de ea mai devreme sau mai târziu.

Centenarul Declaraţiei de la Alba Iulia e o ocazie excepţională pentru ca maghiarii din Transilvania să vorbească deschis, sincer în faţa majorităţii româneşti despre dorinţele sale – deci şi despre autonomie. În Europa s-a dovedit de mai multe ori că, comunităţile naţionale autonome sunt adevărate motoare ale vieţii economice şi culturale. Nu s-ar întâmpla altfel nici în cazul ţinutului secuiesc – a arătat Korodi Attila în 11 aprilie, după dezbaterea proiectului autonomiei în Camera Deputaţilor.

În cadrul dezbaterii din Parlament Korodi a afirmat că e regretabil că, în ultimele decenii, în discursul public, în media şi în retorica multor politicieni din România autonomia a căpătat conotaţii negative, deşi acest cuvânt figurează şi în Constituţia ţării.

Acum sarcina noastră este să stabilim o serie de dialoguri cu majoritatea românească despre ce înseamnă pentru noi autonomia, ce dorim concret şi cum vedem realizate în practică aceste lucruri.

Trebuie să-i facem pe români să înţeleagă că autonomia nu ia nimic de al România şi nu ştirbeşte drepturile românilor. Nu ni se pot refuza drepturile colective care ni se cuvin.

APCE a formulat în 1993 recomandarea potrivit căreia trebuie asigurate drepturile colective ale minorităţilor naţionale în sensul că acestea să-şi poată organiza autonom viaţa şi să-şi manifeste pe deplin identitatea. România trebuie deci să depăşească nivelul drepturilor individuale în direcţia drepturilor colective.

Reacţii româneşti

Reprezentanţii partidelor de opoziţie de dreapta au considerat că propunerea legislativă este un atac deschis la adresa unităţii satului naţional român. Potrivit reprezentanţilor PNL şi PMP, teritoriile administrative secuieşti, reînfiinţarea scaunelor ar întoarce ţara în evul mediu.

Reprezentantul USR a spus: maghiarii pot conta oricând pe sprijinul USR pentru revendicări legitime – aşa cum s-a întâmplat în cazul reînfiinţării şcolii romano-catolice din Tg. Mureş sau la micşorarea pragului de utilizare a limbii materne – însă nu poate sprijini propunerea privind acordarea unor drepturi speciale ţinutului secuiesc considerând că e o formă mascată de autonomie pe criterii etnice.

Vasile Suciu-PSD a încercat să aibă un ton mai prietenos, a subliniat colaborarea coaliţiei cu UDMR şi i-a îndemnat pe colegii deputaţi să nu adâncească prăpastia dintre români şi maghiari cu declaraţii aprinse în anul centenarului.

Dar a considerat că proiectul autonomiei nu poate fi asumat. Mihai Tudose a formulat mai sec: în opinia sa este ruşinos pentru UDMR că a deschis această dezbatere, chiar dacă deschisă şi prietenoasă. Varujan Vosganian a afirmat că românii sunt datori să îndeplinească promisiunile făcute în 1918 cu privire la folosirea limbii materne, învăţământul, drepturile colective ale minorităţilor, însă prin Declaraţia de la Alba-Iulia nu s-a promis autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Sursa: Haromszek din 11.04.2018

 

Şedinţa comisiei de specialitate a Consiliului Europei la Balvanyos

Consiliul Judeţean Covasna a adoptat vineri (13.04), în şedinţă extraordinară, proiectul acordului financiar dintre Consiliul Europei şi administraţia judeţeană. La invitaţia consiliului judeţean, Congresul Autorităţilor Locale și Regionale din Europa (CPLRE) organizează la Balvanyos, la sfârşitul lunii mai, o şedinţă a comisiei de specialitate, respectiv o conferinţă.

Bugetul estimat al evenimentului este de 50 de mii de euro, consiliul judeţean contribuie cu 10 mii de euro din bugetul propriu, în timp ce Consiliul Europei alocă consiliului judeţean 15 mii de euro din fonduri nerambursabile.

Sursa: Haromszek din 16.04.2018

 

Consiliul Europei în vizită

Deputaţii covăsneni Kulcsar-Terza Jozsef şi Benko Erika au informat delegaţia pentru drepturile omului a Consiliului Europei (CE) cu privire la situaţia minorităţii maghiare. Vizita oaspeţilor are legătură cu pregătirea raportului CE privind România, iar la întâlnirea din Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor au fost prezenţi şi reprezentanţi ai minorităţii rome, cât şi ai partidului de guvernământ.

Potrivit politicianului Partidului Civic Maghiar, cei doi raportori ai Comisiei Europene pentru Probleme Rasiale şi Intoleranţă – Predrag Raosavljevij (Bosnia-Herţegovina) şi Tena Simonovic (Croaţia) – s-au raportat cu înţelegere la situaţiile de încălcare a drepturilor maghiarilor din Transilvania, cât şi la ambiţiile politice ale acestora.

Politicianul i-a informat cu privire la cazurile tot mai numeroase de încălcare a drepturilor – la faptul că legea şi autorităţile fac imposibilă folosirea simbolurilor, la abuzurile organelor guvernamentale, la desfiinţarea treptată a învăţământului maghiar, dar şi la înmulţirea manifestărilor antimaghiare din media şi sport.

Soluţia tuturor acestor probleme ar fi instituţia autonomiei – a spus Kulcsar-Terza, vizavi de care însă politicul a dezinformat permanent opinia publică românească. Acesta este probabil motivul pentru care la dezbaterea proiectului statutului autonomiei parlamentarii au vorbit despre coşmarul modificării graniţelor.

Dar la această strategie s-a adaptat şi parlamentarul social-democrat prezent la această întâlnire, Botnariu Gabriel, care după discursul reprezentantului romilor, respectiv al maghiarilor, a declarat pur şi simplu că în România funcţionează un sistem de protecţie a minorităţilor cu valoare de model, apoi a început să-i critice pe antevorbitorii lui.

Potrivit lui Kulcsar însă şi situaţia Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş confirmă cele spuse de el şi reclamă solidarizarea partidelor, organizaţiilor civile şi bisericilor maghiare.

Sursa: Szekely Hirmondo din 20.04.2018, autor Pozsony János

 

Viitorul instruirii medicale în limba maghiară este în pericol

 

Încercările de obstrucţionare a instruirii în limba maghiară în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu Mureş au apărut încă din anul înfiinţării acesteia, 1945.

Comunicatul Serviciului de Asistenţă Juridică Miko Imre arată că se fac demersurile necesare pentru apărarea universităţii. După cum informează articolele de presă apărute zilele trecute, conducerile UMF şi Universităţii Petru Maior au decis unificarea celor două instituţii.

Prorectorul maghiar al UMF, Nagy Elod, s-a arătat îngrijorat, deoarece conducerii maghiare a universităţii nu i s-a spus cum va fi asigurat caracterul multicultural al universităţii. UDMR a emis o declaraţie în care obiectează comasarea celor două universităţi.

Demersurile de contracarare nu s-au rezumat doar la declaraţii, deoarece membri ai UDMR şi Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre i-a informat despre discriminarea comunităţii maghiare pe membrii delegaţiei Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI), care s-au informat în România cu privire la situaţia minorităţilor.

UDMR i-a înaintat ECRI un raport în care a evidenţiat principalele aspecte referitoare la drepturile comunităţii maghiare.

În darea de seamă trimisă către ECRI, vicepreşedintele executiv al UDMR, responsabil cu probleme culturale, Hegedus Csilla, a subliniat că România utilizează un dublu etalon în privinţa respectării drepturilor şi a utilizării simbolurilor minorităţilor naţionale.

Sursa: Szekely Hirmondo din 25.04.2018

 

Unde trăiţi, domnule senator Baciu?

Declaraţia de miercuri (25.04) a senatorului de Covasna, Gheorghe Baciu, demonstrează clar că politicienii români nu sunt interesaţi de proiectele legislative pe tema autonomiei. Nici măcar să le citească. Nu se gândesc la dialog ca posibilă opţiune, ci invocă legea fundamentală şi spun nu la orice propunere legată de autonomie, deşi chestiunea nu este anticonstituţională.

La auzul unor astfel de declaraţii, am impresia că aceşti parlamentari nu cunosc istoria, pentru că în România, oamenii au trăit şi trăiesc în regiuni. Aceşti politicieni nu cunosc nici tipurile de autonomie care există şi funcţionează de ani buni în Europa. În anul centenarului, dialogul despre autonomie este măturat sub preş, de parcă în felul acesta ar vrea să se afirme, în speranţa unor noi voturi.

Descentralizarea este doar o vorbă goală, deoarece prin fiecare demers al lor păşesc pe calea centralizării. Dacă lucrurile ar sta altfel, s-ar putea discuta pe fond despre regiuni, despre statutul de autonomia depus de Kulcsar Terza Jozsef şi despre orice altă problemă care ar face ţara să progreseze.

Am crezut că domnul Baciu este mult mai deschis, pentru că trăieşte aici, printre noi, vede în fiecare zi că nu vrem nimic din ceea ce ar dăuna convieţuirii dintre maghiari şi români.

Noi cerem doar drepturile care ni se cuvin, cerem o autonomie care ar contribui la dezvoltarea regiunii şi, totodată, la bunăstarea locuitorilor. Fejer Laszlo Odon, senator UDMR.

Sursa: Szekely Hirmondo din 26.04.2018

Antal Árpád: Dependența de Budapesta poate fi periculoasă

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, consideră că în cazul în care maghiarii din Transilvania sunt aserviți la un anumit nivel inclusiv în afara României, iar dăinuirea sistemului lor instituțional depinde, pe termen lung, de guvernul de la Budapesta, apar numeroase complicații, iar pe termen lung, acest lucru comportă inclusiv riscuri.

În opinia politicianului UDMR de Covasna, ideal ar fi ca membrii comunității maghiare din România să beneficieze de fonduri şi din partea statului român, şi din partea statului ungar, pentru a nu fi nevoiți să ajungă în situaţia în care ceea nu oferă Bucureștiul, oferă Budapesta.

În opinia lui Antal Arpad, aservirea faţă de Budapesta nu este sănătoasă, deoarece nimic nu garantează că odată cu trecerea timpului, în urma unor alegeri, nu se va ivi în Ungaria o schimbare inclusiv radicală în politica de guvernământ, al cărei element organic este şi sprijinul oferit maghiarilor de peste hotare.

Există aşadar pericolul ca în cazul în care maghiarii din Transilvania își edifică o societate, un sistem instituţional paralele cu societatea românească, dependente total de Budapesta, acestea să se poată prăbuși la un moment dat în urma schimbărilor politice din ţara-mamă.

Antal consideră că în cazul în care problemele importante ale maghiarilor din Transilvania trebuie totuşi soluționate cu sprijinul Budapestei, deoarece nu s-a ajuns la un numitor comun cu statul român, ar trebui găsite soluții de rezervă pentru riscurile presupuse de acest lucru.

Trebuie analizat modul în care pot fi obținute garanții conform cărora statul român, administraţiile sau alte entități să-şi poată asuma menținerea sistemului instituțional în situații de criză (cum ar fi retragerea sprijinului material).

Deși în momentul de față sunt slabe șanse ca Gyurcsany Ferencz sau vreun alt politician cu principii similare lui să devină premier al Ungariei, care să facă o pasiune pentru retragerea sprijinului, nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, subiectul trebuie menținut pe ordinea de zi – a mai spus politicianul.

Primarul a mai subliniat că are convingerea că atâta timp cât maghiarii din Transilvania sunt cetățeni români și plătesc impozite în această țară, este de așteptat ca statul român să soluționeze orice problemă importantă pentru această comunitate.

El le reiterează de fiecare dată reprezentanților SUA și oricui altcuiva că indiferent despre ce problemă este vorba, primul la care apelează este Bucureștiul, fie că este vorba despre Universitatea Bolyai sau despre autonomie.

În cazul în care la București i se trânteşte ușa în nas, reacţia nu poate fi renunțarea la revendicarea în cauză, ci căutarea unei mâini de ajutor în altă parte, drept urmare, se adresează în primul rând Budapestei. Trebuie subliniat că pe termen lung, pentru maghiarii din Transilvania nu este un avantaj ca în timp ce îi plătim impozite statului român, să nu avem așteptări către București în privința finanţării sistemului nostru instituțional. Abandonul nu este o soluție – a mai spus el.

În opinia sa, o soluție ar fi ca membrii comunităţii să aibă de câştigat, în calitatea lor de maghiari în România, din ambele părţi. Întrebat fiind de către jurnalişti cu privire la atitudinea statului român, Antal a declarat că statul român nu este capabil să-i dea șah-mat comunității maghiare, nici chiar în cazul în care există o strategie care urmăreşte slăbirea maghiarilor.

Sursa: Haromszek din 27.04.2018, autor Nagy D. István

 

Ce aşteptări are Ţinutul Secuiesc de la Budapesta?

Cu ocazia bilanţului alegerilor electorale din Ungaria, susţinut sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, Tamas Sandor, preşedintele organizaţiei judeţene Covasna a UDMR, a spus că Ţinutul Secuiesc a contribuit la victoria obţinută de Fidesz, formaţiunea condusă de Orban Viktor, la alegerile parlamentare din Ungaria, 120.000-125.000 de voturi din cele aproximativ 185.000-195.000 exprimate în Transilvania provin din această regiune.

Ca atare, se poate spune practic că Zsigmond Barna Pal – fost consul general al Ungariei la Miercurea Ciuc – şi-a obţinut mandatul de deputat datorită voturilor acordate de cei din Ţinutul Secuiesc, tocmai pentru acest motiv – metaforic vorbind – fostul diplomat ar putea activa în cele ce urmează ca consul general al Ţinutului Secuiesc la Budapesta.

Exprimându-şi recunoştinţa pentru munca voluntarilor care au acordat ajutor în derularea procedurilor presupuse de votul prin corespondenţă, politicianul a subliniat: anul acesta au votat de două ori mai mulţi decât acum patru ani, şi acest lucru poate fi explicat nu numai prin creşterea efectivului persoanelor originare din Ţinutul Secuiesc care au obţinut cetăţenia ungară, ci inclusiv prin modul mult mai eficient în care fusese organizată munca.

Li se cuvin mulţumiri nu numai membrilor UDMR, având în vedere că au acordat sprijin şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania, respectiv PCM. Scopul fiind unul comun, toţi au tras la aceeaşi căruţă.

Tamas Sandor a menţionat: deşi numărul voturilor prin corespondenţă, declarate drept invalide a scăzut de la 25% – procent înregistrat acum patru ani – la aproximativ 15%, acest număr este totuşi încă prea ridicat.

Tocmai pentru acest motiv, i se dă şi o temă de casă pentru Zsigmond Barna Pal: ar trebui iniţiată modificarea metodologiei votului prin corespondenţă, în interesul faptului ca Biroul Naţional Electoral să ia în considerare, cu ocazia următorului vot, toate biletele de vot care reflectă voinţa alegătorului, şi care corespund prevederilor, şi să nu fie declarat drept invalid un vot doar pentru simplul motiv că pe plic, de exemplu, semnul grafic de securitate şi-a schimbat culoarea – situaţie pentru care au existat exemple anul acesta.

O altă pretenţie faţă de Zsigmond Barna Pal este să intervină în interesul modernizării curselor feroviare internaţionale – Korona şi Hargita – care leagă Ţinutul Secuiesc de Budapesta, având în vedere că acestea sunt solicitate de studenţi, turişti, dar şi de oameni de afaceri.

Tamas Sandor a amintit: în interesul cauzei respective a demarat deja acţiunea de strângere a semnăturilor, preşedinţii celor trei administraţii judeţene secuieşti au contactat conducerea MAV – societate feroviară de transport din Ungaria –, de asemenea, l-au informat despre problema respectivă şi pe premierul Orban Viktor.

Răspunzând solicitării ziariştilor, Tamas Sandor a precizat: aşteaptă de la noul guvern ungar inclusiv extinderea măsurilor ce vizează îmbunătăţirea situaţiei demografice, susţinerea sistemului instituţional din domeniul educaţiei, respectiv extinderea programului de dezvoltare economică, demarat deja în depresiunea Câmpia Transilvaniei.

Sursa: Haromszek din 30.04.2018, autor Farcadi Botond

 

Comisia din Senat a respins statutul autonomiei

 

Comisia din Senat a respins statutul autonomiei Nagy D. Istvan Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat a supus ieri dezbaterii proiectul de lege vizând autodeterminarea teritorială a Ţinutului Secuiesc, înaintat în decembrie – ca iniţiativă proprie – de către deputatul Kulcsar-Terza Jozsef. Potrivit iniţiatorului prezent la dezbatere, comisia – cu excepţia a doi membri – a votat pentru respingerea proiectului, cu toate acestea, cele întâmplate în cadrul comisiei pot fi catalogate drept pozitive.

Deputatul Kulcsar-Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei judeţene Covasna a Partidului Civic Maghiar, a menţionat: contrar disputelor derulate la nivelul Camerei Deputaţilor, dezbaterea relativ de scurtă durată din cadrul Senatului s-a desfăşurat pe un ton foarte civilizat.

În alocuţiunea sa, a insistat – în calitate de iniţiator – să apere statutul. A arătat că fiecare din argumentele aduse, cu ocazia dezbaterii din 11 aprilie în Camera Deputaţilor, de către demnitarii sub culorile formaţiunilor româneşti, sunt unele eronate.

Potrivit acestora, iniţiativa contravine constituţiei din România (în special articolului nr.1 care evidenţiază caracterul de stat naţional unitar şi indivizibil), şi prevede modificarea graniţelor statului. Contraexemplul adus de deputatul UDMR l-au reprezentat legile fundamentale din Italia, Spania şi Finlanda, care definesc ţările respective ca fiind state naţionale unitare şi indivizibile, însă li s-a acordat autonomie teritorială mai multor regiuni, şi aceasta nu înseamnă în niciuna din cazurile amintite modificarea graniţelor statului.

Kulcsar-Terza Jozsef a atras atenţia membrilor comisiei asupra faptului că, în cazul înfăptuirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, localnicii din regiune ar rămâne şi pe viitor cetăţeni români, şi nu ar deveni cetăţeni ai unei ţări nou întemeiate.

Deputatul a pomenit de problema asupra căreia tot revin politicienii români în ultima perioadă, fiind vorba de eventuala unire dintre Republica Moldova şi România.

În acest context a formulat deputatul o seria de întrebări: Sunt conştienţi oare senatorii de faptul că, în cazul înfăptuirii unirii, Bucureştiul ar primi, între altele, şi regiunea autonomă Găgăuzia? Ce măsuri ar adopta în privinţa acestei regiuni?

Ar priva, eventual, localnicii acesteia de dreptul lor la autodeterminare? În încheiere, politicianul PCM a amintit de anul centenarului, respectiv de declaraţiile adoptate cu ocazia marii adunări a românilor de la Alba Iulia, precizând: maghiarii din Transilvania, secuii respectă statul român şi simbolurile acestuia, însă pretind ca după 100 de ani, România să şi respecte cele cuprinse în documentul adoptat în 1918, este în continuare datoare cu acest lucru.

Din partea membrilor comisiei, a luat cuvântul preşedintele Marius Nicoară, senator sub culorile Partidului Naţional Liberal, care a recunoscut că într-o ţară europeană, asigurarea autonomiei ar trebui să reprezinte un lucru firesc, condiţia fiind ca aceasta să nu aibă caracter etnic.

Preşedintele a opinat: România nu este pregătită deocamdată pentru acest pas. În replică, Kulcsar-Terza Jozsef a menţionat: autodeterminarea teritorială nu prezintă caracter etnic, cu toate că politicienii români încearcă deseori să creeze această impresie.

Pe parcursul votului, a fost în final în favoarea adoptării proiectului doar Derzsi Akos, senatorul UDMR. Preşedintele liberal al comisiei s-a abţinut, iar restul de patru voturi au fost împotriva adoptării.

În concluzie, Kulcsar-Terza Jozsef a punctat: s-a confirmat că înaintarea din nou a statutului era necesară, iar respingerea de către Camera Deputaţilor nu echivalează cu un eşec.

A demarat un proces, pe parcursul căruia poate fi clarificată voinţa noastră, poate fi stârnit interesul politicienilor români.

Se poate vorbi oricum despre producerea unei schimbări, despre un rezultat modest, dar esenţial, tocmai pentru acest motiv se poate spune că era bine ca procesul să fi fost demarat acum 20 de ani, astăzi am fi deja într-o altă etapă – a formulat Kulcsar-Terza Jozsef, care consideră şi el la rândul său că România chiar nu este pregătită de o schimbare de acest gen.

Sursa: Haromszek din 04.05.2018, autor Nagy D. Istvan

 

Statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc, în Senat / Respins de încă o comisie

 

Statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc înaintat de deputatul Kulcsar-Terza Jozsef a primit aviz negativ şi a fost respins de Comisia senatorială pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Nu s-a generat dispută, pe lângă Kulcsar-Terza, a luat cuvântul senatorul UDMR Cseke Attila, din cei 11 membri ai comisiei fiind singurul care a votat în favoarea statutului.

Kulcsar-Terza Jozsef, politicianul PCM ales sub culorile UDMR, a avut ocazia să-şi prezinte argumentele şi în cadrul acestei comisii, însă trebuia să părăsească sala de şedinţe înainte de începerea votului.

După cum a declarat pentru cotidianul Haromszek, şi-a prezentat şi de data aceasta poziţia exprimată anterior. Deputatul a precizat: a participat deja la cea de-a patra şedinţă de comisie şi a devenit clar că deputaţii şi senatorii de naţionalitate română nu-şi asumă disputa.

Cu excepţia lui Cseke Attila, care a subliniat importanţa dialogului, niciunul din membrii comisiei nu şi-a exprimat opinia cu privire la statut sau cele declarate de senatorul UDMR.

Şi în cadrul Camerei Deputaţilor, comentariile vehemente au avut fost formulate doar în plen, probabil, lucrurile vor sta la fel şi în Senat, unde votul final se va organiza săptămâna viitoare sau peste două săptămâni.

În opinia lui Kulcsar-Terza Jozsef, totul ar trebui să se întâmple invers, ar fi tocmai sarcina comisiilor de specialitate să dezbată în mod concret şi în esenţă un proiect anume, însă a devenit clar că există un acord privind trecerea sub tăcere a statutului.

Dincolo de acestea, un aspect pozitiv – după părerea lui Kulcsar – este acela că şi-a putut măcar prezenta argumentele, şi speră că vor putea fi eliminate oarecum prejudecăţile existente. Dezbaterea în Senat pe marginea statutului autonomiei Ţinutului Secuiesc se va încheia cât de curând, şi, probabil, proiectul va fi respins şi aici, la fel cum s-a întâmplat în Camera Deputaţilor.

Potrivit lui Kulcsar-Terza Jozsef, provocarea din perioada următoare este identificarea măsurii ce ar trebui adoptată în cele ce urmează.

Sursa: Haromszek din 09.05.2018, autor Farkas Reka

 

 

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

31/05/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ce mai spune presa ungurilor din România ? O revistă a publicaţiilor de limbă maghiară din Harghita şi Covasna apărute în perioada 1 ianuarie 2018 – 28 februarie 2018

 

 

 

 

Autodeterminare interzisă

Un întreg colectiv al politicienilor români s-a înfuriat în urma declaraţiei proautonomiste semnată de liderii UDMR, PCM şi ai PPMT. Deşi documentul este unul oarecum anemic – arată clar că noţiunea de autonomie nu este definită cu exactitate, ca urmare, membrii comunităţii maghiare înţeleg prin ea ceea ce-şi doreşte fiecare -, demnitarii şi analiştii, cărora le face plăcere să cocheteze cu naţionalismul, nu-şi pot permite să nu se folosească de o astfel de situaţie.

Tonul a fost dat de Liviu Dragnea, care a afirmat că autonomia este neconstituţională, inacceptabilă şi nu poate reprezenta obiectul negocierilor. A aderat, printre primii, la grupul vociferatorilor şi Ludovic Orban, conducătorul liberalilor naţionali, care a respins, invocând tot legea fundamentală, declaraţia autonomistă, repetând teoria eternă: România este un stat unitar şi indivizibil.

Deputatul Eugen Tomac, vasal devotat al lui Traian Băsescu, a calificat declaraţia comună a liderilor partidelor maghiare ca fiind o provocare grosolană, cu toate că – în opinia lui Tomac – statul român a manifestat mereu înţelegere faţă de minorităţi.

Printre analişti, iese în evidenţă Cosmin Guşă, proprietarul postului Realitatea Tv, prin ideile pe care le-a exprimat în felul următor: partidele maghiare generează în mod conştient tensiuni sociale în anul centenarului, acţiunile lor fiind armonizate de guvernul ungar. Cea mai grăitoare este însă opinia exprimată de un deputat social-democrat prea puţin cunoscut.

Deputatul de Botoşani, Răzvan Rotaru ar încheia – pentru totdeauna – tematica autonomiei printr-un referendum. Acesta propune ca şeful statului să anunţe un referendum, în cadrul căruia cetăţenii ar putea răspunde la următoarea întrebare: „Sunteţi de acord cu autonomia teritorială, locală sau culturală a cetăţenilor de naţionalitate maghiară din România?” Demnitarul populist s-ar baza pe faptul că, în anul centenarului, tabăra celor înverşunaţi ar mătura cu plăcere de pe masă problema autodeterminării, însă ducerea acesteia până la referendum este deja o idee patologică.

Respingerea în acest mod a declaraţiei proautonomiste nu este de fapt surprinzătoare, semnalează poziţia consecventă, recalcitrantă a reprezentanţei politice a naţiunii majoritare, şi reflectă excepţional lipsa toleranţei faţă de minorităţi. Lipseşte inclusiv capacitatea de a înţelege, prea puţin poate fi regăsită intenţia de a cunoaşte şi punctele de vedere susţinute de latura cealaltă. Majoritatea se identifică nu cu principiile istoricului român Lucian Boia, care a spulberat miturile, ci cu teoria de stat naţional a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, potrivit căreia, în România, problema minorităţilor a fost soluţionată o dată şi pentru totdeauna. Mai mult de atât, astăzi ni se mai transmite şi mesajul acela că este inoportun să se discute despre autodeterminare, fiind chiar interzis să se pomenească de aceasta ca fiind un scop politic.

Sursa: Haromszek din 10.01.2018

 

Tudose i-ar spânzura lângă drapele pe secui

Premierul Mihai Tudose consideră că nu trebuie acordată o importanţă prea mare faptului că UDMR, Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania au semnat o poziţie comună în privinţa armonizării ideilor autonomiste maghiare din Transilvania. În cadrul unei emisiuni tv, premierul a spus că, în cazul în care drapele secuieşti vor fi arborate pe faţada instituţiilor locale, vor flutura lângă acestea şi responsabilii la nivel local.

Din cauza afirmaţiilor insultătoare la adresa comunităţii maghiare din Ţinutul Secuiesc, preşedintele executiv al UDMR îl somează pe premier să-şi prezinte scuzele. Premierul a făcut declaraţii prin telefon, miercuri seară pentru postul tv de ştiri Realitatea care a dedicat o seară întreagă problemei maghiare din România. Premierul a precizat: ideea lansată de partidele maghiare nu trebuie ignorată, subestimată, dar nici nu-i trebuie acordată o importanţă prea mare. „După părerea mea, aceasta se referă doar la anul acesta.

Este o tentativă de arborare a drapelelor, ca noi să sărim la ei, ca ulterior să aibă şi ei motiv să sară înapoi la noi. În felul acesta anul centenarului să devină anul lăturilor cu vecinii” – a formulat premierul. Mihai Tudose a pomenit şi de faptul că partidele maghiare, care corelează proiectele privind autonomia, nu reprezintă o forţă politică însemnată în România.

La întrebarea moderatorului dacă răspunsul premierului este că „aceasta (adică autonomia) este exclusă?”, Mihai Tudose a spus că „nu poate intra în discuţie”. Participanţii la emisiune au considerat că este deosebit de grav că partidele maghiare din România au ajuns la un acord comun în problema autonomiei datorită intermedierii lui Szili Katalin, însărcinat al premierului ungar, şi au contestat faptul că guvernul român nu a protestat faţă de acest lucru.

Portalul dcnews.ro a publicat integral declaraţiile făcute de premier. Aici apar şi părţile care în cadrul emisiunii tv de miercuri seară au fost greu de înţeles din cauza legăturii telefonice de slabă calitate. Conform postării, premierul ar fi spus şi următoarele: „Dacă acel drapel va flutura în vânt, vor atârna acolo şi responsabilii la nivel local”. Porcsalmi Balint, preşedintele executiv la UDMR, i-a solicitat ieri premierului Mihai Tudose să-şi revoce afirmaţia referitoare la aspiraţiile autonomiste maghiare şi să-şi prezinte scuzele.

Într-un comentariu în limba română, postat pe reţelele de socializare, Porcsalmi Balint a calificat declaraţia făcută de premier, miercuri seară, ca fiind una iresponsabilă şi nedemnă de funcţia de premier. În aprecierea lui Porcsalmi, prin afirmaţia sa ce evocă vremurile primitive şi medievale, premierul a ameninţat în mod clar comunitatea maghiară din Ţinutul Secuiesc. Mihai Tudose poate semnala cu nu este de acord cu o declaraţie sau cu un proiect politic, „dar nu-i poate trimite la spânzurătoare pe cei care nu sunt de acord cu el”.

Sursa: Haromszek din 12.01.2018

Dreptul lui Tudose

Nemeth Zsolt consideră că premierul român a comis o sinucidere politică. Preşedintele comisiei de politică externă a Parlamentului s-a referit la această chestiune în discursul rostit sâmbătă (13.01), la Cluj, în prezenţa liderilor partidelor maghiare din Transilvania. După cum a declarat politicianul ungar, colaborarea regională central-europeană bate la uşă, iar Românai trebuie să decidă dacă doreşte sau nu să participe şi ea.

În opinia sa, dacă România doreşte să participe la această colaborare, colaborarea sa cu maghiarii şi cu Ungaria este inevitabilă. Preşedintele comisiei a comentat afirmaţia premierului român Mihai Tudose astfel: a avut dreptul să aleagă această formă a sinuciderii politice. Politicienii nu prea supravieţuiesc în Europa unor astfel de afirmaţii – a opinat el.

Sursa: Szekely Hirmondo din 15.01.2018

Cineva spune cu totul altceva în problema autonomiei / Lipsa unităţii

Opiniile sunt foarte împărţite cu privire la faptul că deputatul Kulcsar Terza Jozsef a depus de unul singur în parlament statutul de autonomie al CNS. În conferinţele de presă de anul trecut, deputatul Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei judeţene Covasna a PCM, a declarat în repetate rânduri că el a mers în parlament pentru a înainta statutul, şi, indiferent ce se va întâmpla, va face acest lucru. Kulcsar a afirmat că s-a zbătut mult pentru a-şi convinge colegii de fracţiune să semneze iniţiativa, însă fără succes, ba mai mult, au încercat să-l facă să renunţe.

Într-un final, s-a decis să înainteze statutul sub forma unei iniţiative individuale. Ceilalţi deputaţi de Trei Scaune spun însă că acest lucru nu este adevărat. Pe de-o parte, Kulcsar nu le-a spus niciodată în şedinţele fracţiunii să susţină statutul, iar pe de altă parte nu este clar de ce a depus varianta CNS, după ce PCM şi UDMR elaboraseră împreună o variantă proprie. Răspunzând solicitării noastre, Benko Erika a afirmat că i-a adus în repetate rânduri şi limpede la cunoştinţa lui Kulcsar că ea va semna proiectul statutului, însă preşedintele PCM a evitat-o cu bună ştiinţă.

„Poziţia mea în această chestiune este similară cu poziţia UDMR: pentru a nu fi respins din prima, statutul ar fi trebuit să fie înaintat în concordanţă cu revizuirea constituţiei şi cu cel puţin 200.000 de semnături. În felul acesta, am fi putut arăta voinţa şi forţa comunitară – susţine ea. – Cred că este o idee proastă faptul că statutul a fost înaintat ca o iniţiativă individuală, deoarece în felul acesta, mesajul este că autonomia nu este susţinută de o voinţă populară, nu există forţă, iar din acest motiv, nici nu trebuie luat în serios”.

„Aş dori să precizez că deputatul Kulcsar nu mi-a spus că va înainta statutul şi nu mi-a cerut să-l susţin cu semnătura mea, deşi i-am semnalat clar că în cazul în care se va ajunge la înaintarea statutului, aş dori să-mi dau şi eu semnătura de susţinere, chiar dacă eu cred că acest proiect ar trebui depus într-un pachet de revizuire a constituţiei” – a precizat deputata. Marton Arpad declară că a avut reţineri cu privire la data înaintării, iar anul 2018 ar fi fost un an bun în care să li se reamintească românilor de promisiunile de acum 100 de ani. El nu este de acord cu înaintarea statutului CNS.

„Acest proiect sângerează din o mie de răni, nu s-a pus niciodată problema să îl înaintăm, deoarece nu este bun. Şi PCM a fost de acord cu acest lucru, astfel că am elaborat împreună o variantă. În şedinţele fracţiunii nu a adus nimeni în discuţie acest subiect şi nici nu a spus nimeni iată iniţiativa, semneaz-o” – a afirmat Marton Arpad, adăugând că după părerea sa, această acţiune nu avansează cu nimic cauza autonomiei. Şi senatorul Fejer Laszlo se consideră proautonomist şi consideră şi el că ar fi trebuit să se înceapă cu revizuirea constituţiei şi ar fi trebuit înaintat statutul UDMR-PCM.

Sursa: Szekely Hirmondo din 22.01.2018, autor Erdély András

 

 

Plângere către instanţă împotriva lui Tamas Sandor

Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a fost chemat ca martor vineri, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov. După cum a reieşit, preşedintele administraţiei judeţene a fost acţionat în instanţă de Mircea Diacon, şeful Comisariatului pentru Protecţia Consumatorului Covasna, fiind acuzat, între altele, de susţinerea cultului public al persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, crime împotriva umanităţii şi de crime de război, respectiv de promovarea, în public, a unor idei şi ideologii rasiste, legionare sau xenofobe. Preşedintele consiliului judeţean ne-a precizat: Mircea Diacon s-a simţit foarte deranjat de afirmaţia sa în care a comparat comportamentul acestuia şi al unor colegi de-ai săi cu activitatea derulată odinioară, în America, de gruparea rasistă Ku-Klux-Klan. Acesta este motivul pentru care Mircea Diacon a depus plângere împotriva sa, iar parchetul a fost nevoit să demareze procedurile.

Conform plângerii înaintate de denunţător, afirmaţia lui Tamas contravine prevederilor din ordonanţa de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea promovării cultului organizaţiilor sau simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, şi a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea crimelor împotriva păcii sau a umanităţii. Infracţiuni de acest gen sunt pedepsite cu închisoare de la trei luni la trei ani. Tamas Sandor a informat procurorii: deşi fusese citat ca martor, el este de fapt făptaş, având în vedere că el însuşi a declarat că comisariatul pentru protecţia consumatorului din judeţul Covasna funcţionează la fel ca acum o sută de ani Ku-Klux-Klan-ul din America, aplică, cu sprijin din partea statului, dublul etalon şi vrea să stigmatizeze un grup etnic.

Tamas a mai menţionat că este vorba de o eroare în interpretare, având în vedere că el nu a salutat gruparea Ku-Klux-Klan, dimpotrivă: activitatea şefului de la protecţia consumatorului a comparat-o cu manifestările organizaţiei rasiste de odinioară. Tamas Sandor a scris o declaraţie, după care procurorii l-au informat că va fi înştiinţat ulterior despre rezultatele anchetei: dacă procedurile vor fi suspendate sau va fi pus sub acuzare.

Sursa: Haromszek din 27.01.2018

Alegerile din Ungaria / Accelerarea procesului de înregistrare

În scaunul Sepsi, aproximativ 10.000 de persoane s-au înregistrat până acum în listele electorale, fiind vorba de o creştere cu 3.000 a numărului total înregistrat acum patru ani. Reprezentanţii PPMT şi ai CNMT vor face tot posibilul şi în cele ce urmează ca să le acorde ajutor tuturor celor care vor să participe la alegerile parlamentare din Ungaria – a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, Kolcza Istvan, preşedintele din scaunul Sepsi al Partidului Popular Maghiar din Transilvania. Kolcza Istvan a menţionat: există două modalităţi de înregistrare.

Formularul venit de la biroul electoral poate fi retrimis prin poştă, în cazul acesta fiind recomandat ca acesta să fie expediat cu câteva zile înainte de termenul de 25 martie, ca să fie sigur că va ajunge la timp. Se poate înregistra şi online în listele electorale, Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania au creat un site – valasztas.info – pentru cei care doresc să se înregistreze. Le acordă ajutor celor interesaţi şi colaboratorii, voluntarii, reprezentanţii autoguvernamentali din cadrul formaţiunilor, birourile acestora fiind contactate de mii de persoane. Este în curs de derulare şi munca pe teren.

La Sfântu Gheorghe şi în satele învecinate, voluntarii umblă din casă în casă ca să-i ajute pe cei care nu au posibilitatea să se deplaseze la birourile celor două formaţiuni. PPMT şi CNMT vor acorda ajutor şi în transmiterea voturilor prin corespondenţă – a promis Kolcza Istvan -, modalităţile urmând să fie prezentate ulterior.

Sursa: Haromszek din 30.01.2018

 

Aducerea Transilvaniei într-o situaţie imposibilă

Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) consideră că guvernul român aduce Transilvania într-o situaţie imposibilă din punct de vedere economic şi infrastructural – a afirmat Szilagyi Zsolt. În cadrul conferinţei de presă de ieri, preşedintele PPMT a precizat: noul guvern, investit în funcţie, nu-şi va putea exercita mandatul mai mult timp decât cele două anterioare. În noul cabinet apar figuri vechi, premierul este unul altul, însă guvernul este condus efectiv tot de Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social-Democrat.

În opinia lui Szilagy Zsolt, prin susţinerea necondiţionată a investirii în funcţie a noului guvern, UDMR i-a dat din nou acestuia un cec în alb. Zatyko Gyula, vicepreşedintele naţional al PPMT, susţine că cel mai mare păgubaş al programului guvernamental este Transilvania, în condiţiile în care tocmai această regiune este motorul economic al ţării. Autostrada Transilvania pe porţiunea Borş-Braşov nu există nicăieri, iar acest lucru periclitează în mod serios succesul investiţiilor transilvănene. Se vede clar că se urmăreşte excluderea din reţeaua autostrăzilor a oraşelor transilvănene – a spus Zatyko, în aprecierea căruia Transilvania a fost abandonată şi de noul guvern.

Sursa: Haromszek (Covasna) din 01.02.2018, autor Demeter J. Ildiko

Ce vrea UDMR?

Extinderea drepturilor lingvistice şi comunitare, dezvoltarea regională, soluţionarea problemelor legate de administraţie şi economie – acestea sunt priorităţile UDMR în noua sesiune parlamentară, iar propunerile sale legislative vizează aceleaşi domenii – a declarat ieri (02.02) deputatul Benko Erika. A subliniat că obiectivele lor sunt consolidarea sistemului de învăţământ, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a situaţiei celor care trăiesc în sărăcie. Deputatul de Sfântu Gheorghe a declarat că fracţiunea UDMR a decis să continue, „într-o anumită măsură”, colaborarea cu coaliţia de guvernământ, va discuta punctual în cazul problemelor importante şi va vota doar proiectele care slujesc interesele comunităţii maghiare.

Şi-a exprimat convingerea că în perioada următoare, vor putea obţine votarea unor legi care să facă posibilă utilizarea limbii maghiare într-o sferă mai largă. În acest sens, le poate fi de ajutor adoptarea, în cadrul Consiliului Europei – pe tema utilizării limbii minorităţilor – a raportului Hoffman Rozsa, care formulează recomandări ferme către parlamente.

O iniţiativă care vizează îmbunătăţirea calităţii învăţământului este cea care ar dori să impună obligativitatea frecventării grădiniţei din grupa mijlocie, însă se doreşte şi creşterea sprijinului normativ acordat creşelor.

Un alt obiectiv este acela ca în şcolile minorităţilor naţionale, clasele să poată funcţiona cu efective mai mici. pe lista de priorităţi a UDMR figurează şi câteva măsuri de politică a familiei: introducerea impozitului la nivel de familie şi edificarea sistemului de sprijinire a familiilor numeroase.

Dintre propunerile de ordin economic, deputatul a evidenţiat integrarea judeţelor cu realizări mai mici. În opinia UDMR, ar fi nevoie de investiţii de stat care să-i ajute pe marii investitori industriali să-şi facă apariţia în câte un judeţ. Ar fi nevoie şi de modificarea legii privind sprijinirea instituţiilor culturale. Benko Erika s-a referit şi la propunerea lui Kulcsar Terza Jozsef de semnare chiar şi ulterior a proiectului pe care l-a depus acesta. După cum a afirmat, nu a găsit, în regulamentul camerei deputaţilor nici o referire la aşa ceva şi nici specialiştii parlamentari nu au auzit de un caz similar. Aşteaptă lămuriri din partea colegului deputat cu privire la modalitatea prin care poate adera ulterior la iniţiativă.

Sursa: Haromszek din 03.02.2018

 

S-a românizat Prefectura

Au apus vremurile frumoase când puteam obţine informaţii de pe site-ul prefecturii şi în limba maghiară. După revenirea la putere a prefecţilor români, informaţiile în limba maghiară s-au rărit cu timpul, iar acum când instituţia s-a prezentat cu o nouă imagine realizată de la centru, în afară de un mesaj de salut (al treilea după textul în limba engleză), locuitorii majoritar maghiari din Trei Scaune nu pot citi niciun cuvânt în limba maternă.

Informaţiile de interes general, comunicatele serviciilor de eliberare a paşapoartelor sau permiselor, pot fi accesate exclusiv în limba română. Nici cei care vor să reclame ceva nu au posibilitatea să comunice (scrie) în limba maghiară deoarece nu ar înţelege nimeni.

Cu toate că ultima frază, traducere nereuşită în limba maghiară, a mesajului de salut scrie: Însăşi sensul existenţei administraţiei este acela de a gestiona în numele cetăţenilor şi pentru cetăţeni interesul general, de aceea voi exercita această funcţie având în vedere satisfacerea, în condiţiile legii, a interesului public general, spre binele tuturor cetăţenilor judeţului.

Sursa: Haromszek din 09.02.2018

Şedinţa KMKF

Din perspectiva relaţiilor maghiare – a politicii naţionale – din Bazinul Carpatic, ultimii patru ani au fost cei mai buni pentru maghiarime – a declarat Kover Laszlo, preşedintele Paramentului Ungar, în cadrul şedinţei plenare a Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF), care a avut loc ieri (09.02) la Budapesta. În şedinţă, KMKF a fost adoptată o declaraţie finală, în care se asigură sprijinul acordat pentru iniţiativa cetăţenească europena Minority SafePack. Convingerea KMKF este că iniţiativa cetăţenească este o cauză naţională. Forumul consideră că este important să se strângă cele 1 milion de semnături, prin intermediul cărora şi Europa trebuie să se preocupe de problema minorităţilor băştinaşe. KMKF salută adoptarea, în luna ianuarie, de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a raportului delegaţiei ungare privind protejarea şi sprijinirea limbilor europene regionale şi minoritare.

Faptul că hotărârea şi recomandarea adoptată cimentează funcţionarea cartei limbilor este un lucru pozitiv, şi favorizează folosirea limbilor minoritare şi recunoaşterea lor ca limbi oficiale în regiunile în care sunt folosite.

Propune aplicarea flexibilă a pragului lingvistic în administraţia publică, respectiv învăţământul în limba maternă pe tot parcursul şcolii. Forumul atrage atenţia asupra faptului că autonomia este o pretenţie legitimă a comunităţilor noastre băştinaşe din Bazinul Carpatic, iar stabilitatea regiunii noastre poate fi consolidată prin materializarea diferitelor forme ale autonomiei. KMKF urmăreşte cu atenţie legea care asigură reînfiinţarea Liceului Catolic Rakoczi Ferenc din Târgu Mureş, adoptată de parlamentul român. Forumul consideră că stoparea retrocedărilor imobilelor bisericeşti transilvane este îngrijorătoare.

Consideră că este importantă redemararea procesului, iar în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla consideră că va fi necesară luarea unei atitudini la nivel internaţional în vederea redemarării procesului de retrocedare. KMKF face apel guvernului României să respecte angajamentele internaţionale asumate, să nu limiteze comunitatea maghiară în folosirea limbii materne şi a simbolurilor. KMKF îşi exprimă îngrijorarea din cauza generării în România, din ce în ce mai des, a unei atmosfere antiminoritare şi condamnă faptul că atmosfera antimaghiară poate fi generată cu orice motiv. Rezultatul colaborării Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat în cadrul şedinţei că înfiinţarea legală a liceului romano-catolic din Târgu Mureş este un rezultat palpabil al colaborării parlamentare.

Conform declaraţiilor preşedintelui UDMR, cu toate că în cursul anului trecut, după semnarea acordului de colaborare parlamentară, UDMR a fost invitată la guvernare, uniunea însă a considerat că nu au fost date condiţiile necesare.

Sursa: Haromszek din 10.02.2018

CNS cere restabilirea autonomiei

Invocând Regiunea Autonomă Maghiară desfiinţată în urmă cu o jumătate de secol, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) atrage atenţia asupra faptului că prin revendicarea autonomiei teritoriale, secuimea cere restabilirea unui drept recunoscut anterior de statul român. În comunicatul semnat de Izsak Balazs, preşedintele CNS, se menţionează că în 16 februarie 1968, Nicolae Ceauşescu desfiinţa Regiunea Mureş – Autonomă Maghiară, care cuprindea mare parte a teritoriului Ţinutului Secuiesc, decizia fiind luată sub privirile indiferente ale organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului din Ungaria şi internaţionale.

În această zi, Marea Adunare Naţională a adoptat legea privind împărţirea României în judeţe, care este în vigoare şi în prezent. Izsak Balazs a atras atenţia asupra faptului că această lege prevede că judeţele sunt înfiinţate având în vedere condiţiile geografice, economice, sociale şi etnice, respectiv relaţiile culturale şi tradiţiile locuitorilor. Izsak a considerat că trebuie să evidenţieze acest lucru deoarece în prezent când se vorbeşte despre reorganizarea administrativă, „liderii politici refuză, întrecându-se unii pe alţii, trasarea graniţelor administrative prin luarea în calcul a criteriilor culturale, lingvistice şi etnice”.

Preşedintele CNS a amintit că tratatul de pace care a încheiat primul război mondial a rupt Ţinutul Secuiesc de Ungaria şi a dispus trecerea acestuia sub tutela României, totodată i-a recunoscut pe secuii şi saşii transilvăneni ca fiind subiecţi ai dreptului internaţional. Articolul 11 din Tratatul privind minorităţile semnat la Paris în 09.12.1919, de România cu Principalele Puteri Aliate şi Asociate, prevede: România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităţilor secuilor şi saşilor, în Transilvania, autonomia locală, în ce priveşte chestiunile religioase şi şcolare.

Izsak Balazs a amintit şi de faptul că România, prin intermediul constituţiei adoptate în 1952, a reconfirmat statutul de subiect al dreptului internaţional al poporului secui, prin înfiinţarea pe teritoriul Ţinutului Secuiesc a Regiunii Autonome Maghiare: „locuitorilor maghiari, care trăiau în bloc, li se asigură autonomia administrativ-teritorială în Republica Populară Română”. În comunicat se mai menţionează: „Cunoscând faptul că secuii sunt subiect al dreptului internaţional, cunoscând practicile europene în autonomia teritorială şi asumările internaţionale ale României, bazându-se pe voinţa secuilor exprimată în cadrul unui referendum şi pe hotărârile adoptate de 63 de autoguvernări, secuimea nu renunţă la autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, cerând restabilirea unui drept recunoscut anterior de statul român”.

Sursa: Haromszek din 13.02.2018

Retrocedarea imobilelor / O nouă sentinţă împotriva lui Marko Attila

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat ieri (14.02), într-un nou dosar de corupţie, pe foştii membri ai comisiei pentru restituirea imobilelor confiscate, printre care şi pe fostul secretar de stat pentru minorităţi şi fost deputat UDMR, Marko Attila. Acesta a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare cu executare. Conform parchetului anticorupţie, cei 12 acuzaţi din dosar – printre care 8 membri ai comisiei amintite – au prejudiciat statul român cu aproape 85 de milioane de euro prin faptul că au stabilit despăgubiri peste valoarea pieţei pentru imobile confiscate în timpul comunismului.

Sursa: Haromszek din 15.02.2018

Îl rememorează pe Wass Albert

Cu ocazia comemorării morţii sale, Wass Albert va fi omagiat şi la Sfântu Gheorghe, sâmbătă, 17 februarie, de la orele 17:00, la placheta memorială amplasată lângă zidul bisericii-cetate din Sfântu Gheorghe.

Sursa: Szekely Hirmondo din 16.02.2018

Comemorare interzisă

Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la moartea sa, Wass Albert a fost comemorat sâmbătă (17.02), la placheta memorială din curtea bisericii cetate din Sfântu Gheorghe. Comemorarea din acest an a fost umbrită de o adresă a poliţiei, care s-ar putea încadra în categoria ameninţărilor. În această adresă, cei vizaţi au fost atenţionaţi asupra consecinţelor grave pe care le are organizarea acţiunii. Oratorul comemorării, Bedo Zoltan, a declarat: Ziua de astăzi este una tristă, deoarece în cursul dimineţii s-a adeverit încă o dată că autorităţile române continuă să îi ameninţe şi sunt gata să-i hărţuiască pe cei care ocrotesc memoria lui Wass Albert. Vor astfel să îl şteargă din conştiinţa publică, însă nu vor reuşi, deoarece prin operele sale, prin atitudinea, faptele şi operele sale, el a intrat în inimile oamenilor. Iar de acolo nu poate fi scos prin ameninţări – a spus el.

Sursa: Szekely Hirmondo din 19.02.2018

La Sfântu Gheorghe, l-au comemorat pe Wass Albert

Aproximativ 15 persoane l-au comemorat pe Wass Albert sâmbătă după-amiază, în curtea bisericii cetate din Sfântu Gheorghe. Participanţii au depus jerbe de flori şi au aprins lumânări la placheta memorială amplasată lângă zidul cetăţii în cinstea scriitorului. Acum 20 de ani şi-a pus scapăt zilelor, în Statele Unite ale Americii, Wass Albert, scriitor, poet, soldat, politician şi personalitate a vieţii publice, care şi-a reprezentat naţiunea cu perseverenţă şi devotament chiar şi după emigrare – a amintit ziaristul Bedo Zoltan.

Puterea de la Bucureşti, care i-a asuprit pe maghiarii din România, s-a simţit deranjat de activitatea sa, şi în 1946 Wass Albert a fost condamnat la moarte în baza unor acuzaţii născocite. „Acest lucru este valabil şi în prezent, cu toate că scriitorul era un binefăcător al românilor din Transilvania, şi obiceiurile lor morale nu mai fost prezentate nici de atunci atât de frumos şi în mod atât complex cum a reuşit s-o facă el, în 1959, în romanul său intitulat Vrăjitoarea din Funtinel” – a opinat Bedo Zoltan.

Sursa: Haromszek din 19.02.2018, autor Matekovics Janos Zoltan

Comemorarea lui Wass Albert / Ameninţă sau atenţionează poliţia?

Sâmbătă după-amiază, în căsuţa poştală electronică a redacţiei noastre a sosit o scrisoare remisă de poliţie sub titlul „Informare”. În documentul, semnat de Eugen Palade, comandant al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna, respectiv de Miloş Mircea, şef al Serviciului Cercetări Penale, se precizează: după ce ziarul nostru a anunţat în ediţiile de vineri şi de sâmbătă evenimentul preconizat să fie derulat sâmbătă după-amiază, la Sfântu Gheorghe, în vederea comemorării lui Wass Albert, s-a considerat drept important să ni se recomande în atenţie prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 în scopul prevenirii săvârşirii anumitor infracţiuni.

Ordonanţa amintită se referă la interzicerea organizaţiilor, simbolurilor, acţiunilor cu caracter fascist, legionar, rasist şi xenofob, respectiv la interzicerea promovării cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război. În scrisoare se evidenţiază că, potrivit articolului nr. 12 al normei juridice, este interzis să fie amplasate în spaţii publice, cu excepţia muzeelor, statui sau plachete memoriale în memoria persoanelor condamnate pentru astfel de infracţiuni.

Din documentul remis redacţiei noastre nu reiese clar cui este adresată atenţionarea, se presupune că sunt vizaţi organizatorii comemorării, potenţialii participanţi ai evenimentului, sau poate fi destinată şi redacţiei „Haromszek”. În ceea ce priveşte ziarul nostru, prin ştirea publicată preliminar comemorării, respectiv prin informarea ulterioară despre eveniment, ne-am îndeplinit obligaţia pe care ne-am asumat-o faţă de cititorii noştri, la fel cum am procedat şi până acum, şi vom proceda şi pe viitor în baza dreptului fundamental la opinie şi exprimare liberă, a dreptului la informaţie.

Conform informaţiilor pe care le-am obţinut, o scrisoare cu conţinut similar i-a fost remisă şi celuilalt cotidian al judeţului, „Szekely Hirmondo”. În cazul acestuia, poliţia s-a interesat şi despre identitatea organizatorilor evenimentului.

Răspunzând solicitării noastre, Bedo Zoltan, iniţiatorul comemorării de sâmbătă, ne-a precizat: scopul îl constituie cu siguranţă intimidarea comunităţii, însă, în cadrul evenimentului, a anunţat în mod public că el este organizatorul. Ţinând cont de adresele remise redacţiilor, mizează pe faptul că i se va cere socoteală, la fel cum s-a procedat şi anterior, în alte locuri, în cazul organizatorilor festivităţilor memoriale dedicate lui Wass Albert. Bedo a subliniat: este de acord şi el însuşi cu interzicerea cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanităţii, însă Wass Albert nu intră în această categorie.

Sursa: Haromszek din 19.02.2018, autor Farcadi Botond

Statutul autonomiei supus dezbaterii publice

Statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost supus dezbaterii publice, observaţii sau propuneri de modificare pot fi transmise – conform planului etapizat postat pe site-ul parlamentului – până în data de 6 martie. Consiliul Legislativ şi Guvernul trebuie să evalueze proiectul până în data de 26 februarie, urmând ca documentul să fie înaintat comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor – a informat deputatul Kulcsar-Terza Jozsef. Acesta consideră că, în Camera Deputaţilor, problema ar putea fi fixată pe ordinea de zi pe parcursul sesiunii de primăvară. Deputatul de Covasna a înaintat Parlamentului statutul autonomiei Ţinutului Secuiesc, în decembrie anul trecut, ca fiind o iniţiativă legislativă individuală.

Sursa: Haromszek din 21.02.2018, autor Farcadi Botond

Drepturile minorităţilor din România / I-au făcut morală României

România trebuie să-şi intensifice eforturile depuse în vederea eliminării discriminării faţă de romi şi a îmbunătăţirii protecţiei drepturilor tuturor comunităţilor minoritare care trăiesc pe teritoriul său – a precizat, ieri Comitetul consultativ privind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul Consiliului Europei. În raportul comitetului de specialitate a Consiliului Europei cu sediul la Strasbourg – numărând 47 de ţări membre – se subliniază: România trebuie să creeze cadrul juridic unitar şi coerent pentru protecţia drepturilor minoritare, având în vedere că dispoziţiile în vigoare asigură o reglementare după criterii care creează posibilitatea unor interpretări contradictorii.

Comitetul a atras atenţia asupra faptului că România nu a adoptat încă propunerea legislativă privind statutul minorităţilor naţionale, lansată cu peste 10 ani în urmă de parlament. Specialiştii au evidenţiat: prejudecăţile generale manifestate faţă de romi reprezintă un motiv serios de îngrijorare, lucru reflectat şi de sentinţele judecătoreşti sau de declaraţiile făcute de autorităţi.

În timp ce limbajul intolerant faţă de romi era caracteristic doar partidelor politice de extremă dreaptă, în prezent, acesta prezintă parte şi din discursul politic – s-a precizat. Specialiştii au amintit şi de faptul că, în pofida eforturilor depuse de autorităţi, segregarea poate fi constatată şi în prezent în domeniul educaţiei. Totodată, procentul copiilor de etnie romă care nu frecventează şcoala este de 22%, abandonul şcolar fiind de 70%.

Cu privire la celelalte comunităţi minoritare din România, comitetul de specialitate a menţionat: legea electorală din 2015, care le asigură minorităţilor naţionale posibilitatea alegerii propriilor reprezentanţi, nu creează condiţii favorabile pentru o competiţie liberă şi corectă între organizaţiile minorităţilor naţionale. Specialiştii au mai adăugat: posturile naţionale de radio şi televiziune se prezintă şi acum cu o ofertă largă de programe legate de minorităţile naţionale.

Sursa: Haromszek din 22.02.2018

Zilele Sfântu Gheorghe / Programe mai puţine, români nemulţumiţi

Ediţia din acest an a Zilelor Sfântu Gheorghe va avea loc în perioada 21-29 aprilie. Din cauza bugetului redus, anul acesta oferta de programe este mai modestă, însă nu se va renunţa la calitate – a anunţat primarul Antal Arpad. Scena Comunităţii urmează să fie mutată din Piaţa Sfântu Gheorghe (spaţiul din faţa magazinului Şugaş), în faţa Liceului de Artă Plugor Sandor, în parcul memorial 56. O altă scenă va fi amplasată în curtea Muzeului Naţional Secuiesc. Scena tinerilor îi va aştepta pe cei interesaţi în parcarea din spatele sediului primăriei.

Muzica de stradă se va instala în Piaţa Sfântu Gheorghe. Tocmai acest lucru a generat nemulţumirea reprezentanţilor Asociaţiunii Astra – Desparțământul Covasna-Harghita. Maria Graur, ziarist al cotidianului Mesagerul de Covasna, care a luat cuvântul în numele organizaţiei, a contestat faptul că pentru muzica de stradă se găseşte loc, însă cântăreţei de muzică populară invitată de ei nu i se asigură un loc potrivit pentru a-şi susţine spectacolul, având în vedere că parcul memorial 56 este – după părerea lor – un spaţiu mai izolat, nu-i suficient de mare pentru Matilda Pascal Cojocăriţa. Maria Graur a amintit de faptul că a solicitat cu diverse ocazii ca invitaţilor lor să li se acorde posibilitatea să evolueze pe scena din piaţa centrală.

Primarul Antal Arpad a atras atenţia că, de mai mulţi ani, pe scena centrală nu mai există muzică populară, nici românească, nici maghiară, fiind vorba de o hotărâre adoptată mai de mult. Românii nu vor fi dezavantajaţi, având în vedere că, cu excepţia formaţiei germane, vor fi susţinute două concerte de muzică românească şi patru, de muzică maghiară.

 

Sf. Gheorghe

05.03.2018

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.

  01-15.01.2018 – 16-28.02.2018

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

 

13/03/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: