AMBASADA RUSIEI LA VARȘOVIA A AFOST ”ANEXATĂ” ÎN URMA UNUI REFERENDUM FICTIV

Mai multe ONG-uri au organizat sâmbătă un așa zis referendum privind „anexarea” ambasadei Rusiei la Varşovia, pentru a protesta cu umor împotriva acţiunilor acestei ţări în Ucraina.

Fluturând drapelul ucrainean albastru şi galben şi pancarte cu sloganuri precum „Terrorussia”, Ia-ţi labele de pe Ucraina!” şi „Opriţi acest rău!”, aproximativ 3.000 de persoane au participat la acest referendum fictiv.
„Am decis să mergem pe această cale şi să organizăm un referendum privind anexarea Ambasadei Rusiei… la Varşovia”, au continuat ei.

Organizatorii s-au referit şi la o glumă virală pe reţele sociale, în care cehilor li se propune să preia controlul asupra exclavei ruse Kaliningrad.

Atât gluma cehilor, cât şi iniţiativa poloneză au fost inspirate de recentul anunţ al Moscovei privind anexarea a patru regiuni ucrainene în urma unor referendumuri considerate „simulacre” de către occidentali.

„Anexările sunt la modă în acest sezon. Ruşii au +anexat+ teritorii ocupate în Ucraina”, potrivit unui comunicat dat publicităţii de organizatorii acestei „consultări”.

Organizatorii „referendumului” au propus ca clădirea ambasadei să fie folosită pentru adăpostirea refugiaţilor, să fie transformată într-un centru cultural, o grădină zoologică sau chiar o toaletă publică.

Întrebarea pusă a fost: „Polonia trebuie să anexeze ambasada Rusiei?”. Şi trei răspunsuri – toate „da” – au fost posibile.

„Este o idee mult mai democratică decât aceste referendumuri pe teritoriul ucrainean care au avut loc sub (gloanţe de) pistoale şi rachete”, a comentat pentru AFP Mariia Volkolup, o avocată ucraineană de 33 de ani care locuieşte în capitala Poloniei.

Organizatorii evenimentului au afirmat că vor trimite o scrisoare deschisă liderilor polonezi pentru a le cere expulzarea ambasadorului rus, mai scrie AFP, reluată de https://stirileprotv.ro și https://www.hotnews.ro.

Publicitate

Legea privind funcționarea limbii ucrainene și interzicerea în viața publică din Ucraina a limbilor minoritare va fi adoptată joi, 25 aprilie.

   

 

Harta etnică a Ucrainei

Rada Supremă examinează proiectul de lege nr. 5670-d „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”. 

După adoptarea proiectului în prima lectură, au fost înaintate mai mult de 2 mii de amendamente la această lege care propune ca limba ucraineană să devină obligatorie în instituțiile de învățământ preșcolar, extrașcolar și în instituțiile de învățământ superior.

În ciclul primar și grădinițe este permisă studierea în paralel a limbilor minorităților naționale (prin crearea unor clase sau grupuri separate), cu excepția universităților.

Învățământul în universități ar trebui să se desfășoare exclusiv în limba ucraineană, dar este permisă predarea uneia sau mai multor discipline în una din limbile oficiale ale UE.

Popoarelor băștinașe din Ucraina le este garantat dreptul la învățământ în limba maternă. Proiectul de lege nu menționează lista exhaustivă a acestor popoare indigene, cu excepția tătarilor din Crimeea care sunt menționați separat.

Comunitatea românească din Ucraina nu are statut de popor băștinaș. De asemenea, legea privind limba ucraineană presupune ca toate evenimentele culturale să aibă loc în mod obligatoriu în limba de stat. Spectacolele teatrale în alte limbi vor trebui să fie însoțite de subtitrări în limba ucraineană. De asemenea, evenimentele publice (simpozioane, mese rotunde etc.) pot avea loc doar în limba ucraineană sau engleză.

Nerespectarea cerințelor legislației lingvistice va fi pedepsită cu amenzi usturătoare.

Funcționarii publici care vor fi găsiți vinovați de neglijarea limbii ucrainene, vor fi sancţionaţi cu severitate. Încercările de a introduce bilingvismul sau multilingvismul în Ucraina (sau de a acorda statut oficial oricărei alte limbi la nivel național sau într-o anumită regiune) vor fi calificate ca tentative de răsturnare a ordinii constituționale și vor fi pedepsite cu cu ani grei de închisoare, potrivit articolului 109 al Codului Penal. Amintim că în prima lectură, proiectul de lege privind limba ucraineană a obținut 261 de voturi.

La începutul săptămânii curente președintele Radei Supreme, Andrii Parubii, a declarat că Legea privind funcționarea limbii ucrainene va fi adoptată joi, 25 aprilie.

 

 

 

 

 

 

Volodymyr Zelenskyi, despre problemă lingvistică din Ucraina

 

 

 

Volodymyr Zelenskyi, noul președinte ales al Ucrainei, a vorbit despre atitudinea sa față de problema lingvistică, detaliindu-și poziția într-un interviu acordat RBK-Ucraina, notează publicația ”Libertatea Cuvântului”, preluată de Romania Global News.

„În primul rând Legea cu privire la funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat trebuie supusă unei analize profunde. E necesar de a afla care este opinia societății publice pe marginea acestei legi”, a  menționat Zelesnkyi.

„Astăzi vrem să protejăm limba ucraineană. Este un lucru normal. Este limba acestei țări și limba ucraineană de stat. În același timp, unii oameni spun că legea respectivă va interzice să vorbim în rusă, tătară, poloneză sau maghiară, undeva în Transcarpatia. Nimeni nu explică nimic”, menționează V. Zelenskyi.

Potrivit lui Zelenskyi, astfel de chestiuni urmează să fie soluționate prin consultarea opiniei poporului, adică prin referendum. 

Parlamentul European a criticat România pentru că a respectat voința cetățenilor săi permițând organizarea Referendumului pentru definirea familiei

 

 

Parlamentul European a votat recent cu 473 de voturi pentru, o rezoluție in care critică dur România in  privinta statului de drept. Textul este un rechizitoriu în 13 puncte, in care, printre altele, tara noastra a fost condamnată si pentru organizarea Referendumului pentru Căsătorie.

 Intr-adevar, se pare ca a trecut neobservat in opinia publica de la noi, faptul ca în Rezoluția PE, tara noastra a fost criticata printre altele și pentru simplul fapt ca a respectat vointa cetatenilor sai si a permis desfasurarea Referendumului pentru Căsătorie.

Problema, evident, este că am îndrăznit să organizăm așa ceva. Argumentul că am greșit? Un raport al ILGA, adică al lobby-ului internațional gay (care în anii 90 era aliată bine mersi cu organizații pedofile).Problema, evident, este că am îndrăznit să organizăm așa ceva. Argumentul că am greșit? Un raport al ILGA, adică al lobby-ului internațional gay (care în anii 90 era aliată bine mersi cu organizații pedofile).

Problema, evident, este aceea că am îndrăznit să organizăm așa ceva. Argumentul că am greșit? Un raport al

Asociației Internaționale a Lesbienelor și Homosexualilor (ILGA), adică al lobby-ului internațional gay (care în anii 90 era aliată bine mersi cu organizații pedofile).

 

In punctele L si M din Rezoluția parlamentului European se spune că:

”L. –  întrucât, în mai 2016, a fost lansată o petiție de revizuire a Constituției din România pentru a se limita definiția familiei la căsătoria dintre un bărbat și o femeie; întrucât numeroase grupuri de apărare a drepturilor omului și-au exprimat preocuparea cu privire la faptul că această propunere ar putea încălca standardele internaționale în materie de drepturi ale omului și ar putea duce la creșterea discriminării homofobe în România; întrucât parlamentul a aprobat această revizuire cu o majoritate de două treimi; întrucât la referendumul organizat pe această temă nu s-a înregistrat pragul minim necesar de 30% din alegători;

M. întrucât a în ceea ce privește legislația, discursul de incitare la ură și discriminarea împotriva persoanelor LGBTI, potrivit Analizei anuale din 2018 a situației drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTI în Europa, publicată de Asociația Internaționala a Lesbienelor și Homosexualilor (ILGA-Europa);”

Rezoluțiile PE nu sunt obligatorii pentru statele membre, însă ele arată ce fel de pericol ar constitui un Parlament European, în formula actuală, care să aibă astfel de atribuții…

Interesant că a fost invocat votul din parlamentul Romaniei pentru Referendum si nevalidarea acestuia dupa consultarea populara.

Sa fie acestea argumente serioase că se încalcă statul de drept in tara noastra?!

– Expresia„standardele internaționale” este  vagă si nu acoperă o realitate juridică. Nu există niciun Tratat care să oblige România să se rețină în materie de politici privind căsătoria și familia, sau să adopte o unică viziune asupra lor. Dimpotrivă, cum a arătat CJUE, România, ca oricare alt stat membru al UE, are dreptul de a defini căsătoria cum vrea, evident, în respectul drepturilor omului. Care drepturi ale omului nu includ, în tratatele din care face parte România, vreun drept al minoritatilor sexuale la căsătorie.

– „Creșterea discriminării homofobe” este o altă expresie de lemn care nu acoperă nimic. Este o simplă presupunere, în cel mai bun caz. Oricum, un fals argument. Persoanele LGBT nu aveau nici înainte dreptul de a se căsători. Nu avea cum sa crească vreo discriminare in aceasta privință, pentru ca nu există discriminare de la bun început.

– E inadmisibil sa invoci ca autoritate într-un raport privind statul de drept și drepturile omului dintr-un stat național viziunea unilaterală a unei grupări de lobby care militează strict pentru o agendă facțională societal. Mesajul dat este că ILGA decide care stat național respectă drepturile omului și care nu, ceea ce evident nu ar trebui să se întâmple.

–  Includerea acestor critici in Rezoluția PE constituie un alt act de sfidare la adresa suveranității noastre naționale, dar și a regulilor jocului european de până acum.

Este împotriva propriilor Tratate și decizii ale curților de justiție europene să critici o țară pentru că își folosește dreptul suveran de a decide în materie de căsătorie și familie.

În fine, o mare problemă de coerență cu propriul crez o au acei europarlamentari  români care au votat sau aprobat Rezoluția PE în această formă.

Sursa:  Un comentariu de Anghel Buturugă – ŞtiriPeSurse.ro –

 

 

 

 

CITITI SI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/11/19/ziua-de-19-noiembrie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/19/o-istorie-a-zilei-de-19-noiembrie-video/