CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Tőkés László e totuna cu Laslo Tiocheș ?

 

Inscripție bilingvă pe o clădire din micul oraș ucrainean Beregove

Inscripție bilingvă pe o clădire din micul oraș ucrainean Beregove

Macedonia e singura țară în care romii si aromânii și-au vazut limba recunoscută ca limbă oficială în administrație și învățământ acolo unde sînt mai bine de 20% din populație.

In afară de România, doar Macedonia mai are o politica atât de favorabilă minorităților. (O țară precum Spania, de pildă, nu intra la socoteală, fiind un sistem semi-federal.)

Pentru comparație cu România, in Belgia francofonii care locuiesc in Flandra nu au școli în limba lor și nu au voie sa-si folosească limba in contactele cu administrația.

Este pur ăi simplu interzis să se vorbească franceza într-un tribunal din Flandra.

Prezenţa unui traducător jurat e obligatorie, chiar dacă toată lume înțelege franceza. 

Sau: polonezii din Lituania nu pot obține ca numele lor sa fie scrise in documentele oficiale, de pilda in pașaport, cu litere poloneze precum „ł” sau „ę”, pentru ca acestea nu exista in alfabetul lituanian.

 

 

Imagine similară

Foto:  Tőkés László

E ca şi cum, în România, numitul Tőkés László nu ar avea dreptul la „ő” si „é” si „á” si ar trebui sa aibă consemnat în buletin Tiocheș Laslo

Din punctul de vedere al drepturilor minorităților, aşadar, democratia nu e intotdeauna acolo unde este asteptata.

Astfel, România, Bulgaria, Macedonia, ţări sărace din marginea Europei, şi-au cooptat sistematic principalele minorităţi în guvern, ceea ce a dus la diminuarea unor importante tensiuni.

R. Macedonia e în acelasi timp singura ţară în care romii (tiganii) si aromânii şi-au văzut limba recunoscută ca limba oficială de folosit în administraţie şi învaţământ acolo unde reprezintă mai bine de 20% din populație.

Grecia, în schimb, sau Belgia, nici nu recunosc existenta minorităților.

Belgia si Grecia nu au semnat Carta Europeana a Limbilor Regionale si Minoritare a Consiliului Europei.

Lucru care poate parea surprinzator, doar 15 state din cele 28 ale Uniunii Europene au ratificat Carta.

Unele, precum tarile baltice sau Belgia nici macar nu au semnat-o, iar recent Consiliul Europei chiar a anchetat in Belgia, tara care adaposteste principalele instituții europene, dar in care minoritatea francofona din Flandra întâmpină probleme juridice si administrative in folosirea limbii franceze.

Vecinii Moldovei, atat Ucraina, cât si România au ratificat carta.

Franta a semnat carta, dar nu a ratificat-o. In afara de Belgia, șapte alte ţări membre ale Uniunii Europene, au refuzat să semneze Carta.

Este vorba de Irlanda, Portugalia, Bulgaria, tarile baltice si Grecia, Grecia fiind un caz aparte, in măsura in care nici macar nu recunoaște existenta minorităților nationale.

Ratificarea Cartei nu înseamnă însă că, în mod automat, țara respectiva este gata sa ii aplice prevederile.

Nu exista modalitate de constrângere în caz de nerespectare a Cartei.

https://www.europalibera.org/a/c%C3%A2nd-t%C5%91k%C3%A9s-l%C3%A1szl%C3%B3-ar-fi-laslo-tioche%C8%99-/29185370.html

29/04/2018 Posted by | DIVERSE | , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: