S-a împlinit un an de când Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, KIRILL, a recunoscut că moldovenii din R.Moldova vorbesc LIMBA ROMÂNĂ
Foto: Dl. general KGB și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse
PREȘEDINTELE – TRĂDĂTOR IGOR DODON CONTINUĂ SĂ TACĂ, PREFERÂND SĂ FIE LUAT DE PROST…
În urmă cu un an am asistat în premieră absolută la o Minune de Crăciun!
”Moldoveni, deci Români!” – de la Moscova citire! Patriarhia Moscovei își călca pe inimă și recunoștea târziu, în anul mântuirii 2019, identitatea și unitatea lingvistică moldo-română (adică a Republicii Moldova și a României), publicând pe pagina sa oficială de internet Pastorala de Crăciun a Patriarhului Kirill în limba română cu alfabet latin, specificând că este vorba despre o singură limbă, nu despre două.
Aceasta după ce ani la rând ni s-a predicat de pe amvoanele moscovite că moldovenii ar fi altă nație de oameni și că nu ar fi ceea ce i-a făcut Dumnezeu, adică români.
Astfel, Patriarhia Moscovei recunoștea că din punct de vedere etnolingvistic moldovenii sunt români propriu-ziși.
De aici și până la a recunoaște oficial dreptul Patriarhiei Române de jurisdicție canonică în Republica Moldova nu mai rămâne decât un pas.
Dacă scrii ”limba moldoveană (română)” trebuie să scrii de fiecare dată, pentru motive de consecvență logică și morală, și ”moldovenii (românii)”, nu-i așa, Moscovă iubită, mândră capitală?
Aviz episcopului Marchel, piosului Dodon și bandiților de la Tiraspol, care luptă contra alfabetului latin și limbii române materne a fraților noștri din stânga Nistrului!, scria militantul unionist român basarabean Vlad Cubreacov.
Se dovedește astfel că zicala din bătrâni conform căreia ”adevărul învinge întotdeauna” nu este o vorbă goală !
DATE DESPRE AROMANII DIN REPUBLICA MACEDONIA.VIDEO : MUZICA ARMANEASCA .
Comunitatea vlahă {aromana} din REPUBLICA MACEDONIA
Foto : Fete aromance in costum national.
După obţinerea independenţei, autorităţile din Republica Macedonia au recunoscut, prin Constituţie, existenţa etniei vlahe. În urma unor iniţiative particulare, în unele şcoli se desfăşoară un proces de învăţământ opţional în aromână.
Populaţia de origine vlaha din Macedonia a fost supusă, de-a lungul timpului, unui proces de asimilare. În prezent, se fac eforturi susţinute pentru recunoaşterea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase. Ca urmare a noilor realităţi geopolitice din Balcani, în anul 1991, prin Constituţie, Macedonia a recunoscut populaţia de origine aromână drept etnie, alături de celelalte minorităţi care formează naţiunea macedoneană.
Legăturile ţării noastre cu aromânii din Macedonia au o tradiţie îndelungată, aceştia fiind consideraţi în istoriografia românească ramura sudică a poporului român, iar sprijinirea emancipării lor naţionale şi culturale a constituit una dintre preocupările permanente ale statului român, încă de la Unirea Principatelor. În timp, cu sprijinul ţării noastre, au fost ridicate o serie de şcoli româneşti, aşezăminte culturale şi religioase, au fost fondate asociaţii, societăţi şi publicaţii pentru românii de la sud de Dunăre.
Republica Macedonia are o populaţie de 1.936.877 locuitori.
Macedonenii reprezintă 66,5% din totalul populaţiei, respectiv 1.288.300 locuitori, fiind urmaţi de albanezi (22,9% – 442.914 locuitori), turci (4,79% – 77.252 locuitori), rromi (2,73% – 43.732 locuitori), sârbi (2,17% – 39.260 locuitori), vlahi (0,40% – 8467 locuitori) şi alte comunităţi etnice (evrei, croaţi, muntenegreni etc.).
În ceea ce priveşte numărul vlahilor din Macedonia există o mare discrepanţă între datele statistice oficiale şi ponderea reală a membrilor acestei comunităţi în ansamblul populaţiei.
Cauzele sunt multiple, dar se pot sublinia următoarele: politica sistematică de deznaţionalizare şi asimilare promovată de fostul regim comunist iugoslav; reţinerile manifestate de membrii comunităţii vlahe în a-şi recunoaşte apartenenţa etnică, ca urmare a măsurilor uneori chiar discriminatorii luate de autorităţi în ceea ce priveşte evoluţia profesională şi accederea în structurile administraţiei; tendinţa de denaturare a rezultatelor recensământului pentru a asigura o pondere cât mai mare elementului etnic slavo-macedonean.
Potrivit estimărilor făcute de diverşi reprezentanţi ai structurilor organizatorice ale comunităţii aromâne, numărul real al membrilor acestei etnii variază, în funcţie de sursă, între 100.000150.000, cele mai puternice concentrări fiind în localităţile BITOLA, KRUSEVO, STIP, STRUGA, OHRID, PRILEP şi SKOPJE.
Răspândirea geografică a aromânilor include şi mediul rural, printre satele mai populate cu membrii acestei etnii figurând: JAMKOVEC, BEALA DE JOS şi BEALA DE SUS (STRUGA); DRAGOEVO, BALTALIJA, SOFILARI, DOLEMI, CEARDAKLI, VARSAKOVO, KRIVI DOL (şTIP); ISTIBANIJA, SOKOLARCI, LEPEPELCI, VRBICA, BANJA (COCEANI); KOSELARI, ERDELIJA, MUSTAFINO, DORFULUIJA, LOZOVO (zona localităţii SVETI NIKOLE).
Meglenoromânii sunt estimaţi la 4000-5000 de persoane, fiind localizaţi îndeosebi în localitatea GEVGELIJA şi satele din zonă (GORNICET, MOIM, MRZENCI şi BRGORODICA).
Harta raspandirii populatiei aromane si romane in Balcani
Scurt istoric al comunităţii aromâne şi al organizaţiilor sale.
Ocupaţia principală a aromânilor din Macedonia a fost păstoritul. Au practicat nomadismul şi seminomadismul, asemenea celorlalte comunităţi aromâne din Regiunea Balcanică. Treptat s-au orientat şi spre alte sectoare de activitate, perioada interbelică marcând apogeul accederii membrilor comunităţii aromâne nu numai la nivelul celor mai reprezentative instituţii administrative, dar şi în sfera afacerilor, sistemul bancar sau viaţa cultural- artistică.
Diferenţa între perioada interbelică şi cea actuală nu constă în ponderea aromânilor în structurile şi sectoarele menţionate mai sus, ci în capacitatea acestora de a-şi recunoaşte originea etnică şi în modul de implicare efectivă a celor care deţin diverse funcţii de conducere în sprijinul cauzei aromâne, tendinţă mult atenuată în zilele noastre.
În pofida unor restricţionări cu care s-au confruntat în ultimii 50 de ani şi a persistenţei unei anumite reţineri în ceea ce priveşte recunoaşterea publică a propriei origini etnice, există totuşi încercări şi preocupări pe linia promovării şi apărării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi confesionale.
Un rol important în iniţierea unor astfel de acţiuni l-au avut şi îl deţin, în continuare, structurile organizatorice ale aromânilor. Cea mai importantă organizaţie este Liga Vlahilor din Macedonia, creată în 1980, dar care şi-a început oficial activitatea în 1991. Funcţia de preşedinte al Ligii este deţinută din anul 2001 de IORGO ILIEVSKI, acesta succedându-i lui MITKO KOSTA PAPULI.
Chiar dacă există diferenţe de poziţii şi de opinii privind participarea vlahilor la viaţa politică, la modul de promovare şi apărare a unor drepturi ale comunităţii vlahe, precum şi diferenţe conceptuale referitoare la originea aromânilor, ambasada României la Skopje întreţine relaţii cu toate structurile politice şi civice ale aromânilor.
Prin acţiunile desfăşurate, se urmăreşte realizarea unei coeziuni între activităţile structurilor respective care, în final, să fie benefice pentru întreaga comunitate. Sunt încurajate diverse acţiuni culturale tradiţionale sau de marcare a unor evenimente, precum: Ziua Naţională a Aromânilor, Festivalul internaţional de poezie aromână Constantin Belimace; Serile culturale organizate la Bitola, Gevgelija, Ohrid si Skopje; Festivalul Internaţional al Aromânilor de la Maloviste etc. Aceste acţiuni sunt organizate pe bază de contribuţii benevole ale etnicilor aromâni.
Deşi există cadrul juridic, inclusiv cel constituţional, care prevede ca instituţiile de profil macedonene să sprijine proiectele, programele şi activităţile ce vin în sprijinul apărării identităţii comunităţilor etnice, aromânii nu beneficiază de astfel de finanţări in mod sistematic.
Situaţia se află în atenţia tuturor structurilor politice şi civice aromâne care au făcut numeroase demersuri la nivelul autorităţilor, însă fără succes până în present.
Învăţământul în limba maternă
Singurul drept în acest domeniu constă în posibilitatea de a studia facultativ în limba maternă, în limita a două ore pe săptămână. Această prevedere este considerată a fi insuficientă, PVM, UDV, LVM şi UCV susţinând introducerea, într-o primă etapă, a unor programe obligatorii în aromână la nivelul şcolilor generale.
Bursele oferite de statul român
Pentru anul şcolar 2006-2007 au fost oferite următoarele burse:
– învăţământul universitar 25
– învăţământul postuniversitar 12.
Mass-media în limba maternă
Publicaţia FENIX, editată de Liga Vlahilor, este finanţată prin contribuţii benevole ale aromânilor. Alte publicaţii, precum LÂNDURICA şi ARMÂNA MAKEDOANA şi-au suspendat apariţia din lipsă de fonduri.
Bisericile aromâneşti
Structurile politice şi civice aromâne au solicitat retrocedarea unor lăcaşe de cult care au aparţinut acestei comunităţi şi acordarea dreptului de oficiere a slujbelor religioase în limba maternă.
Cu excepţia bisericii Sf. Constantin şi Elena din Bitola, statutul celorlalte lăcaşe de cult nu este însă soluţionat, în acestea oficiind preoţi macedoneni.
Au existat situaţii când, cu prilejul unor evenimente privind comunitatea aromână, s-au permis slujbe în vlahă şi macedoneană, însă numai în Bitola şi la o biserică din Skopje.
COMUNITATEA VLAHA DIN REPUBLICA MACEDONIA.Organizatii aromanesti.
Sutsati armâneshtsâ dit Machidunia
Comuna Armaneasca „Fratslji Manaki”-Bituli
Prezidentu: Risro Paligora
ul. Klument Ohridski bb
Bitola, Makedonija
Tel.:Fax +389-97-229-014
Uniea ti Cultura-a armanjlor dit Machidunii
Prezidentu: Dina Cuvata
Bul. „Jane Sandanski” 77/3-39
Skopje, Makedonija
Tel.:Fax +389-91 447-345
E-mail: Dina Cuvata
Liga a Armanjlor
Prezidentu: Jorgo Ilievski
Sava Kovacevic 3/7
Skopje, Makedonija
Tel.:Fax +389-91 230 665
Sutsata di poets armanj di Skopje
Vangia Mihanj-Steriu
Lazo Moskov nr. 2/IV-6
Skopje, Makedonija
Tel.:Fax +389-91 624 387
Sutsata a muljerilor armani ditu Machedonii-Skopia
Prezidentu: Elena Papacafa
Skopje, Makedonija
Tel.:Fax +389-91 227 353
Statutul comunităţilor aromâneşti
Prin Constituţie, aromânii sunt recunoscuţi ca popor.
SURSA : Date comunicate pe situl Ambasadei Romaniei la Skopje,Republica Macedonia.
Pentru accesare VIDEO : „Buna Dzua Lea Mushata” , click pe linkul de jos .
http://www.youtube.com/watch?v=Tczkjlc1I8A&feature=related
MEMORIA NEAMULUI MEU ROMANESC: RAGUSA PRIMUL STAT CE A RECUNOSCUT INDEPENDENTA SUA !
Intrebare : Cine a fost Sfantul Valah protector al cetatii Ragusa (Dubrovnik-ul de azi) ,care in dialectul italienilor de sud este numit Biagio, in al celor de nord este Baggio, la romani este Bagiu si in dialectul aroman este Abagiu, nume de la care provine si Abagia, adica Abazia-(vezi si localitate in Istria)-nume de proprietate monahala?
Pot sa afirm ca neamul romanesc este norocos pentru ca interesul meu pentru originea numelui familiei mele mi-a dat sansa sa gasesc in Italia ca, la origine toti acestia am avut numele BAGULUM , care este numele de familie al lui Constantin cel Mare fondatorul Constantinopolului si semnatarul Edictului Crestin de la Milano!
Cunoastem ca viitorul imparat Constantin s-a nascut la Naissus (azi localitatea Nis din Serbia). Proprietatile familiei lui se numeau Terrae Bagulum , iar dupa ce Constantin a devenit imparat ,domeniul sau a devenit Terra Bagulum , acesta fiind confirmat in cronicile medievale de mai tarziu care scriu despre Terra Blachorum in anul 1222 prin care se indica inclusiv Transilvania, in perioada de maxima expansiune teritoriala a statului dinastiei Asanestilor.
De aici avem doua lucruri importante : Sfantul Valah (sau Blasie) nu este altul decat Sf. Constantin cel Mare, nascut la Nis, iar imparatia lui , Terra Bagulum(sau Blachorum)era cea care includea si Ragusa!
Mult mai tarziu in 1776, parte a Terrei Blachorum devenita Republica Ragusa redusa in teritoriu si despartita de restul romanitatii balcanice(vezi foto sus) ,a fost primul stat valah din lume ce a recunoscut independenta SUA , o realizare a acelor timpuri de un curaj de exceptie ,prin care s-a dat cale libera spre libertate si afirmare a ceea ce a devenit prima putere politico-economica a lumii moderne!
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 