În doar 32 de ani, România a pierdut cca.21% din populație și a ajuns la 18,2 milioane de locuitori.
Nici Siria devastată de război nu a pierdut atât de mult.
Profesorul Vasile Ghețău, Director al Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici” din cadrul Academiei Române, anticipează că în urma recensământului va rezulta o populație rezidentă de aproximativ 18,2 milioane de locuitori.
Amintim că termenul de referință este 1 decembrie 2021, deci cu șapte luni în urmă, scrie https://r3media.ro, preluat de Romanian Global News.
Cifra este cu 800.000 de oameni mai mică decât estimările Institutului Național de Statistică (INS), afirmă profesorul Ghețău într-o analiză amănunțită.
În realitate, acest estimat poate fi și mai mic, până la 25 iulie rezulta o populație de doar 17,2 milioane.
Profesorul Ghețău estimează că în săptămâna 26-31 iulie s-ar mai fi recenzat încă un milion de români.
Conform acestuia, în cele mai optimiste scenarii, s-a recenzat 95% din populație.
Dacă aceste estimări se dovedesc a fi reale, ar confirma un dezastru demografic nemaivăzut în România de pe vremea fanarioților.
Astfel, în 1989, erau 23,16 milioane de români. În doar 32 de ani, țara a pierdut 4,96 de milioane de bărbați, femei și copii. Procentual, este o pierdere uriașă: peste 21,4% din populație, pierdută pe timp de pace, în 32 de ani!
Siria, o țară devastată de un război violent, a pierdut doar 3 milioane de locuitori, în 11 ani de conflict, conform Worldometers.
Procentual, pierderea sirienilor este de aproximativ 14,2%, adică mai mică cu 7% decât România pe timp de pace!
Și Ucraina, confruntată cu un război de șase luni, nu a pierdut, procentual, cât România.
Astfel, conform datelor organizațiilor internaționale, peste 6 milioane de ucraineni au părăsit țara.
Procentual, din 41,1 milioane – cât era estimatul la începutul lui 2022 – Ucraina a pierdut 14,5% din populație de la începutul invaziei ruse.
În acest ritm, peste alți 32 de ani, România s-ar putea trezi cu o populație de doar 13 milioane de locuitori.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 