CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

E timpul să terminăm cu ultimele relicve ale imperialismului rus în Europa

Ucraina trebuie ajutată să câștige războiul, ca să evităm defilări victorioase ale cizmelor rusești.

Analistul militar georgian Miro Popkhadze (foto)spune, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul, că, strategic, Rusia a pierdut deja, pentru că războiul din Ucraina a adus ceea ce o speria cel mai tare, un Occident unificat și consolidat, ostil planurilor ei de expansiune.

Învingătorul în acest război va fi hotărât însă pe câmpul de luptă, iar contraofensiva ucraineană pentru eliberarea Herson ar putea decide viitorul Europei.

Rusia transmitea încă din 2008, când a invadat Georgia, un mesaj către Occident că a revenit în forță la politica sa de altădată de mare putere și că nu va tolera democratizarea și occidentalizarea regiunii, dar atunci Occidentul a ignorat avertismentele de la Tbilisi.

Invazia rusă din Georgia a fost, spune Miro Popkhadze, prima încercare de schimbare a granițelor cu forța de la cel de-al Doilea Război Mondial și primul atac asupra ordinii bazate pe reguli, iar avertismentul georgian că o lipsă de reacție a Occidentului față de invadarea Georgiei de către trupele rusești ar costa mai mult lumea liberă s-a adeverit mai târziu, în Ucraina.

Ne aflăm într-un punct de inflexiune istoric și că războiul din Ucraina poate însemna sfârșitul pentru Rusia lui Putin, dar și pentru Putin însuși.

Strategic, Rusia a pierdut deja. A primit exact ceea ce o speria mai tare: un Occidentul unificat și consolidat, ostil planurilor ei de expansiune.

Războiul nu numai că a întărit relațiile dintre ambele maluri ale Atlanticului, dar a consolidat democrațiile liberale din interiorul Uniunii Europene.

Opinia publică din țările UE față de Rusia și față de Putin s-a schimbat atât de rapid și de dramatic, încât unele guvernele europene au fost nevoite să țină pasul cu reacția imediată de condamnare a agresiunii de către proprii lor cetățeni.

Nesiguranța comună imediată a contribuit la reziliența comunității transatlantice. Societățile americane și europene s-au mobilizat, într-un efort fără precedent, în jurul ideii de a ajuta militar Ucraina și de a impune sancțiuni serioase Rusiei.

Apoi, agresiunea decisă de Putin împotriva Ucrainei a determinat ca NATO să se extindă și mai mult, prin acceptul unanim al statelor membre de integrare rapidă a Suediei și Finlandei în structurile sale.

De asemenea, Alianța și-a sporit prezența militară pe flancul estic.

Pe plan global, Statele Unite au reușit să ralieze cu această ocazie, printr-o coordonare fără precedent, lumea democrațiilor. Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Canada, Taiwan și chiar Singapore s-au alăturat listei țărilor dispuse să sancționeze Rusia. Între timp, Bruxelles-ul a accelerat procesele de integrare a Ucrainei, Moldovei și Georgiei în structurile sale.

Dar cea mai gravă consecință pentru Rusia lui Putin este expunerea, în fața întregii comunități internaționale, a punctelor ei slabe. Reputația Rusiei ca mare putere militară s-a diminuat în mod evident. Forțele militare ruse au dovedit o slăbiciune absolută în domeniul logisticii, în cel al operațiunilor militare obișnuite, apoi la nivel de comandă și control. Însuși faptul că tot complexul industrial militar rusesc depinde de tehnologia occidentală face acum foarte dificilă întreținerea și susținerea mașinii de război rusești.

De asemenea, reputația Rusiei de bun producător de arme a fost grav afectată. În consecință, în lunile care vin și în anii ce urmeză, vânzările de armament rusesc vor suferi scăderi dramatice, întrerupând astfel o sursă importantă de venit pentru bugetul Rusiei.

Totodată, Rusia a pierdut cea mai mare piață de energie. În viitorul apropiat, Uniunea Europeană va deveni complet independentă față de importurile de gaz din Rusia. Regimul Putin va pierde astfel aproximativ 40% din sursele de venit la buget.

Deoarece economia rusă este slab diversificată, izolarea pe scena internațională, precum și sancțiunile impuse vor pune treptat pe butuci economia rusă, lipsind astfel mașina militară a lui Putin de combustibil financiar.

Analistul geopolitic crede că dacă Occidentul rămâne unit și va găsi soluții adecvate la criza energetică, vom asista la o nouă reconfigurare geopolitică în estul Europei.

”Ucraina trebuie ajutată să câștige războiul, ca să evităm defilări victorioase ale cizmelor rusești”

Libertatea, democrația și modul nostru de viață sunt contestate de dictaturi brutale și forțe revizioniste. Dacă Occidentul nu ia azi măsuri concrete pentru a apăra democrația, lumea civilizată și ordinea bazată pe reguli, mâine va fi târziu și vom plăti mult prea scump.

Reticența Occidentului în a apăra Georgia în 2008 a dus la o agresiune militară mult mai gravă și mai costisitoare în Ucraina.

Lumea civilizată trebuie să facă tot posibilul pentru a ajuta Ucraina să câștige acest război, ca să putem evita să asistăm la defilări victorioase ale cizmelor rusești pe teren la Varșovia, la Praga sau Berlin.

Învingătorul în acest război va fi hotărât pe câmpul de luptă și contraofensiva ucraineană pentru eliberarea orașul Herson poate decide viitorul Europei.

Este timpul să terminăm odată cu ultimele relicve ale imperialismului rus în Europa.


Publicitate

17/08/2022 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , | 6 comentarii

Majoritatea absolută a ucrainenilor, inclusiv etnicii ruși, sunt împotriva cedării de teritorii către Rusia

Potrivit publicației ucrainiene Suspilne Media, un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev relevă că două treimi din rușii care locuiesc în Ucraina sunt împotriva cedării de teritorii. Două treimi din rușii care locuiesc în Ucraina sunt și ei împotriva cedării de teritorii de către Ucraina

Nu o singură dată s-a discutat despre faptul că pacea ar putea veni dacă Ucraina acceptă să cedeze teritorii către Federația Rusă consemnează cotidianul https://timpul.md de la Chișinău. Ideea este discutată nu numai la Moscova sau Kiev, ci chiar în Europa, cei influențați de propaganda Kremlinului considerând chiar că președintele Zelenski ar fi vinovat de continuarea războiului deoarece nu acceptă să negocieze teritorii.

Ce spun însă, ucrainienii înșiși despre această idee? Ei bine, 84% dintre cei chestionați consideră că „nici o concesiune teritorială nu este acceptabilă. 10% cred că pentru a obține pacea și a păstra independența este posibilă renunțarea la unele teritorii,” arată datele centralizate de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.

Acesta menționează că sondajul a fost realizat în perioada 6-20 iulie 2022, pe un eșantion de 2.000 de cetățeni ai Ucrainei cu vârsta de 18 ani, din trăiesc în toate regiunile țării (cu excepția Crimeei și a unor districte din Donețk și Lugansk.) Aceștia au fost intervievați telefonic pe baza unui unui eșantion aleatoriu.

Astfel, starea de spirit a populației este aproximativ aceeași indiferent de regiune. 77% dintre locuitorii din estul Ucrainei se declară împotriva cedării de teritorii.

82% din ucrainienii din sud sunt împotriva concesiilor și doar 10% se declară pentru cedări teritoriale.

Rezultatele sondajului mai mai arată că dintre respondenții care au părăsit teritoriile ocupate temporar după începerea războiului, doar 17% sunt în favoarea concesiilor teritoriale. În schimb, 82% consideră că nu ar trebui să existe cedări teritoriale.

Dintre ucrainenii vorbitori de limbă rusă, 76% sunt împotriva cedărilor teritoriale, iar dintre rușii care trăiesc în Ucraina, majoritatea covârșitoare – 68% – se opun oricărei concesii.

Așadar, sprijin larg pentru politica lui Volodimir Zelensky de a nu negocia din teritoriul Ucrainian.

De altfel, ultimul sondaj realizat în luna mai de același Institut Internațional de Sociologie din Kiev cu sprijinul Institutului Național Democrat al SUA, arătă că 85% din ucrainieni aveau încredere în președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

97% dintre cetățenii ucrainieni au încredere sau au încredere totală în Forțele Armate ale Ucrainei, iar procente aproape la fel de mari au exprimat încredere față de Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență, Garda Națională sau Forțele Teritoriale de Apărare.

De o încredere mai mică se bucură, în schimb politicienii, 56% dintre cetățenii Ucrainei aveau încredere în guvernul ucrainean în luna mai. Rada Supremă – Parlamentul țării avea cel mai scăzut nivel de încredere dintre instituțiile statului — 40%.

28/07/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , | Lasă un comentariu

UN JURNALIST RUS CURAJOS SPUNE CĂ ANEXAREA UNOR NOI TERITORII DE CĂTRE RUSIA E INEVITABILĂ.VIDEO

Interviu cu jurnalistul rus Vladimir Soloviov, corespondent Kommersant la Chișinău

11/07/2022 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: