Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Președintele rus a fost acuzat oficial de crime de război

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, a anunțat vineri într-un comunicat de presă, citat de CNN, BBC și The Guardian

Curtea a precizat că președintele rus „este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și cea de transfer ilegal al populației (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”. 

Lvova-Belova este oficialul rus aflat în centrul presupusului plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.

Moscova a negat acuzațiile de crime de război de când a invadat Ucraina în februarie anul trecut, transmit G4Media și https://zugo.md.

„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus a fi responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și transfer ilegal al populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei cel puțin din 24 februarie 2022. Există motive rezonabile de a crede că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele de mai sus”.

„Doamna Maria Alekseevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în cadrul președinției Federației Ruse, este presupus a fi responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și de transfer ilegal al populației (copii) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Există motive rezonabile de a crede că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru aceste crime, pentru comiterea actelor în mod direct, împreună cu alte persoane”.

Anterior, presa internațională a relatat că Curtea Penală Internațională de la Haga a deschis două cazuri de crime de război legate de invazia rusă în Ucraina și intenționează să solicite mandate de arestare pentru mai multe persoane – numele acestora nu au fost făcute publice.

Curtea intenționează să investigheze răpirea copiilor ucraineni și transportarea lor în Rusia și atacurile asupra infrastructurii pașnice.

În primul caz, se știe că, în mai 2022, Putin a semnat un decret privind o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse pentru orfanii din Ucraina. Iar Lvova-Belova a spus că datorită acestui lucru a adoptat un copil ucrainean.

Curtea a mai spus că liderul rus nu și-a exercitat drepturile de a-i opri pe alții care au deportat copii.

Olga Lopatkina, o mamă ucraineană care s-a luptat luni de zile să-și recupereze copiii adoptivi care au fost deportați într-o instituție condusă de loialiștii ruși, a salutat vestea mandatului de arestare. „Vești bune!” a spus ea într-un schimb de mesaje cu Associated Press. „Toată lumea trebuie pedepsită pentru crimele lor.”

Nici Ucraina nu este membră a curții internaționale, dar i-a acordat jurisdicție asupra teritoriului său, iar procurorul ICC Karim Khan a vizitat de patru ori de la deschiderea unei anchete în urmă cu un an.

CPI a declarat că camera sa preliminară a găsit „motive rezonabile să creadă că fiecare suspect poartă responsabilitatea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni. .”

Declarația instanței spune că „există motive rezonabile să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală” pentru răpirile de copii „pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (și) pentru neexercitarea controlului de către acesta. în mod corespunzător asupra subordonaţilor civili şi militari care au comis faptele.

Procurorul ICC Karim Khan a deschis o anchetă cu privire la posibile crime de război, crime împotriva umanității și genocid pentru Ucraina în urmă cu un an.

Chiar dacă instanța a mai pus sub acuzare lideri mondiali, a fost prima dată când a emis un mandat împotriva unuia dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.

Președintele instanței, Piotr Hofmanski, a declarat într-o declarație video că, deși judecătorii CPI au emis mandatele de arestare, va reveni comunității internaționale să le pună în aplicare. Instanța nu are forță de poliție proprie pentru executarea mandatelor.

Chiar dacă instanța a mai pus sub acuzare lideri mondiali, a fost prima dată când a emis un mandat împotriva unuia dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.

„Curtea Penală Internațională l-a făcut pe Putin un om căutat și a făcut primul pas pentru a pune capăt impunității care i-a încurajat prea mult timp pe autorii războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Balkees Jarrah, director asociat al justiției internaționale la Human Rights Watch.

„Mandatele (de arestare) transmit un mesaj clar că darea de ordine de comitere sau tolerarea unor crime grave împotriva civililor, poate duce la o celulă de închisoare la Haga”.

Prof. David Crane, care l-a acuzat pe președintele liberian Charles Taylor în urmă cu 20 de ani pentru crime din Sierra Leone, a spus că dictatorii și tiranii din întreaga lume „sunt acum la cunoștință că cei care comit crime internaționale vor fi trași la răspundere pentru a include șefi de stat”.

Taylor a fost în cele din urmă reținut și judecat la un tribunal special din Țările de Jos.

A fost condamnat și condamnat la 50 de ani de închisoare, consemnează publicația https://www.sandiegouniontribune.com.

„Este o zi importantă pentru justiție și pentru cetățenii Ucrainei”, a spus Crane într-un comentariu scris astăzi pentru Associated Press.

A fost înființat Centrul internațional pentru anchetarea crimelor comise de Rusia în Ucraina

La investigații va participa o echipă din cadrul Eurojust, din care face parte și România

O echipă comună de anchetă, formată din Curtea Penală Internațională, Ucraina, Lituania, Polonia, Estonia, Letonia, Slovacia și România, a fost înființată pentru a colecta probe și a investiga crimele internaționale comise în Ucraina.

 Regulamentul Eurojust a fost modificat pentru a oferi agenției posibilitatea legală de a păstra, stoca și analiza în siguranță probele privind principalele crime internaționale. Baza de date judiciară a fost lansată în februarie 2023, relatează  Comisia Europeană.

În comunicatul transmis de Comisia Europeană, se precizează că, din cauza faptului că Rusia nu acceptă jurisdicția Curții Penale Internaționale, aceasta nu poate judeca crimele de război sau pe cele împotriva umanității, comise în Ucraina.

Astfel, pentru a reduce acest decalaj, în noiembrie 2022, Comisia Europeană a prezentat statelor membre diferite opțiuni pentru a se asigura că Rusia este trasă la răspundere pentru atrocitățile comise în Ucraina, inclusiv prin înființarea unui tribunal dedicat susținut de ONU și comunitatea internațională.

Astfel, ICPA este un prim pas în acest proces pentru păstrarea probelor și pregătirea acuzării pentru procese viitoare, fie ele naționale sau internaționale.

O ANALIZĂ CONTRAFACTUALĂ: Ce s-ar fi întâmplat dacă acum, în plin război, ar fi activat la Chișinău un regim pro-rus ?

    

Statuia lui Ștefan cel Mare de la Chișinău

Istorie contrafactuală la Chișinău

Căderea resturilor unei rachete rusești peste localitatea Naslavcea, doborâtă de sistemul antiaerian ucrainean în nordul R.Moldova, ne obligă să ne gândim la ce s-ar fi întâmplat dacă am fi fost parte în acest război.

De fapt suntem parte, ca victimă, dar din fericire avem un scut – Ucraina. Nu ne-am fi imaginat niciodată că va fi așa, eram obișnuiți, după 1991 că vecinii noștri slavi, ucrainenii, să cam… țină partea rușilor.

Coagularea conștiinței naționale mai ales de la „revoluția portocalie” din 2004, apoi de la Maidan din 2013-2014 încoace, și anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014, i-a făcut pe ucraineni să-și ia mult mai în serios statul, cultura și identitatea națională, diferite în raport cu Rusia, relatează  https://www.dw.com/ro.

Înainte de anexarea Crimeii, Republica Moldova avea, spre deosebire de Ucraina, un vector pro-european mai clar conturat, nu datorită performanțelor politicienilor săi, ci prin natura lucrurilor: suntem situați mai la vest și suntem latini, avem alături România – patria noastră istorică și factorul principal care ne îndepărtează de ruși.

Azi, Moldova e tot acolo geografic, însă pentru ucraineni procesele interne s-au dovedit mai rapide decât doar „tracțiunea naturală” a moldovenilor.

Dependența de resursele energetice rusești, interferențele Moscovei în politica noastră internă, separatismul transnistrean frânează sprintul pro-european al Chișinăului. Am devenit stat-candidat la UE, dar nimic nu este ireversibil, atâta timp cât agresiunea Rusiei nu a fost curmată.

Pro-rușii la putere – un exercițiu de imaginație

Ce s-ar fi întâmplat dacă în acest moment, în plin război, am fi avut la Chișinău un regim pro-rusesc și nu actuala guvernare pro-europeană în frunte cu Maia Sandu? 

Rostită de mai multe ori în comentarii de presă, la TV, pe rețele de socializare, această întrebare a răsunat ieri, 3 noiembrie, și în plenul parlamentului moldovean. Deputatul PAS, Adrian Cheptănaru, i-a acuzat pe comuniști, socialiști și pe cei de la „Șor” de trădare de țară, amintind de prezența unui deputat comunist la forumul de la Valdai, C. Starîș, care a ținut să-i transmită salutări lui Putin din partea fiului său, „topit” cum era, el, comunistul, de șansa de a fi în aceeași încăpere cu dictatorul de la Moscova. 

Adrian Cheptănaru a schițat un tablou sumbru a ceea ce am fi avut la Chişinău, dacă la putere s-ar fi aflat în continuare Dodon, Șor și ceilalți favoriți ai Moscovei. Republica Moldova n-ar fi fost o victimă colaterală, ca acum, ci stat-agresor, și-ar fi pus la dispoziție teritoriul pentru acțiunile militare ale Kremlinului. 

La Aeroportul Internațional Chișinău, concesionat unei firme controlate de penalul Șor, ar fi aterizat avioane militare rusești, cu trupe care ar fi atacat Ucraina din spate, dinspre Transnistria, folosind munițiile din depozitele de la Cobasna. Ucraina, desigur, ar fi ripostat, și nu doar militar. Ar fi oprit gazul rusesc care îi tranzitează teritoriul. Moldova ar fi rămas fără surse de energie și izolată internațional, ar fi fost un stat-paria, cum sunt Rusia și Belarus.  

Mai departe, e ușor să ne imaginăm „evoluțiile” interne, gândindu-ne la rânduielile rusești din teritoriile ucrainene ocupate, adică oroarea în stare pură. Am fi avut un exod masiv al populației peste Prut (cine ar fi apucat), partidele pro-europene și unioniste interzise, arestări și chiar execuții. 

Pe scurt: un „remake 28 iunie 1940”, o realitate demnă de o distopie neagră, de care s-a și scris, de altfel, la Chișinău. Am fi fost parte din „russki mir”, o provincie a „hanatului” putinist. Și sunt destui în Republica Moldova, amețiți de propaganda Kremlinului, care-și așteaptă „eliberatorii” din Est.

Colaboraționism pro-rus sau „diferențe de opinii”? 

Cât de pătrunsă e Moldova de virusul moscovit se vede din atitudinea obstrucționistă a partidelor pro-rusești din parlament și din afara lui, care refuză să condamne agresiunea Rusiei în Ucraina, deplâng deteriorarea relațiilor cu Moscova, o acuză pe Maia Sandu că nu s-a dus să i se închine lui Putin contra gaz mai ieftin (sacrificând independența țării) și interpretează mantra „neutralității”: „N-avem nevoie de armată, de antiaeriană, să stăm în banca noastră, să nu deranjăm.” 

Ei nu sunt nici măcar stataliști-moldoveniști, cum se pretind. Există deja nenumărate dovezi, scoase la lumină de investigații jurnalistice independente, livrate de serviciile ucrainene presei occidentale și cercetate în prezent de autoritățile moldovene, că Dodon, Șor și ceilalți comilitoni ai lor sunt finanțați de ruși, pentru a pune la cale o lovitură de stat la Chișinău. 

Li s-a spus „trădători”, chiar de la tribuna parlamentului. Nu știu însă dacă toți moldovenii consideră la fel. Dodon, Șor și ceilalți cred că se află de partea corectă a baricadei. E dreptul lor, ăsta e „punctul lor de vedere”, cine le poate interzice să vorbească „limba moldovenească” și nu limba română, cine să le interzică să ia „lucoare” de la Răsărit? N-ar fi democratic, nu-i așa?…

Vorbim de „țări” diferite, de Moldove diferite, și până când cele „două” Moldove nu se vor contopi, până nu vor deveni una singură, cea pentru care a votat majoritatea electoratului basarabean la ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare, istoria contrafactuală, adică oroarea, ar putea încă să absoarbă, să cotropească realitatea în care trăim azi. 

Peretele ce le desparte e foarte subțire și s-ar fi năruit de mult, dacă Ucraina nu ar fi rezistat în fața agresiunii rusești, încât să ne permită azi, la adăpostul jertfei sale pe câmpul de luptă, să facem exerciții de imaginație pe tema „ce-ar fi fost dacă?”.