Au trecut 28 de ani de la semnarea Acordului moldo-rus, în care Rusia și-a recunoscut calitatea de agresor în războiul de pe Nistru

 

 

 

 

Pe 21 iulie s-au împlinit 28 de ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 1992 de încetare a focului la Nistru.

Documentul, denumit oficial „Convenția cu privire la principiile de reglementare pașnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a R. Moldova”, a fost semnat la Moscova de președinții Boris Elțin și Mircea Snegur (foto sus).

Prin semnarea acestui document, Federația Rusă și-a recunoscut de fapt calitatea de agresor în războiul din 1992, scrie https://radiochisinau.md/28-de-ani-de-la-semnarea-acordului-moldorus 

Acordul prevedea încetarea imediată a focului, crearea unei zone de securitate, constituirea unor forțe de menținere a păcii din militari ruși, moldoveni și ai regiunii separatiste transnistrene.

După semnarea acestui acord, o parte din teritoriul R. Moldova a rămas sub controlul regimului ilegal de la Tiraspol.

 

 

 

Acordul moldo-rus de încetare a focului semnat pe 21 iulie 1992 este unul dezavantajos pentru R. Moldova și unicul caz în lume când formatul pacificator din zona de securitate este constituit din reprezentanții părții antrenate în acțiunile de luptă, susține Valeriu Cerba, doctor în drept, participant la Războiul moldo-rus din 1992, Cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare”, deținător al Medaliei „Pentru Vitejie”, autorul cărții „Adevărul despre agresiunea rusă în Transnistria”.

„Acordul din 92 este dezavantajos pentru noi. Conducerea R. Moldova a obținut atunci doar încetarea imediată a focului, în rest, ulterior Moscova ne-a atras într-o capcană. Conform Acordului, în zona de securitate, fiecare parte trebuia să aibă câte 100 de reprezentanți. Ei au încălcat grav acordul și în zona de securitate acum separatiștii au mai mult de trei mii de persoane înarmate, au trei brigăzi motorizate de infanterie, tehnică grea etc. 15 posturi care trebuie să funcționeze legal conform prevederilor CUC, ei au vreo 40 de posturi constituite ilegal. Au creat posturi terminale cu toate atributele lor – poliție de migrație, grăniceri, absolut tot pentru a trage o linie administrativă”, denunță participantul la războiul moldo-rus din 1992.

Totodată, Valeriu Cerba subliniază că „Moscova a făcut tot posibilul pentru a conserva diferendul transnistrean și a ignora absolut toatele angajamentele internaționale pe care și le-a asumat privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Marea noastră problemă este că timp de trei decenii Chișinăul nu are o strategie coerentă privind retragerea Armatei a 14-a. Politicienii noștri n-au avut curajul de la bun început să vorbească despre agresiunea rusă în R. Moldova. Noi ne bâlbâim de 30 de ani, vedem această țopăială neînțeleasă. Actualmente separatiștii au aceeași poziție cu Federația  Rusă atât în cadrul tratativelor politice în formatul 5+2 cât și în CUC.

Este unicul caz în lume când formatul pacificator din zona de securitate este constituit din reprezentanții părții antrenate în acțiunile de luptă. Este un format ilegal. Este ieșit din comun că, eu am demonstrat în cartea mea făcând analiza juridică a Acordului din 1992, că într-o noapte, acei care au inițiat acest război sângeros, adică partea rusă, practic din stat agresor și-a consolidat poziția în procesul de negocieri obținând calitatea trilaterală de pacificator, mediator și garant”.

Valeriu Cerba susține că problema transnistreană este principalul obstacol în dezvoltarea R. Moldova, iar situația de sărăcie și instabilitate este direct influențată de factorul rusesc, de aproape trei decenii: „De fapt, sărăcia pornește de aici, că Kremlinul păstrează această gaură neagră a Europei și de aceea, statul nostru, conducerea n-a fost în stare să asigure o bunăstare și un trai decent cetățenilor din R. Moldova. În viziunea mea, nesoluționarea diferendului transnistrean este un element de bază, un factor determinant al sărăciei noastre și un factor stagnant în calea noastră spre uniunea europeană”.

AUDIO:

https://radiochisinau.md/oamenii-cetatii-valeriu-cerba-intro-noapte-acei-care-au-initiat-acest-razboi-sangeros-adica-partea-rusa-din-stat-agresor-sia-consolidat-pozitia-de-pacificator-mediator-si-garant

Publicitate

În R.Moldova separatismul a fost întreținut intens de Moscova

 

 

 

 

 

Foto: gen (r) Ion Costaș

Generalul Ion Costaș: Separatismul a fost întreținut intens de Moscova 

Generalul Ion Costaș, ministru al Afacerilor Interne în perioada 1990-1992 și ministru al Apărării în 1992, a format aceste două structuri ale statului independent R. Moldova. El s-a aflat la pupitrul evenimentelor din 1992, războiul de la Nistru, este autorul volumului ”Transnistria 1989-1992. Cronica unui război nedeclarat”. Ion Costaș demonstrează, inclusiv în cartea sa, că războiul a fost provocat de Moscova, cu implicarea Armatei a 14.  

„În R. Moldova separatismul a fost întreținut de Moscova destul de intens. Mai ales după ce în 89 în Parlament a fost votată limba română și grafia latină, s-au activizat structurile paramilitare industriale din stânga Nistrului. Au fost create republici unionale în Transnistria, au vrut în regiunea găgăuză, dar n-au reușit, că au fost revolte din partea societății. Au reușit la Tiraspol crearea acestei statalități în frunte cu cei care reprezentau KGB-ul rusesc…  

Snegur a fost chiar preîntâmpinat de Lukianov că dacă nu semnați acel tratat de refacere a Uniunii Sovietice o să aveți trei republici”.

Războiul a izbucnit la 2 martie în momentul când R. Moldova a fost recunoscută internațional, la Organizația Națiunilor Unite.

„Provocările masive atunci s-au început. Dar și până în 2 martie eu fost provocări culminate cu pierderi de vieți omenești – la podul de la Dubăsari, au fost mai devreme, câteva provocări au fost la Vulcănești, la Grigoriopol… Erau încercări de tatonare, cât e de rezistentă această statalitate și cum reacționează la momentele respective. Erau înarmați, la Dubăsari când a fost conflictul de la pod, regimentul care era în Dubăsari era înarmat destul de bine cu muniție, armament. Chiar am avut o întâlnire cu generalul Iakovlev, care era comandantul Armatei a 14 pe timpul respectiv, el a fost aici la Chișinău și ne-a spus să nu ne jucăm cu Transnistria. Atunci el declara că a dat deja zece mii de Kalashnikov, erau pe mâinile separatiștilor. El a spus-o nu oficial, dar într-o discuție pe care am avut-o aici”.

Generalul Ion Costaș a amintit că la Colbasna au fost stocate munițiile Aramatei a 14-a, retrase din țările din fostul lagăr socialist: ”Când au început să se retragă, după destrămarea Pactului de la Varșovia, din țările din Estul Europei, Polonia, Ungaria, Cehia, România, Bulgaria, din Germania Democratică, care între timp s-a unit, s-a început retragerea armamentului și muniției, care a ajuns aici la noi, în R. Moldova, în Transnistria, la Colbasna, unde s-au stocat vreo 40 de mii de tone de muniție, armament de diferit calibru, care până în ziua de astăzi nu sunt retrase, chiar dacă Rusia de câteva ori în diverse forumuri internaționale a declarat că va retrage acest armament. E o bombă care poate să explodeze în orice moment și un pericol foarte mare pentru zona respectivă acest depozit din Colbasna.

Desigur că Armata a 14-a era o structură destul de bine înzestrată și bine pregătită. Armata a 14-a terestră, armata rusească care era aici pe teritoriul R. Moldova, s-a retras pe partea stângă a Nistrului. Regimentul și divizia de tancuri care era la Cahul și în Bălți s-a retras în 90-91, până la puci, că deja se simțea că sunt mișcările naționale. Pe ce-am reușit să punem mâna, eram atunci ministru de Interne, să stopăm regimentul de aviație, care era cu MIG-29, 32 de unități la Mărculești, am oprit, am blocat pista cu tractoare. Până atunci s-a retras foarte mult, vreo 15% din ce a rămas de la Armata a 14-a a rămas pe partea dreapta a Nistrului, a fost evacuat”.

Toată activitatea Armatei a 14-a era coordonată de la Moscova. Lebedi care a venit nu făcea nici un pas dacă nu primea acceptul și ordinul de executare de la Moscova să se implice masiv în apărarea acestei republici fantome transnistrene cu armata, cu efectivul armatei, cu armamentul, cu logistica, cu tancuri, aruncătoare de mine, de grenade, cu tot arsenalul pe care îl avea la dispoziție un stat puternic militarizat, care era Uniunea Sovietică. Veneau permanent emisarii, vicepreședintele Rudskoi, a contribuit la aceea ca armata a 14-a să se implice masiv în războiul din R. Moldova. 

Ion Costaș susține că războiul a fost oprit cu implicarea Occidentului și SUA.

„Trebuie spuse niște lucruri clar și răspicat, că vărsările de sânge care au fost și la Tighina și la Coșnița au fost monitorizate de structurile internaționale, serviciile respective. Atunci Elțin a fost sfătuit de americani și de europeni ca să pună punct la problema respectivă, să înceteze vărsările de sânge, să găsească posibilitatea de a semna un acord de încetare a focului. Ce a fost în continuare s-a realizat la insistența americanilor și marilor puteri”, susține Ion Costaș, care a discutat această problemă cu generalul W. Clark, comandant NATO.

 „Ei înțelegeau foarte bine că dacă continuă aceste vărsări de sânge, războiul poate să se extindă mai departe în Balcani”. 

 

  

Sursa: Radio Chișinău – https://radiochisinau.md/

MARSUL MEMORIEI ORGANIZAT LA CHISINAU CU PRILEJUL IMPLINIRII A 20 DE ANI DE LA DECLANSAREA RAZBOIULUI MOLDO-RUS DE PE NISTRU

 

Foto: UNIMEDIA

Reprezentanți din conducerea țării, sute de veterani, dar și oameni care au avut de suferit în urma războiului de pe Nistru, au comemorat astăzi, 2 martie, 20 de ani de la începutul războiului de pe Nistru. Totul a început dimineață cu o liturghie la Catedrala Nașterea Domnului din Capitală și s-a sfârșit cu un marș al „Memoriei”, început în Piaţa Marii Adunări Naţionale și încheiat la Complexul memorial “Eternitate”. La depunerea de flori a fost prezentă conducerea țării, care și-a exprimat regretul pentru cele întâmplate și a adus omagii pentru sutele de combatanți care au murit în conflictul armat de pe Nistru.

Premierul Vlad Filat a declarat că obiectivul de reintegrare a țării reprezintă o acțiune concretă pentru ca jertfa celor care au căzut în război să fie îndreptățită.

”A fost un război care ne-a fost impus, un război nedrept, care i-a luat din rândul nostru pe cei mai demni, care a făcut jertfe atât printre locuitorii de pe malul drept, cât și pe malul stâng al Nistrului. Acea rană a rămas încă pe corpul țării noastre.

Însă, la distanță de 20 de ani putem spune că cei mai demni, cei mai buni dintre noi au făcut față provocării, au stat la straja țării și au ocrotit independența, integritatea și suveranitatea statului”, a mai adăugat Filat.

În același context, Marian Lupu, Președintele interimar al Republicii Moldova a adus și el mulțumire și omagiu celor peste 300 de tineri care au murit pe frontul de luptă. ”Ei au contribuit la apariția și edificarea statului nostru”, a menționat sursa.

Prezent la eveniment, primarul Capitalei Dorin Chirtoacă a mulțumit celor care au luptat pentru apărarea țării. ”Nu este exclus că astfel de lucruri se vor mai întâmpla. Să păstrăm gloria și memoria celor care au apărat cu prețul vieții independența noastră”, a menționat edilul.

Primul președinte al R. Moldova a ținut și el un discurs în fața mulțimii. ”Regret profund că Republica Moldova nu este încă reîntregită, boala separatismului altoită în liderii de la Tiraspol nu poate fi vindecată. Asta pentru că aceștia sunt susținuți de forțele radicale din Federația Rusă. O lume întreagă nu îi poate convinge să-și retragă armata sovietică. Cinste și slavă eroilor căzuți pe câmpul de luptă” , a spus Mircea Snegur.

Veteranii, cu lacrimi în ochi, își aduc aminte de acele moment groaznice prin care au trecut, unde și-au pierdut rudele și prietenii apropiați. De asemenea, o parte din luptătorii de pe Nistru și-au exprimat nemulțumirea față de autorități, care, spun ei, îi susțin insuficient.

Evenimentele dedicate comemorării războiului de pe Nistru au început în această dimineața cu o liturghie la Catedrală, apoi a urmat o depunere de flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Ulterior, participanții la manifestație au organizat un „Marș al Memoriei”, care s-a încheiat la Complexul memorial ”Eternitate”.

UNIMEDIA precizează că oficial, 2 martie 1992 este considerată ziua declanșării Războiului de pe Nistru, atunci când Republica Moldova devine membru ONU, ceea ce duce la recunoasterea caracterului ilegal al auto-proclamatelor „republici” nistreană și găgăuză. Primele ciocniri însă au avut loc încă în 1991, prin blocarea podurilor de la Dubăsari, Ștefan Vodă, Gura Bâcului.

La 2 martie, președintele moldovean Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva forțelor rebele care atacaseră posturi de poliție loiale Chișinăului de pe malul estic al Nistrului. Separatiștii, ajutați de trupele sovietice, și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată.

La 21 iulie 1992 Chișinăul și Moscova au semnat un acord de încetare a focului. De-a lungul râului Nistru a fost instituită Zona de Securitate, compusă din trei sectoare, cu lungimea de 225 km şi lăţimea 15-21 km.

În 2010, Parlamentul de la Chișinău a desemnat ziua de 2 martie este drept Zi a Memoriei. În acest an, cei cca 28 mii de veterani ai războiului vor fi decorați cu medalia „Crucea Comemorativă”

Conform datelor părţii transnistrene, în conflictul armat din 1992 au decedat cca 800 de transnistreni. Potrivit Ministerului Apărării în conflictul armat de pe Nistru au decedat 287 de moldoveni.

Sursa: UNIMEDIA

 

http://unimedia.md/jwplayer/player.swf