Oficiali din Rusia susțin că soldații ucraineni sunt mutanți, mașini groaznice de ucis create în laboratoarele SUA!

ZIUA NEWS relatează că oficialii de la Moscova susțin că au cercetat profund și au descoperit faptul că soldații ucraineni sunt mutanți creați în laboratoarele SUA din Ucraina.

Konstantin Kosacev, președintele adjunct al Consiliului Federației Ruse și Irina Yarovaia, vicepreședintele Dumei de Stat a Rusiei (foto), susțin că au descoperit mai multe dovezi ale unor „experimente secrete”. Ei spun că au fost efectuate o serie de analize de sânge ale prizonierilor ucraineni și s-au găsit „o serie de boli, inclusiv unele atipice pentru teritoriul Ucrainei”, între care hepatita A și febra West Nile.

„S-au făcut experimente pe teritoriul Ucrainei cu privire la boli extrem de periculoase, care în anumite circumstanțe ar putea fi eliberate în scopuri militare”, a spus Konstantin Kosachev, potrivit Kommersant. Irina Yarovaia a declarat că în urma unor cercetări ar fi găsit „bancnote infectate cu virusul tuberculozei în Republica Populară Lugansk”.

„Și vedem: cruzimea și barbaria cu care se comportă personalul militar al Ucrainei, crimele pe care le comit împotriva populației civile, acele crime monstruoase pe care le comit împotriva prizonierilor de război, confirmă faptul că acest sistem de control și crearea unor mașini groaznice de ucidere a fost implementat sub conducerea Statelor Unite.

Și acele medicamente care le îmbunătățesc condiția fizică și care încă le sunt administrate pentru a neutraliza complet ultimele urme ale conștiinței umane și a-i transforma în cei mai cruzi și mai mortali monștri confirmă, de asemenea, acest lucru.”

Mai mult, rușii susțin că soldații mutanți ai Ucrainei nu sunt oameni, ci mașinării de ucis, care nu au nicio milă și nicio remușcare pentru ceea ce fac.

Biologul și geneticianul rus Kirill Volkov nu consideră că bolile depistate la prizonierii ucraineni sunt „atipice pentru Ucraina”.

Potrivit acestuia, există o tendință generală de răspândire a bolilor subtropicale, iar cazurile de febră West Nile și hepatită A au fost înregistrate și în regiunile de sud ale Rusiei, nu doar în Ucraina.

Publicitate

Zeci de foști deputați și personalități din R.Moldova au trimis o scrisoare către președinții Klaus Iohannis și Maia Sandu, în care cer reunirea Basarabiei/Republicii Moldova cu PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA!

Zeci de foști deputați și personalități din R.Moldova au trimis o scrisoare către președinții Klaus Iohannis și Maia Sandu, în care se vorbește despre riscul unei invazii a Federației Ruse.

În scrisoarea semnată de 92 foști deputați , împreună cu o serie de personalități de dincolo de Prut,  se arată că:

„Războiul sângeros declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și ororile comise de trupele ruse asupra orașelor și populației civile ucrainene se lasă cu efecte tot mai devastatoare asupra ucrainenilor – exodul a circa 5 milioane de cetățeni ucraineni, preponderent femei și copii, orașe, maternități și teatre practic transformate în ruine, civili, bătrâni, mame și copii omorâți.

Toate acestea au pus în gardă întreg continentul european și chiar lumea civilizată.

Suntem solidari cu poporul ucrainean, susținem eroismul armatei ucrainene și cerem retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei. Pare greu de crezut, dar sondajele recente efectuate în Federația Rusă arată că circa 80 la sută dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei și militarismul lui Putin.

Acest adevăr crunt și inuman nu lasă prea multă speranță într-o pace cât de cât apropiată, nemaivorbind de una durabilă, ci dimpotrivă, alimentează tot mai grav îngrijorările privind securitatea regională, europeană, dacă nu chiar mondială.

Obsesiile liderului de la Kremlin de a reface fosta URSS într-un nou imperiu rus, cu acapararea militară și încorporarea forțată a statelor independente din spațiul post-sovietic, amenințările cu armele nucleare și recentele declarații ale Moscovei despre o nouă ordine mondială, „justă și democratică” e și mai neliniștitoare.

Cu toate asigurările Domniilor voastre că „nu există un pericol de atac militar asupra Republicii Moldova” (Președintele Maia Sandu) sau că „nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista amenințări militare la adresa Republicii Moldova” (Președintele Klaus Johannis), asediul și bombardarea Odessei de către trupele ruse, oraș aflat la doar 150 km distanță aeriană de Chișinău, determină pe tot mai mulți experți locali și internaționali să considere Republica Moldova următoarea țintă a expansionismului lui Putin.

Considerații confirmate indirect tot mai des de retorica Moscovei din ultimele zile la adresa Chișinăului. În același timp – ne vedem nevoiți să recunoaștem – forțele armate ale Republicii Moldova sunt departe de a fi în stare să țină piept unei invazii rusești, iar prezența de trupe militare ruse de ocupație pe teritoriul republicii noastre pune și mai mult în pericol securitatea națională.

Considerăm că riscul unei invazii rusești în Republica Moldova nu poate fi neglijat și oricând poate deveni o realitate năprasnică facem apel către Domniile voastre pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă pașnică extraordinară de reîntregire a celor două state românești, de unificare a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului prin (Re)UNIREA Basarabiei/Republicii Moldova cu PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA!”, se arată în scrisoare.

Au reapărut în Ucraina „lagărele de filtrare”, instrumente de teroare active în Rusia încă din anii 1940

De ce înființează Rusia centre de detenție în Ucraina?

De când a început războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, sute de mii de oameni au fost deportați forțat de trupele de ocupație în Rusia, consemnează publicația britanică https://www.economist.com.

Pe 21 aprilie Volodimir Zelensky, președintele Ucrainei, a estimat cifra la jumătate de milion. Pe 30 aprilie, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a declarat că peste 1 milion de oameni au fost „evacuați” din teritoriile ocupate de armata rusă în Ucraina .

Mulți dintre aceștia au trecut prin „lagărele de filtrare” rusești . Ce sunt aceste centre de detenție?

„Taberele de filtrare” sunt numite astfel deoarece acolo oamenii sunt verificați și triați de militari sau de alți oficiali.

Rușii îi iau pe bărbați din case, de pe stradă, uneori chiar femei sau copii și îi duc la anumite puncte de control, unde li se iau amprentele, li se scanează documentele, li se  rechiziționează telefoanele și încep să le citească mesajele, postările de pe rețele sociale, pentru a li se face un profil din care să se poată stabili dacă nu au avut „atitudini dușmănoase față de Rusia”.

Totodată celor reținuți li se pun întrebări provocatoare despre guvern și despre propriile lor poziții privind intervenția Rusiei in Ucraina.

A desea au existat chiar cazuri în care au fost torturați sub pretextul că ar fi „naziști ucraineni”.

„Dacă o persoană era suspectată că ar fi ”nazist ucrainean” atunci (rușii, n.r.) o transferau în Donețk pentru continuarea anchetei sau chiar pentru a o extermina”, a declarat pentru BBC Oleksandr, un ucrainean ce a fost cazat într-unul din astfel de centre .

Cei care nu trec de acest filtru, sunt trimiși în lagăre, relatează https://www.hotnews.ro.

Presa rusă independentă, dar și presa din Ucraina, vorbesc de adevărate lagăre de concentrare în care sunt duși în special bărbații. Unii dintre aceștia ar urma să fie mobilizați pentru a fi trimiși să lupte împotriva armatei din Ucraina. 

Se mai afirmă că există lagăre de filtrare și în Crimeea. Numărul lor exact este neclar.

Din Ucraina sunt răpiți și copii care ajung în acele lagăre. Copiii ucrainenilor vor fi învățați limba rusă, istoria Rusiei și trec printr-un proces de reeducare în spirit rusesc.

De asemenea, în aceste lagăre de reeducare ar fi fost duși deja învățători din teritoriile ocupate de ruși. Rusia are nevoie de învățători care să continue „educarea” copiilor în localitățile cucerite, explică jurnaliștii ucraineni.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, măsurile luate de ruși, neobișnuite în condiții de război, reflectă intențiile de lungă durată ale Kremlinului menite să mențină controlul asupra teritoriilor cucerite în estul si sudul Ucrainei.

Ce se întâmplă acum în Ucraina, nu se îndepărtează de tiparul adesea implementat de Moscova în teritoriile sale federale sau în statele din vecinătatea sa, spun specialiștii.

Așa-zilele „tabere de filtrare” nu sunt ceva nou, ele fiind înființate inclusiv în perioada războiului din Cecenia, relatează https://romania.europalibera.org.

Cecenii care au fost deținuți în astfel de tabere povesteau cum autoritățile Rusiei îi băteau cu bastoane de cauciuc sau cu ciocanul.

„De fiecare dată când ne duceam în camera de interogare sau când eram convocați din orice motiv, eram bătuți. Gărzile purtau măști și nu ne permiteau să ne uităm la ei în ochi”, mărturisea un prizonier cecen în urmă cu peste 22 de ani. „Odată, când am intrat în camera de interogare, un gardian m-a bătut cu o bâtă de fier”.

Conceptul de fil’tratsiia sau ”filtrarea” a apărut la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, pe măsură ce Uniunea Sovietică și alte forțe aliate au eliberat prizonierii ținuți în detenție de naziști.

Milioane de cetățeni sovietici – majoritatea soldați – au supraviețuit lagărelor de concentrare naziste. Dar eliberarea lor i-a plasat sub anchetele comisarilor militari, alarmați că cei care au fost luați prizonieri sau strămuți de război au fost expuși influențelor liberale în străinătate.

Repatrierea forțată a însemnat trimiterea a aproximativ 5 milioane de oameni înapoi în Uniunea Sovietică. Pentru a contracara ideologia antisovietică, peste 4 milioane dintre ei au fost supuși filtrării și controlului riguros, interogatoriilor și încarcerării în stații de detenție înființate de poliția secretă și agențiile de informații. Aproximativ 280.000 au ajuns în lagărele de concentrare din Gulag.

Cinci decenii mai târziu, filtrarea a reapărut în Cecenia, o regiune predominant musulmană din nordul Caucazului, care lupta pentru independența față de Rusia.

În timpul celor două războaie din Cecenia din anii 1990, autoritățile ruse au reținut în mod arbitrar civili la punctele de control, trimițând mii de oameni în lagăre, în efortul de a înlătura separatiștii ceceni, demonizați de Kremlin ca fiind teroriști și bandiți.

Abuzuri larg răspândite ale drepturilor omului, inclusiv viol, extorcare, bătăi și tortură au fost documentate de către grupurile pentru drepturile omului. În multe cazuri, deținuții pur și simplu au dispărut.

Există paralele tulburătoare cu ce se întâmplă acum în Ucraina. Înainte de invazia Rusiei, oficialii americani spuneau că forțele ruse întocmeau liste cu oameni care urmauă să fie uciși sau trimiși în lagăre dacă Rusia ocupa anumite părți ale țării. Țintele includeau dizidenți ruși și belarusi în exil, activiști anticorupție, membri ai minorităților religioase și etnice și persoane LGBT.

O imagine din satelit surprinsă în martie de Maxar Technologies arăta cum forțele susținute de ruși au început să construiască o tabără în satul controlat de ruși Bezimenne, lângă orașul-port Mariupol, în sud-estul Ucrainei. Potrivit martorilor, ucrainenii trimiși acolo au fost fotografiați și forțați să-și predea telefoanele mobile și actele de identitate înainte de a fi interogați și deportați în Rusia.

Kremlinul îi descrie pe acești oameni drept „refugiați”. Rossiyskaya Gazeta, un ziar pro-Kremlin, susține că 5.000 de civili au fost controlați la Bezimenne pentru a împiedica „naționaliștii ucraineni să se infiltreze în Rusia”. Dar cei care au reușit să evadeze spun o poveste complet diferită, comparând condițiile cu cele ale unui ghetou sau lagăr de concentrare. Aceștia susțin că au fost martori la torturi și ucideri comise de serviciile de securitate ruse pentru a elimina „naziștii ucraineni”.

Potrivit ONU, deportarea sau transferul de persoane dintr-un teritoriu ocupat constituie o crimă de război.

Rusia insistă că relocarea civililor de către forțele sale armate este benignă și voluntară.

Dar taberele de filtrare par a fi un instrument de război, folosit pentru a șterge identitatea ucraineană.

Ultimul secol a fost marcat de o amplificare a eforturilor Kremlinului de a sovietiza, iar pe urmă a rusifica, Ucraina.

Dacă în 1926 doar 4.5 milioane de ucraineni considerau rusa ca limbă maternă, cifra acestora a crescut la 6.5 milioane în 1959 și la 12.2 milioane în 1989.

În 1989, mai mulți ucraineni erau fluenți în rusă decât în ucraineană – aceasta după ce ani la rând poporul ucrainean nu a avut parte de drepturi precum cel de a învăța în școli ucrainene sau de a publica cărți și ziare în ucraineană.

„Acesta este un război în care una din părți refuză identitatea celeilalte”, a punctat Ignatov.

„Rușii au fost clari încă de la începutul războiului că acesta este unul împotriva așa-zișilor ‘naționaliști ucraineni’. Pentru Ucraina, asta înseamnă un război împotriva identității ucrainene. Deci, atunci când Rusia ocupă un teritoriu din Ucraina, Kremlinul implementează planul de rusificare al acesteia”, a continuat el.