Fostul președinte american BILL CLINTON a știut încă din 2011 că atacul rusesc asupra Ucrainei era doar o chestiune de timp și că Vladimir Putin nu va respecta Memorandumul de la Budapesta din 1994

Președintele Clinton: Nu regret Memorandumul de la Budapesta; Brazilia și Africa de Sud au renunțat atunci la programele nucleare / Putin a semnalat încă din 2011 că nu va respecta granițele Ucrainei

Foto: Fostul președinte american Bill Clinton

Generalul Djohar Dudaev (liderul mișcării de eliberare cecene din anii ‘90) a spus un adevăr de necontestat:

”Rusia oferă negocieri numai atunci când îi este dificil, când planurile îi sunt distruse, dar asta numai pentru a câștiga timp, pentru a-și întări forțele și pentru a-și corecta greșelile. Când găsește un punct slab, lovește din nou!”

După căderea Uniunii Sovietice, noul stat independent Ucraina s-a trezit în postura de a fi a treia putere nucleară din lume, având stocuri de arme nucleare mai mari decât ale Regatului Unit, Franței și ale Chinei împreună.

Publicația online https://www.defenseromania.ro., consemnează faptul că un exemplu ilustrativ pentru modul în care Rusia încalcă acordurile a fost neîndeplinirea promisiunilor asumate cu prilejul semnării Memorandumului de la Budapesta.

Memorandumul privind garanțiile de securitate în legătură cu aderarea Ucrainei la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, a fost încheiat la 5 decembrie 1994 între Ucraina, Rusia, Marea Britanie și Statele Unite.

În baza acestui tratat, 1900 de focoase nucleare au fost transferate de Ucraina pentru a fi distruse, între 1994 și 1996, pe teritoriul Rusiei.

Primul transport de arme nucleare din Ucraina în Rusia s-a făcut cu trenul, în martie 1994.

Tratate similare privind garanțiile de securitate au fost semnate și pentru Belarus și Kazahstan. 

Potrivit Memorandumului de la 5 decembrie 1994, Statele Unite, Rusia și Marea Britanie s-au angajat să respecte independența, suveranitatea și granițele existente ale Ucrainei.

Foto: Semnatarii Memorandumului de la Budapesta din 5 decembrie 1994 – președinții  Rusiei (Boris Ielțîn), SUA (Bill Clinton), Ucrainei (Leonid Kucima) și primul ministru britanic John Major.

Documentul stipula și faptul că armele și armatele puterilor semnatare nu vor fi folosite niciodată împotriva Ucrainei, cu excepția scopului apărării sau a excepțiilor precizate în Carta ONU. 

Cu toate acestea, Rusia a început să încalce angajamentele luate încă din 2003, în contextul conflictului privitor la insula Tuzla, generat de faptul că rușii au construit un baraj în strâmtoarea Kerci, baraj care se întindea de la Peninsula Taman până la insula Tuzla. Scopul Moscovei a fost acela de a exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a delimita granița în strâmtoarea Kerci și Marea Azov în conformitate cu dorințele Rusiei. 

Nu la mult timp după aceea, în 2005, Rusia a început să șantajeze Ucraina cu furnizările de gaze, exercitând presiuni intense asupra Kievului. Astfel s-a ajuns la un conflict de factură economică, pe care Rusia l-a cauzat prin manipularea condițiilor de furnizare a gazului către Ucraina și de tranzit către consumatorii europeni. 

Tensiunile s-au adâncit de la un la altul, Kremlinul devenind din ce în ce mai subversiv și mai ostil. În 2014 avea să aibă loc binecunoscuta ocupație ilegală a Peninsulei Crimeea, rușii intensificând războiul hibrid în estul Ucrainei. Urmările le vede oricine. Din februarie 2022, Rusia a declanșat o invazie la scară largă a teritoriului Ucrainei cu scopul ocupării totale. 

Astfel, Federația Rusă a încălcat în mod premeditat toate acordurile pe care le-a semnat. Și asta în ciuda faptului că, odinioară, Ucraina a oferit Rusiei arme nucleare dar și de multe alte tipuri, constată jurnalista Anna Neplii în publicația online  https://www.podul.ro.

Se știe că la începutul anilor ‘90, când s-a ales praful și pulberea de URSS, Occidentul a decis să depună toate eforturile pentru a se asigura că cel puțin armele nucleare sovietice nu se răspândesc prin alte țări. Urmarea a fost că Occidentul colectiv i-a acordat Rusiei rolul de ”partener de încredere și garant al securității”.

Considerate nesigure, instabile, celorlalte state post-sovietice li s-a cerut să își predea armele de distrugere în masă pentru a se preveni posibilele războaie.  

Așa a apărut ”Programul comun de reducere a amenințărilor” sau ”Programul Nunn-Lugar”, care a fost creat în decembrie 1991 de senatorii americani Sam Nunn (democrat) și Richard Lugar (republican). Acest program a coordonat distrugerea celor mai periculoase arme din fostele țări sovietice. 

Programul nu viza numai armele nucleare. Ca parte a aceluiași demers, Ucraina a transferat Rusiei nu mai puțin de 176 de rachete balistice intercontinentale și până la 4.200 de rachete nucleare tactice. De asemenea, au fost distruse sau predate Rusiei și 42 de bombardiere strategice Tu-95 și Tu-160.

În același context, sub supravegherea instructorilor americani, Ucraina a fost nevoită să distrugă 60 de bombardiere TU-22M și 7 bombardiere Tu-142. Tot ca parte a implementării acestui program, Ucraina a eliminat 487 de rachete de croazieră X-55 în timp ce a transferat alte 581 către Rusia – asta a fost un fel de plată pentru datoriile acumulate în contul furnizărilor de gaz. 

Cel puțin ironic este și faptul că Rusia, deși participantă la acest program, nu a fost obligată să-și distrugă rachetele și bombardierele, ca să nu mai vorbim despre armele nucleare. 

Urmarea? Cea mai mare durere este că acum Rusia lovește Ucraina chiar cu rachete X-55, care sunt trase cu bombardiere Tu-95. Asta în timp ce deputații și propagandiștii ruși amenință că Rusia va lansa un atac nuclear asupra Ucrainei.

Actuala situație e rușinoasă. Odinioară, în schimbul unor garanții de pace, Occidentul colectiv a cerut Ucrainei să renunțe la armele sale grele și să ofere Rusiei o mare parte dintre acestea. Acum, când Rusia a încălcat toate acordurile, lansând o invazie sângeroasă a teritoriilor ucrainene, Occidentul încă ezită să furnizeze arme grele Ucrainei. Având în vedere ce s-a întâmplat în contextul ”Programului Nunn-Lugar”, este mai corect să spunem că armele nu ne sunt ”oferite”, ci ne sunt înapoiate.

În plus, țările din fostul Pact de la Varșovia și statele baltice, care făceau parte din URSS, au primit aderarea la NATO ca garanție de securitate în fața pericolului rusesc. Din pricina dezarmării Ucrainei, Kremlinul are acum un avantaj semnificativ în domeniul aviației și al luptei cu rachete, acest avantaj fiind folosit din plin împotriva orașelor Ucrainei.

Foto: Putin si Clinton

Fostul președinte american Bill Clinton era convins încă din 2011 că atacul rusesc asupra Ucrainei era doar o chestiune de timp. El a rememorat ceea ce i-a spus prim-ministrul rus de atunci și actualul președinte Vladimir Putin, în timpul unei discuții la Davos, Elveția.

În timpul acelei întâlniri, actualul șef de la Kremlin s-a disociat de angajamentul președintelui Boris Elțin de a respecta granițele Ucrainei în schimbul renunțării Kievului la arsenalul nuclear din epoca sovietică, relatează Clinton.

„Vladimir Putin mi-a spus în 2011 – cu trei ani înainte să ocupe Crimeea – că nu este de acord cu acordul pe care l-am încheiat cu Boris Elțin”, a declarat fostul președinte Bill Clinton, citat de Financial Times.

„El a spus: „Nu sunt de acord cu asta. Și nu am nicio obligație privind acest lucru. Și din acea zi am știut că este doar o chestiune de timp”, a adăugat fostul șef al Casei Albe.

 

Brazilia și Africa de Sud erau pe cale să obțină arma nucleară

Într-un interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour, fostul președinte american a amintit despre discuțiile avute cu Putin, referitor la garanțiile de securitate acordate Ucrainei.

Bill Clinton recunoaște că exemplul Ucrainei, de a renunța la armele nucleare (Kievul avea staționat pe teritoriul său al treilea arsenal nuclear, ca mărime, din lume), a determinat și alte state să renunțe la programul nuclear. ”Brazilia avea un program nuclear, India avea un program nuclear activ – încă are. Dar Africa de Sud și Brazilia erau pe cale să intre (în clubul statelor cu capacități nucleare n.r.), dar au renunțat la program datorită acordului”, a explicat Clinton.

Așa-numitul Memorandum de la Budapesta care oferă garanții de securitate de la Moscova în schimbul renunțării la arsenalul nuclear sovietic a fost semnat de Elțin în decembrie 1994 cu liderii Ucrainei, Belarusului și Kazahstanului.

Financial Times citează, de asemenea, opinia fostului secretar de stat al SUA și a fostei prime doamne Hillary Clinton cu privire la modul în care se poate termina războiul actual. Potrivit acesteia, Ucraina trebuie să învingă militar Rusia, sau cel puțin să recâștige teritoriul pe care Moscova l-a capturat de la începutul invaziei de anul trecut.

„Nu aș avea încredere în el (Putin n.r.) la masa negocierilor în nicio circumstanță decât dacă ucrainenii – cu sprijinul nostru – au un avantaj suficient”, a spus Hillary Clinton.

Publicitate

Oficialii ruși din Crimeea își pregătesc FUGA și își cumpără case în Rusia! Cum se va întoarce Crimeea între granițele Ucrainei?

 Peste o lună se vor împlini nouă ani de când Rusia a ocupat Peninsula Crimeea, regizând un referendum ilegal. 

În prezent, întreaga Ucraină conștientizează că războiul ar trebui să se încheie numai când armata ucraineană va atinge granițele statului așa cum au fost stabilite acestea în 1991. Or asta presupune eliberarea Peninsulei Crimeea. 

E bine de știut că, de ani și ani, locuitorii Crimeei sunt prizonieri ai spațiului informațional rus, fapt care îi separă aproape complet de celelalte părți ale Ucrainei. De asemenea, pentru restul ucrainenilor este destul de dificil să înțeleagă exact ce se întâmplă pe teritoriul Republicii Autonome.  

Jurnalista ucraineană Anna Neplii, animată de dorința de a afla unele răspunsuri, l-a intervievat pe președintele Mejlis-ului tătăresc din Crimeea, Refat Chubarov, care e și vicepreședinte al Consiliului reprezentanților poporului tătar din Peninsulă.

Discuția a atins și problema represiunii în masă a tătarilor, precum și scenariul eliberării Crimeei, finalizându-se cu analiza amenințărilor nucleare lansate pe bandă rulantă de satrapii de la Kremlin. 

 

Refat Chubarov (foto): Din vara lui 2022, Crimeea a devenit un posibil teritoriu pentru desfășurarea operațiunilor militare. Armata ucraineană a reușit lovituri de succes asupra instalațiilor militare din Peninsulă – o lovitură pe un aerodrom militar din orașul Novofedorivka, lângă Saki, în urma căreia au murit aproximativ 50 de militari ruși, amintesc și exploziile puternice de la depozitele de muniții de lângă Dzhankoy, dar și atacul cu dronă asupra clădirii din Sevastopol a sediului Flotei Mării Negre. Toate aceste acțiuni au ajutat populația din Crimeea să realizeze că eliberarea poate fi posibilă.  

Se estimează că în timpul ocupației ilegale a Crimeei pe teritoriul ei s-au stabilit aproximativ un milion de cetățeni ruși. Erau siguri că acest teritoriu va deveni pentru totdeauna o parte a Federației Ruse, dar astăzi își dau seama că viitorul le este amenințat. În ultimele luni, fluxul rușilor care vor să se stabilească în Crimeea a ajuns la zero. Desigur, mulți dintre rușii deja veniți încearcă să își vândă imobilele și să părăsească Peninsula. Pe de altă parte, cetățenii care au crezut, la momentul ocupației din 2012, că venirea Rusiei va aduce schimbări în bine, își dau seama că ocupația le-a adus multe probleme pe cap și că acum le sunt amenințate până și viețile, pentru că războiul este posibil pe teritoriul Crimeei. Mulți dintre acești oameni și-au venit în fire.  

A treia categorie o reprezintă oamenii care au rămas loiali statului ucrainean – etnicii ucraineni și tătarii din Crimeea. În 2022, aceștia au primit speranța că, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, Crimeea se va întoarce între granițele firești ale Ucrainei.  

Toate aceste modificări de percepție sunt vizibile și pentru ocupanții ruși, care încearcă să folosească diverse metode cu scopul controlării în continuare a societății. Rușii vor să convingă populația că Peninsula Crimeea ar fi de necucerit pentru Forțele Armate ale Ucrainei. Prin urmare, cu cât războiul se aproprie mai mult de Crimeea, cu atât represiunea și persecuțiile cresc în intensitate. De notat și că, după 24 februarie, rușii și-au reluat persecuțiile împotriva tătarilor din Crimeea, unde problema drepturilor omului s-a înrăutățit semnificativ, fapt dovedit de numeroasele crime, răpiri și arestări ilegale, deopotrivă cu diverse alte abuzuri.  

Momentan, majoritatea oficialilor sunt pe locurile lor, dar cu toții înțeleg că vor trebui să plece. Cei care au mai multe oportunități pregătesc aerodromuri alternative pe teritoriul Rusiei cu scopul de a-și evacua din timp familiile. Primim informații că reprezentanții regimului rusesc de ocupație și colaboratorii lor locali își cumpără case pe teritoriul Rusiei, ceea ce indică faptul că se pregătesc să își ia zborul. 

Jurnalist: În opinia dumneavoastră, cum credeți că Ucraina își va recupera Crimeea? Prin mijloace militare sau prin mijloace diplomatice? 

Refat Chubarov: Acum este foarte greu de spus, întrucât totul va depinde de evoluțiile ce vor avea loc în războiul ruso-ucrainean. Cu cât sunt mai multe victorii din partea Forțelor Armate ale Ucrainei, cu atât este mai mare procesul de dezintegrare și descentralizare al Rusiei imperiale. Când înfrângerea Kremlinului va deveni inevitabilă, o mulțime de procese vor avea loc la Moscova și în alte centre pe care acum încă le manevrează.

Există factori care permit Rusiei să mențină Crimeea sub controlul său. În primul rând, podul Crimeei peste strâmtoarea Kerci asigură transferarea de personal militar și armament. În al doilea rând, e vorba despre flota rusă din Marea Neagră, care se află la Sevastopol – mă refer la navele de pe care este lovită Ucraina cu rachete. În al treilea rând, există un coridor pe uscat: Chongar-Mariupol-Rostov. Dacă trupele ucrainene vor lovi aceste trei obiective principale e posibil să nu mai aibă nevoie de bătălii crâncene pe teritoriul Crimeei.  

În general, orice victorie de răsunet a Ucrainei va avea consecințe pentru Rusia. Acest lucru se va manifesta fie prin comportamentul conducerii politico-militare, fie în comportamentul unor grupuri mari de oameni, fie în politica regiunilor încă aflate sub talpa Kremlinului. 

Jurnalist: Federația Rusă amenință în mod uzual că, dacă va pierde Crimeea, se va ajunge la război nuclear. Cât de reale sunt aceste amenințări? 

Refat Chubarov: Rusia recurge de multă vreme la șantajarea nucleară a întregii lumi. O perioadă a reușit, însă toate evenimentele care s-au succedat după februarie 2022, cu toate crimele săvârșite de armata rusă și cu așa-zisele referendumuri din teritoriile ocupate, au transformat acțiunile Rusiei într-o farsă. Dacă în 2014, lumea liberă și civilizată, realizând ilegalitatea așa-zisului referendum de anexare a Crimeei, a ezitat să întreprindă acțiuni tranșante împotriva Rusiei, iată că după momentul februarie 2022 Occidentul s-a trezit. Țările occidentale au conștientizat că amenințarea rusă planează și asupra lor, așa că au decis să se apere, construindu-și apărarea în jurul Ucrainei. E deja clar că războiul ruso-ucrainean nu se poate încheia decât cu victoria militară a Ucrainei. Indiferent de evenimentele care vor avea loc de-a lungul războiului, acest vector nu se va schimba.   

Politicienii occidentali au depășit cu brio frica pe care vrea să o impună șantajul nuclear al Rusiei. Subiectul războiului nuclear este ineficient și din punct de vedere propagandistic. În plus, fiți convinși că politicienii ruși sunt conștienți că, dacă vor folosi arme nucleare, răspunsul NATO va fi atât de puternic încât nu va mai rămâne nimic nici din ei, nici din Rusia. Frica de război nuclear are efect de bumerang – ajunge până în anturajul lui Putin și coboară până în buncărele lui.

Citiți interviul integral accesând : https://podul.ro/articol/19864/interviu-dezvluirile-unui-lider-al-ttarilor

Ucrainenii au arătat că nu mai au ce pierde și dacă ar vrea, sunt capabili să lovească chiar și Moscova

Prestigioasa publicație Timpul.md de la Chișinău titrează că Ucraina nu mai are ce pierde, a prins curaj și lovește adânc în teritoriul Rusiei.

Al treilea atac în două zile , aparent cu dronă, asupra unei baze aeriene rusești, indică o nouă fază a războiului pentru Ucraina, deoarece dezvoltă arme cu rază mai lungă de acțiune.

Flacări și fum dens s-au înălțat marți de pe un aerodrom rusesc, după ceea ce părea a fi o a treia lovitură cu dronă în două zile a Ucrainei la o bază militară de pe teritoriul Rusiei, semnalând o fază mai îndrăzneață a atacurilor ucrainene, cu arme cu rază mai lungă de acțiune și fără teamă de represalii.

După nouă luni de bombardament rusesc asupra orașelor lor, ucrainenii au vrut să arate că pot ajunge acum adânc în Rusia, teoretic fiind capabili să lovească Moscova dacă ar vrea.

De asemenea, atacurile au arătat pentru prima dată milioanelor de ruși că și ei ar putea fi vulnerabili, scrie The New York Times.

Noua capacitate de lovitură cu rază lungă a Ucrainei a fost pusă în evidență luni, cu atacuri asupra bazelor aeriene aflate la aproximativ peste 500 de kilometri de cel mai apropiat teritoriu ucrainean, demonstrând capacitatea de a se sustrage apărării antiaeriene rusești și de a lovi cu precizie.

Atât guvernul rus, cât și un înalt oficial ucrainean, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au declarat că Ucraina a folosit drone.

„Dacă Rusia consideră că incidentele au fost atacuri deliberate, probabil că le va considera unele dintre cele mai semnificative eșecuri strategice ale protecției de forțe de la invadarea Ucrainei”, a declarat Ministerul Apărării din Marea Britane într- o evaluare a informațiilor publicată marți.

Marți, o explozie a aprins rezervoare de combustibil în apropierea unei baze aeriene din regiunea Kursk din sud-vestul Rusiei, la aproximativ 130 de kilometri de Ucraina. Oficialii ruși au spus că a fost un alt atac cu dronă, dar nu au învinuit în mod explicit Ucraina.

Subiectul rămâne suficient de sensibil pentru ca guvernul Ucrainei să evite orice recunoaștere publică a responsabilităților pentru lovituri. Dar există un sentiment larg răspândit în rândul oficialilor și al civililor că, în afara escaladării nucleare, Rusia nu mai poate face altceva în Ucraina ca răzbunare după valuri de lovituri asupra rețelei energetice a țării și a altor infrastructuri.

„Dacă cineva te atacă, ripostezi”, a declarat Andri Zagorodniuk, fost ministru ucrainean al apărării, într-un interviu, subliniind că nu a vorbit în numele guvernului și nu a putut confirma loviturile.

Începând cu această săptămână, a adăugat el, „rușii înțeleg că nu sunt invincibili și că nu pot fi atinși în Rusia“.

Kievul nu mai are ce pierde

Analiștii occidentali au fost de acord că există un risc redus de escaladare din partea Moscovei. Rusia a escaladat deja, „distrugând infrastructura ucraineană pentru a încerca să schimbe contextul strategic al războiului, forțând Ucraina să vină la masa negocierilor și avertizând europenii că devine mai scump din zi în zi pentru a reconstrui țara” a spus Robin Niblett, fost director al Chatham House, instituția de cercetare din Londra.

Kievul a căutat încă de la începutul războiului să ducă luptele în Rusia. La o lună de la invazia din februarie, armata ucraineană a organizat un asalt cu elicopterul asupra depozitelor de combustibil din Rusia, declanșând prima alarmă de raid aerian rusesc de la al Doilea Război Mondial încoace. Au urmat explozii la depozite de muniție, poduri feroviare, depozite de combustibil și baze militare din Rusia și din regiunile ocupate de ruși în Ucraina.

Dar acele atacuri au fost lansate de la distanță destul de apropiată, nu mai mult de câteva zeci de kilometri.

În octombrie, producătorul de arme de stat ucrainean, Ukroboronprom, a declarat că finalizează dezvoltarea unei drone înarmate, cu o rază de acțiune de peste 1000 de kilometri. Și duminică – cu o zi înainte ca două baze rusești îndepărtate să fie lovite – compania a declarat că a finalizat testarea noii arme.

Ministerul rus al Apărării a declarat că în atacurile de luni au fost folosite drone cu reacție din era sovietică. Experții în arme au spus că aeronava respectivă ar fi probabil Tupolev TU-141 Strizh, o dronă de supraveghere dezvoltată pentru prima dată de Uniunea Sovietică în anii 1970 și reutilizată de ucraineni, posibil purtând un exploziv.

Analiștii spun ca poate zbura la peste 1000 de kilometri la altitudini joase, la fel ca unele rachete de croaziera, ceea ce o face dificil de detectat și doborât.

Atacurile sunt „un gest simbolic”, a spus Douglas Barrie, expert în domeniul aerospațial militar la Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra. „Te duci după bazele bombardierelor cu ceva ce ai în inventarul tău.”

Provocare pentru aliații occidentali

Deși atacurile din această săptămână nu par să fi diminuat semnificativ capacitatea militară a Rusiei, hotărârea Ucrainei de a lovi în interiorul Rusiei ar putea reprezenta o provocare pentru aliații occidentali, care sunt hotărâți să nu fie atrași într-un război cu Rusia.

„Nu i-am încurajat și nici nu le-am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei”, a declarat marți secretarul de stat Antony Blinken, la o conferință de presă. „Dar este important să înțelegem ce trăiesc ucrainenii în fiecare zi, cu agresiunea rusă în curs împotriva țării lor și hotărârea noastră de a ne asigura că au echipamentul care le trebuie să-și apere teritoriul.”

Statele Unite și alte țări NATO au refuzat în mod constant să furnizeze Kievului arme occidentale care ar putea atinge ținte pe teritoriul Rusiei, cum ar fi racheta ATACMS, care are o rază de acțiune de până la 350 de kilometri, o viteză și o putere explozivă mult mai mare.

Aliații nu au fost, de asemenea, dispuși să furnizeze Ucrainei tancurile occidentale moderne și avioanele de luptă pe care le-au cerut.

Dar Ulrich Speck, un analist german de politică externă, a spus că amenințările Rusiei cu intensificarea războiului, în special folosirea armelor nucleare, sunt din ce în ce mai goale.

Liderii lui prietenoși cu președintele Vladimir Putin, inclusiv președintele Xi Jinping al Chinei și prim-ministrul Narendra Modi al Indiei, au avertizat împotriva acestui lucru, iar oficialii americani au amenințat cu consecințe nespecificate dacă Kremlinul va face acest pas.

NATO și Washington, a spus Speck, „au acceptat că ucrainenii conduc luptele și frica de escaladare din partea Rusiei a dispărut”.

Aerodromurile rusești și avioanele de război care se află acolo au fost folosite pentru a lansa multe dintre rachetele pe care forțele Moscovei le-au folosit de luni de zile pentru a lovi Ucraina mult în spatele frontului, ucigând civili și distrugând infrastrucură vitală pentru furnizarea de energie electrică, căldură și apă.

Mick Ryan, un ofițer pensionar al armatei australiane, a scris pe blogul său despre pregătirile Ucrainei de a ataca în interiorul Rusiei:

„Nu este, cu siguranță, așa cum susțin unii, o escaladare. Dar este o măsură politică și militară necesară pentru Ucraina ca să limiteze daunele umanitare ale atacurilor brutale cu drone și rachete ale Rusiei.”

Baza aeriană Engels de pe râul Volga, una dintre cele lovite luni, este genul de țintă sensibilă de care Statele Unite și aliații săi se temeau că Ucraina ar putea să o lovească cu arme occidentale cu rază lungă de acțiune, dacă le-ar avea.

Baza găzduiește un număr de bombardiere nucleare cu rază lungă de acțiune, o componentă a forței de descurajare nucleară a Rusiei, și au existat rapoarte neconfirmate că unele dintre aceste bombardiere au fost avariate destul de rău.

Oficialii ucraineni nu cred că Rusia are capacitatea de a escalada atacul său militar convențional asupra țării lor ca răspuns și, de fapt, speră că atacurile pe pământ rusesc vor degrada această capacitate, a spus Zagorodniuk, fost ministru al apărării.

„Gândirea, din câte văd, este că Rusia va folosi orice mijloace disponibile, indiferent de răspunsurile noastre, pentru a constrânge Ucraina să se supună”, a spus el. „Acesta este planul lor strategic.”

Two TU-95 planes supposedly damaged after a reported drone attack on an air base in Russian Engels, Saratov region.

Engels airbase is one of the take-off sites for Russian planes that launch rockets on Ukraine. pic.twitter.com/ArQ9rZVRmw

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 5, 2022