13 august 1787 – Se împlinesc 231 de ani de la izbucnirea războiului ruso-turc
În data de 13 august 1787 a izbucnit un nou război ruso-turc.
Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana (13/24)
În ultimii 500 de ani Rusia şi Turcia au avut nu mai puţin de 12 războaie, dintre care şapte s-au soldat cu victoria ruşilor, trei au fost câştigate de turci, iar în cazul a două războaie victoria a fost indefinită.
Împărăteasa Rusiei, Ecaterina a II-a (1762-1796) a schiţat un proiect de împărţire a Imperiului Otoman în care i-a atras şi pe Habsburgii austrieci în 1782.
Sub denumirea „Proiectul grecesc” Austria şi Rusia urmau să-şi împartă teritoriul otoman.
În partea europeană a imperiului turc trebuia să se refacă Imperiul Bizantin, iar Ţările Române urmau să formeze un stat tampon sub numele de „Regatul Daciei” condus de un principe creştin.
Prin pacea de la Kuciuk-Kainardji (1774) Rusia şi-a inaugurat protectoratul asupra Ţărilor Române. Habsburgii ocupă zona de nord a Moldovei (Bucovina).
Conflictul dintre Imperiul Rus şi Poarta Otomană din 1769-1774 n-a satisfăcut poftele expansioniste ale Rusiei.
Pe de altă parte Turcia asuprea popoarele creştine subjugate şi le nesocotea interesele, pe care, prin Pacea de la Kuciuk-Kainardji, otomanii se obligaseră să le respecte, iar Rusia să le ocrotească.
În aceste împrejurări, la cererea guvernului rus, a fost încheiată Convenţia ruso-turcă de la Ainalî-Kavak (10.03.1779), care, privitor la Moldova, stabilea:
1. Restituirea pămînturilor ocupate de turci şi incluse în raiaele Benderului şi a Hotinului;
2. Încasarea impozitelor numai în bani şi neadmiterea abuzurilor la perceperea lor;
3. Achitarea haraciului o dată în 2 ani;
4. Recunoaşterea de către Poarta Otomană a dreptului Moldovei de a avea la Istanbul însărcinaţi oficiali cu afaceri pentru apărarea drepturilor ei…
Poarta Otomană a respectat numai unele din aceste stipulări.
Dispreţuind prevederile Tratatului de pace de la Kuciuc-Kainardji (21.07.1774) şi ale Convenţiei de la Ainalî-Kavak (10.03.1779), Poarta Otomană a cerut Rusiei în 1787 în mod ultimativ să-i cedeze Crimeea, şi să înceteze orice demersuri în favoarea Moldovei şi a Valahiei (Munteniei).
Rusia a respins aceste cereri, astfel încât Turcia a declanşat ostilităţile.
La început de 1788 a intrat în război contra Turciei şi Austria, şi drept urmare, între 1787-1791/1792 se va desfăşura un nou război ruso-austro-turc.
Armata rusă condusă de generalul A. V. Suvorov a respins atacurile turceşti asupra cetăţii Kinburn (pe ţărmul Mării Negre, în regiunea Herson).
În iulie 1788 ostile ruseşti sub comanda cneazului Gr. Potiomkin au forţat Nistrul, eliberînd, pe rînd, Hotinul, Iaşul, biruind la Bîrlad şi Maxineni pe turci, i-a alungat din Galaţi.
Ca rezultat al acestor strălucite operaţiuni militare, armata rusă sub comanda lui A. V. Suvorov a repurtat biruinţe de mare rezonanţă la Focşani (21.06.1790) şi lângă Râmnic (1789), la capul Caliacra (1790) şi au pierdut Hotinul şi Oceakovul;
– în Ţara Românească au întâmpinat rezistenţa domnului Nicolae Mavrogheni (1786-1790); cu greu a reuşit prinţul de Coburg să ocupe Bucureştiul;
– în 1792 prin pacea de la Iaşi cu Rusia, Turcia a cedat Oceakovul şi teritoriul dintre Bug şi Nistru. Rusia ajunge vecina Ţărilor Române.
Între timp Austria, a încheiat pace separată cu Turcia (Pacea de la Şiştov în 1791), negociindu-şi păstrarea hotarelor de dinainte de conflict.
Înfrângerile crunte suferite din partea armatei şi flotei ruseşti, au silit Poarta Otomană să ceară încetarea ostilităţilor. Rusia a acceptat.
La 9.01.1792 a fost încheiată Pacea ruso-turcă de la Iaşi, în urma căreia Rusia primea teritorii întinse între Nistru şi Bug, devenind astfel pentru prima dată în istorie, vecina Ţărilor Române.
Turcia renunţa la pretenţiile sale asupra Crimeei şi în general asupra ţărmului nordic al Mării Negre (cu excepţia celui moldovenesc) şi se obliga să respecte întocmai condiţiile Păcii de la Kuciuc-Kainardji referitoare la Moldova.
CITIŢI ŞI :
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/13/o-istorie-a-zilei-de-13-august-video-4/
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/08/13/ziua-de-13-august-in-istoria-romanilor/
Surse:
http://www.rador.ro/2017/08/13/calendarul-evenimentelor-13-august-selectiuni-3/
https://islidedocs.net/view-doc.html?utm_source=razboiul-ruso-turc-1787-1792-tratatul-de-la-sistov-si-iasi
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 