DUPĂ ȘASE LUNI DE RĂZBOI ucrainenii se despart definitiv de „lumea rusă”și vor intrarea țării lor în UE și în NATO
Barometrele de opinie spun după șase luni de război că ucrainenii se despart definitiv de „lumea rusă”
http://www.Veridica.ro scrie că, la aproape șase luni de când Rusia a invadat Ucraina, studiile sociologice arată că obiectivul lui Putin de a readuce țara vecină în orbita Moscovei și în așa-numita „lume rusă” pare, mai mult ca oricând, sortit eșecului: ucrainenii nu mai cred în posibilitatea unei reconcilieri cu Rusia nici măcar după căderea regimului Putin.
Dacă în primele luni ale invaziei ucrainenii își doreau să vadă o armată rusă înfrântă rapid și o societate rusească trezită din iluziile create de propaganda guvernamentală, acum majoritatea vor o izolare totală, de lungă durată și ireversibilă a Ucrainei de Rusia și de poporul rus.
În plus, ucrainenii par să se fi obișnuit și cu ideea că războiul va fi unul de durată.
În pofida rupturii totale a societății ucrainene de trecutul cultural și mental rus, proces cauzat de război, apropierea imediată de UE încă este văzută de ucraineni ca una care poate fi amânată pentru apărarea intereselor naționale în cadrul unor negocieri cu Bruxellesul.
Unele criterii de aderare sunt puse sub semnul întrebării.
În sfârșit, barometrele mai relevă și că, cel puțin pentru moment, ucrainenii sunt dispuși să accepte dificultățile economice prin care trece țara, întrucât consideră că lupta pentru independență este prioritară.
Dezamăgiți de pasivitatea rușilor, ucrainenii nu mai vor reconciliere nici dacă pică regimul Putin
79% dintre ucraineni consideră că frontiera ruso-ucraineană trebuie închisă, iar rușii care doresc să intre în viitor pe teritoriul Ucrainei trebuie obligați să solicite o viză specială, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev.
Imediat după declanșarea războiului împotriva Ucrainei, doar 44% dintre respondenți susțineau că frontierele trebuie închise. Altfel spus, în aceste luni de confruntări militare a crescut foarte mult numărul ucrainenilor care vor să se izoleze și să se apere nu doar de armata rusă, ci și de toți cetățenii ruși.
În același timp, în pofida războiului, 1% dintre ucraineni încă cred în proiectul de unire a Ucrainei cu Rusia într-un singur stat, comparativ cu 5% în februarie. Doar 11% dintre ucraineni mai cred că între Rusia și Ucraina ar putea exista cândva relații de prietenie.
Cele șase luni de război au generat un val de ură nu numai față de conducerea Rusiei, ci și față de cetățenii ruși.
Dacă în februarie-martie diverși artiști ucraineni, lideri de opinie, jurnaliști și sportivi cereau cetățenilor ruși, prin intermediul mass-media și rețelelor sociale, „să oprească războiul lui Putin”, în iulie-august se resimte un val de dezamăgire față de capacitatea rușilor de a gândi independent și de a influența deciziile politice.
Pas cu pas, toți cetățenii ruși au început să fie văzuți ca vinovați de atrocitățile produse pe teritoriul Ucrainei.
Din aceste considerente, pe rețelele de socializare au devenit virale diverse articole ale intelectualilor ucraineni care explică de ce rușii și ucrainenii nu au fost niciodată popoare înfrățite.
Foto: Monumentul prieteniei ruso-ucrainene de la Kiev este demolat
Teza despre frăția istorică este catalogată ca un mit sovietic, realimentat de propaganda rusă.
Peisajul sociologic prezentat de analiști deja influențează viața politică din Ucraina.
Pe website-ul președintelui Ucrainei a fost înregistrată o petiție electronică în care se cere „interzicerea intrării cetățenilor Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei în următorii 50 de ani”.
Până în prezent petiția a fost semnată de peste 27.000 de persoane, Zelenski urmând să o examineze.
Directorul adjunct al Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev, Anton Grușețki, consideră că ultimele sondaje de opinie au semnificații istorice pentru Ucraina.
Specialistul constată că „ucrainenii îi spun adio Imperiului Rus”, care mai exista parțial în mentalul colectiv.
Pentru prima dată în istoria Ucrainei, cei care mai cred în relații de prietenie cu Rusia sunt în minoritate absolută.
Războiul declanșat de Moscova pe teritoriul Ucrainei i-a îndepărtat pe toți ucrainenii, indiferent de limba vorbită și etnie, de proiectul „lumii ruse”, promovat de Kremlin în ultimele decenii.
Aderare la UE, dar nu cu orice preț
Cetățenii ucraineni sunt conștienți de faptul că mor pe câmpul de luptă pentru un viitor european al statului lor – în fond, asaltul Rusiei asupra Ucrainei a început după triumful Euromaidanului, mișcare care a izbucnit tocmai din dorința ucrainenilor ca țara lor să adere într-o bună zi la UE.
Această dorință de integrare în spațiul european nu înseamnă însă și o asumare a tuturor valorilor europene.
Întrebați de sociologi dacă Ucraina trebuie în mod urgent să îndeplinească toate cerințele UE pentru aderare, 62% dintre cetățeni au răspuns surprinzător că „Ucraina trebuie să-și apere interesele și să nu fie de acord cu unele criterii, chiar dacă va fi amânat procesul de aderare”.
Doar 31% au declarat că Ucraina trebuie să adopte toate legile solicitate de UE pentru a deveni cât mai repede posibil stat-membru.
Mândria națională generată de rezistența pe câmpul de luptă influențează direct atitudinea societății față de Occident. Cifrele de mai sus arată că 2/3 dintre ucraineni nu își doresc o aderare cu orice preț.
Potrivit analiștilor de la Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, ucrainenii sunt de acord cu cerințele UE privind combaterea corupției, dezoligarhizarea, reforma justiției, dar resping orice discuții privind valorile patriotice, identitatea națională și lingvistică.
Nu este exclus să fie respinse și criteriile de asigurare a accesului la educație în limba maternă a tuturor minorităților naționale. Ucrainenii consideră că aceste aspecte pot fi negociate cu UE.
Succesele militare contribuie la intransigența ucrainenilor față de ruși, dar Moscova mai are un as în mânecă: arma energetică
Încrederea ucrainenilor în victorie este în continuare destul de mare. Potrivit unui sondaj realizat de Info Sapiens, 90% dintre ucraineni cred în victoria Kievului (71% sunt absolut siguri).
Societatea ucraineană își dorește recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia după 24 februarie.
Recuperarea Crimeii ocupate și anexate de Rusia în 2014 nu are încă aceeași susținere, dar pe zi ce trece crește procentul ucrainenilor care cred că războiul trebuie să se încheie cu recuperarea tuturor teritoriilor pierdute.
În martie, 75% dintre ucraineni declarau NU că acceptă cedarea Crimeii în numele păcii; în iulie, procentul crescuse la 89%.
Pare evident că, cu cât ucrainenii vor reuși să elibereze mai mult localități din sudul sau estul Ucrainei, cu atât va fi respinsă mai mult ideea unor cedări teritoriale.
Percepțiile populației nu sunt însă influențate doar de ceea ce se întâmplă pe front, ci și de ceea se întâmplă în spatele acestuia, de viața de zi cu zi. În contextul războiului, potrivit unui studiu realizat de compania Rating, 86% dintre ucraineni sunt pesimiști și constată o înrăutățire a situației economice. Doar un sfert dintre ei cred că pe parcursul viitorului an situația se va îmbunătăți.
În același timp, ucrainenii sunt conștienți de faptul că criza economică este generată de războiul declanșat de Rusia, iar pesimismul economic coexistă cu convingerea societății că toate evoluțiile social-politice din Ucraina sunt corecte. Grupul sociologic Rating arată că 73% dintre ucraineni consideră că lucrurile merg în direcția corectă.
Totuși, opinia societății ar putea să înceapă să se schimbe odată cu venirea iernii, dacă războiul va continua până atunci. Rusia încă mai are un as în mânecă: arma energetică.
Rusia a arătat că vizează deconectarea unor regiuni de la curentul electric prin atacuri cibernetice, deconectarea centralelor electrice de la rețeaua energetică ucraineană, distrugerea centralelor de încălzire a localităților ucrainene din centrul și estul țării, reducerea capacităților de export de curent electric al Ucrainei.
O iarnă petrecută în frig, pe fondul unui război prelungit și al unei crize economice severe, ar putea să submineze moralul populației și să schimbe, din nou, percepțiile acesteia.
VIDEO:La Kiev,capitala Ucrainei,statuia de bronz înaltă de opt metri,ridicată în 1982 pentru a comemora cea de-a 60-a aniversare a Uniunii Sovietice și care înfățișa un muncitor ucrainean și unul rus uniți sub un gigantic „Arc al prieteniei poporului, a fost demolată în aprilie 2022,după invadarea Ucrainei de către Rusia, sub pretextul ”denazificării”acesteia. "Acum vedem ce înseamnă această "prietenie" - distrugerea orașelor ucrainene... uciderea a zeci de mii de oameni pașnici. Sunt convins că un astfel de monument are acum un sens complet diferit",a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko. În timp ce o macara a ridicat monumentul de pe soclul său și l-a coborât la pământ, mulțimea prezentă a aplaudat și a strigat „Glorie Ucrainei”. "Rusia a invadat Ucraina... Putem fi prieteni cu Rusia? Acesta este cel mai mare dușman al nostru, de aceea monumentul prieteniei ruso-ucrainene nu mai are sens",a declarat Serhiy Myrhorodsky, unul dintre designerii monumentului.
Rusia a ajuns în topul mondial al celor mai AGRESIVE 10 țări din lume
Rusia a scăzut în ultimul an cu încă o poziție în clasamentul anual Global Peace Index, ajungând în ultimele zece din listă, arată o evaluare publicată miercuri, 6 iunie, de Institutul Internațional de Economie și Pace (The Institute for Economics and Peace).
Autorii studiului au pus Rusia pe locul 154 al ratingului care conține 163 de țări, în care trăiesc 99,7% din populația lumii.
Pe ultimele trei locuri desemnând țările cele mai puțin iubitoare de pace, fiind ocupate de Siria, Afganistan (162) și Sudanul de Sud (161).
Ratingul unei țări este evaluat în baza a 23 de criterii, inclusiv după numărul de războaie externe și interne, relațiile cu țările vecine, stabilitatea politică, procentul cheltuielilor militare din PIB, importul și exportul de arme, numărul de politisti, procentul de deținuți pe cap de locuitor etc.
În top 3 al țărilor iubitoare de pace se afla Islanda, Noua Zeelandă și Austria.
Dintre țările membre ale Consiliului de Securitate al ONU, Regatul Unit se află pe locul 57, Franța – locul 61, China – 112, Statele Unite – 121.
Costurile economice ale violenței în Rusia s-au ridicat la 17% din PIB în 2017, o creștere de 4% fata de 2016-2017.
Costul pe cap de locuitor al violenței a fost de 4 290 de dolari în 2017.
Experții au estimat că impactul negativ al violenței asupra economiei ruse a fost în 2017 de un trilion de dolari, fiind al patrulea cel mai mare indicator după SUA (2,67 trilioane dolari), China (1,7 trilioane dolari) și India (1,2 trilioane dolari).
De altfel, poziția Rusiei în Global Peace Index se află în depreciere constantă, transmite publicaţia Pagina de Rusia.
Astfel, dacă în 2007, Federația Rusă era pe locul 118-lea, un an mai târziu a scăzut la 131, în 2009 – 136, apoi s-a plasat pe locul 143, iar în 2011 a scăzut la 147.
Primele zece în clasamentul țărilor iubitoare de pace în 2018
1. Islanda
2. Noua Zeelandă
3. Austria
4. Portugalia
5. Danemarca
6. Canada
7. Republica Cehă
8. Singapore
9. Japonia
10. Irlanda
Ultimele zece țări iubitoare de pace
154. Rusia
155. Republica Central-Africana (CAR)
156. Republica Democrată Congo
157. Libia
158. Yemen
159. Somalia
160. Irak
161. Sudanul de Sud
162. Afganistan
163. Siria
CITIŢI ŞI:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/10/ziua-de-9-iunie-in-istoria-romanilor/
http://www.ziarulnational.md/rusia-a-ajuns-in-top10-cele-mai-agresive-tari-din-lume/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 