STRĂINI ÎN ŢARA NOASTRĂ. VIDEO

 

 

 

Un politician reprezentativ pentru politicienii şi formatorii de opinie maghiari din România.

Róbert Kálmán Ráduly  (n. 26 februarie 1968) este un politician român de etnie maghiară, primar al municipiului Miercurea Ciuc începând cu 2004, ales din partea UDMR.
În legislaturile 1996-2000 și 2000-2004 a fost deputat de Harghita, ales din partea UDMR.  

Primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman (UDMR), a fost amendat de CNCD pentru impunerea cunoaşterii limbii maghiare  
declara  în cadrul manifestărilor vizând arborarea unui drapel secuiesc de mari dimensiuni în centrului municipiului harghitean :

„Trăim într-o lume în care limba maghiară a devenit discriminatorie în Miercurea Ciuc. Astăzi este ziua în care trebuie să spunem clar: cunoaşterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie, ci obligatorie în Miercurea Ciuc, începând de la prefect, corespondenţii televiziunilor şi radiourilor româneşti, toată lumea care trăieşte din impozitele secuilor trebuie să ne cunoască limba, limba noastră maternă”, a afirmat Raduly Robert, de pe scena improvizată în apropierea catargului drapelului secuiesc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În timpul unei vizite efectuate în luna iulie a.c. de preşedintele României, în judeţele Harghita şi Covasna, primarul de Miercurea Ciuc  Raduly Robert Kalman, a ţinut să-şi etaleze până la capăt obsesia izolaţionistă, oferindu-i lui Klaus Iohannis un steag al Ţinutului Secuiesc…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vânzătorii de la Kaufland nu au făcut altceva decât să aplice în practică  directiva liderilor maghiari  de tipul lui Raduly, conform căreia: „cunoaşterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie, ci obligatorie , începând de la prefect, corespondenţii televiziunilor şi radiourilor româneşti, toată lumea care trăieşte din impozitele secuilor trebuie să ne cunoască limba, limba noastră maternă”.
Cât despre „dreptul”cetăţenilor unei ţări de a nu cunoaşte limba ţării ai căror cetăţeni sunt, vă atrag atenţia că noi vorbim aici despre discriminarea unui cetăţean român care nu se poate aproviziona, sau nu poate avea acces la nişte servicii în ţara lui, atunci cînd vorbeşte limba sa natală care este întâmplător şi limba oficială a ţării sale (adică limba română), pe motiv că nu ştie limba unui minoritar…
Cum s-ar simţi oare un ungur din România în faţa unei vânzătoare tătăroaice din Constanţa, care ar refuza să-l servească pe motiv că acesta nu ştie limba tătară?
Ce ziceţi, ar ţipa ca din gură de şarpe că e discriminat ?

Nu cumva ar fi mai bine să încerce să reflecteze serios asupra articolului 13 din Constituţia României, care spune clar că în ţara noastră limba oficială este limba română şi asupra semnificaţiei sintagmei „limba oficială”.
Rostul unei limbi oficiale este şi acela de comunicare interetnică, nu-i aşa?
Altfel ce să facem, să  ne apucăm după mintea unor imbecili, să învăţăm cu toţii  şi noi şi toţi etnicii minoritari, limbile maghiară, germană, turcă, tătară, ţigănească, ucraineana, sârbă, croată, slovacă, bulgară, armeana, rusă, albaneză, greacă, idiş şi alte limbi, sau să vorbim între noi româneşte ?
Ce să facă un ucrainean sau un turc din România, să înveţe limba maghiară, special pentru momentul istoric în care va dori să cumpere mititei de la Kaufland Harghita, sau să insiste ca unguroaica de la tejghea să vorbească  limba ucraineană sau turcă ?
 

Publicitate