CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Crezul lui Radu Gyr

Imagine similară

 

 

Radu Gyr (n. 2 martie 1905, Câmpulung Muscel – d. 29 aprilie 1975, Bucureşti, este pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) poet, dramaturg, eseist şi gazetar patriot român.

O bună perioadă a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu.

 

 

În 1945 a început pentru acest mare poet groaznicul lanț al închisorilor.

Arestat în aşa zisul ”lot al ziariștilor”, de slugile păgâne comuniste recent căţărate la putere, cu ajutorul ocupanţilor sovietici, este condamnat la 12 ani de închisoare.

Este eliberat în 1956, însă în 1958, sub acuzaţia de ”dușman al poporului”, este condamnat la moarte, pentru că a scris poezia patriotică – manifest  „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane”. Sentinţa îi va fi comutată ulterior la muncă silnică pe viață. În 1963 a fost grațiat.

Sechelele pușcăriei comuniste i-au scurtat viața. S-a stins în ziua de 29 aprilie 1975, ca urmare a unei congestii cerebrale, după ce trupul îi fusese măcinat de boli: hemofilie, ulcer duodenal, leziuni pulmonare. Din 1963 și până la moarte, a fost permanent urmărit de Securitate.
În anii de detenție, în celule, a compus sute de poezii, majoritatea salvate prin alfabetul Morse.

Poezia lui Radu Gyr, poezia în lanțuri, a ridicat moralul deținuților, care atunci când recitau ”Iisus în celulă”, parcă uitau de foame, parcă uitau de durere !(…)

A fost un om legendar şi reprezentativ al acelor vremuri, un mare poet care a încrustat în trupul său şi a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii, un munte de suferinţă, de demnitate şi de disperare – acesta a fost Radu Gyr.

„El a cântat, pe toate registrele, toată jalea dar şi marea credinţă a neamului românesc. Poezia lui a fluturat din gură în gură la milioane de oameni, ca un îndreptar al vremurilor. Este simbolul românismului de azi. Poezia lui este o frescă a acestei epoci. L-au prigonit din pricina ei, au vrut să-l nimicească, a căzut, dar va via mereu”.

(Ioan Ianolide – Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă, Editura Bonifaciu, București, 2012)

 

Radu Gyr

Cred într-unul Dumnezeu,
Tatăl ziditorul,
dar mai cred şi-n neamul meu,
înfrăţit cu dorul.

Cred în sfinţi, dar şi-n voinici,
cred în flori şi-n cremeni,
căci tăcuţii mucenici
cu haiducii-s gemeni.

Dar mai cred că într-o zi,
aspru, din furtună,
neamul meu se va trezi
cu securea-n mână.

Şi-atunci ierte Cel din cer
liftele spurcate,
căci prin sânge şi prin fier
ne-om croi dreptate.

Cred într-unul Dumnezeu,
Tatăl ziditorul,
ce-a-nfrăţit în neamul meu
sfântul crez cu dorul!

 

 

 

22/09/2018 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , | Un comentariu

ÎN TIMPUL CONCERTULUI SUSŢINUT LA PATRIARHIE DE TUDOR GHEORGHE, PATRIARHULUI KYRILL AL RUSIEI I-A FOST DAT SĂ ASCULTE : „NU DAU UN CEAHLĂU PE TOȚI URALII ȘI … URĂSC HOTARUL DE LA PRUT”. VIDEO

 

 

Patriarhul-Kirill

 

 

 

 

„Nu vor fi aplauze în această seară. Veți auzi un lung poem al suferinței, al rugăciunii, la care au semnat poeţi iluştri precum Andrei Ciurunga, Nichifor Crainic sau Radu Gyr”. Cu aceste cuvinte a prefațat poezia „Nu-s vinovat față de Țara mea”, cântărețul și compozitorul Tudor Gheorghe în Palatul Patriarhiei, unde a avut loc cea de-a X-a ediție a festivalului concurs, „Lăudați pe Domnul”, la care au participat și Patriarhul României Daniel și Patriarhul Rusiei Kirill.

  Tudor Gheorghe a susţinut un recital în faţa Patriahului Daniel, a Patriarhului Kirill şi a celorlalţi conducători de Biserici Ortodoxe prezenţi la Bucureşti, printre versurile recitate în cadrul a ceea ce artistul a numit „un lung poem al suferinţei”, au fost şi cele ale lui Andrei Ciurunga: „Că nu dau un Ceahlău pe toţi Uralii/Şi că urăsc hotarul de la Prut”.

Maestrul  a interpretat „Liturghie” de Andrei Ciurunga și „Unde sunt cei care nu mai sunt” de Nichifor Crainic, urmate de „Blestemul Aiudului”, „Poveste” și „Metania” lui Radu Gyr. 

„Sunt, Doamne, copt pentru cules” a fost altă poezie interpretată de Tudor Gheorghe, iar apoi „Cântec de după gratii”, scrisă de Nichifor Crainic. Momentul artistic s-a încheiat cu poezia lui Radu Gyr, „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”.

Patriarhia Română, prin purtătorul său de cuvânt, a oferit agenţiei de presă News.ro un punct de vedere legat de recitalul lui Tudor Gheorghe de vineri, la care au participat Patriarhul Daniel şi Patriarhul Kirill al Moscovei şi Întregii Rusii

„Patriarhul Kirill nu a avut absolut nicio reacţie şi nici nu ar fi putut avea o reacţie faţă de un vers dintr-un cântec. Cântecul respectiv, pe care nu îl cunosc, nu putea fi în contextul dat unul cu trimiteri subtil critice la adresa cuiva. Doar dacă vrem neapărat să ne imaginam acest lucru.
Un program artistic şi arta, în general, cu atât mai mult muzica, nu trebuie descifrate în cheie politică, ci exclusiv estetic-spirituală”, a fost răspunsul purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

La finalul spectacolului, Patriarhul Kirill a mulţumit Părintelui Patriarh Daniel pentru invitaţia la concert şi a apreciat prestaţia artistică a grupurilor corale participante.

viewscnt

În cadrul evenimentului, marele nostru artist Tudor Gheorghe, a primit cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române, Crucea Patriarhală.

„Apreciem în mod deosebit contribuția domnului Tudor Gheorghe la această ediție a Festivalului-Concurs Național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul!, în calitate de artist care promovează muzica autentică românească și poeziile religioase ale mărturisitorilor Ortodoxiei din timpul comunismului, motiv pentru care îi conferim astăzi cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române — Crucea Patriarhală”, a spus patriarhul Daniel, care i-a înmânat distincția.

Anul 2017 a fost declarat în Patriarhia Română, anul omagial al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul  comunismului.

 

 

 

 

 

 

Andrei Ciurunga – Nu-s vinovat faţă de ţara mea

 

La ora când cobor, legat în fiare, 
să-mi ispăşesc osânda cea mai grea, 
cu fruntea-n slavă strig din închisoare:
– Nu-s vinovat faţă de ţara mea. 

Nu-s vinovat că mai păstrez acasă
pe-un raft, întâiul meu abecedar
şi că mă-nchin când mă aşez la masă, 
cuviincios ca preotu-n altar. 

Nu-s vinovat că i-am iubit lumina
curată cum în suflet mi-a pătruns, 
din via dată-n pârg sau din grădina
în care-atâţia şerpi i s-au ascuns. 

Nu-s vinovat că-mi place să se prindă
rotundă ca o ţară hora-n prag, 
sau c-am primit colindători în tindă, 
cum din bunic în tată ne-a fost drag. 

Nu-s vinovat că toamnele mi-s pline
cu tot belşugul, de la vin la grâu, 
şi c-am chemat la praznic pe oricine, 
cât m-am ştiut cu cheile la brâu. 

Dac-am strigat că haitele ne fură
adâncul, codrii, cerul stea cu stea
şi sfânta noastră pâine de la gură –
nu-s vinovat faţă de ţara mea. 

Nu-s vinovat c-am îndârjit şacalii
când am răcnit cu sufletul durut
că nu dau un Ceahlău pe toţi Uralii
şi că urăsc hotarul de la Prut. 

Pământul meu, cum spune şi-n izvoade, 
l-a scris pe harta lumii Dumnezeu, 
şi câţi prin veacuri au venit să-l prade
îl simt şi-acum pe piept cât e de greu. 

De-aceea când cobor legat în fiare, 
împovărat de vina cea mai grea, 
cu fruntea-n slavă gem din închisoare:
– Nu-s vinovat faţă de ţara mea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

http://www.ziarelive.ro/stiri/patriarhia-romana-lauda-recitalul-lui-tudor-gheorghe-arta-in-general-nu-trebuie-descifrate-in-cheie-politica.html

http://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/tudor-gheorghe-in-prezenta-patriarhului-kirill-nu-dau-un-ceahlau-pe-toti-uraliiurasc-hotarul-de-la-prut-820724

http://infoprut.ro/48555-ridica-te-gheorghe-ridica-te-ioane-a-fost-dat-sa-auda-patriarhul-kiril-al-rusiei-la-bucuresti.html

01/11/2017 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

CREZUL NOSTRU ROMÂNESC

CREZ

de Radu Gyr

Cred într-unul Dumnezeu
Tatal ziditorul,
dar mai cred in neamul meu,
înfratit cu dorul.

Cred în sfinti, dar si-n voinici,
cred în flori si-n cremeni,
caci tacutii mucenici
cu haiducii-s gemeni.

Dar mai cred ca într-o zi,
aspru, din furtuni,
neamul meu se va trezi
cu securea-n mâini.

Si-atunci ierte Cel din cer
liftele spurcate,
caci prin sânge si prin fier
ne-om croi dreptate.

Cred într-unul Dumnezeu,
Tatal ziditorul,
ce-a-nfratit în neamul meu
Sfântul Crez cu dorul !

PORTRETUL UNUI ROMAN ADEVARAT

Radu Gyr (n. 2 martie 1905 – d. 29 aprilie 1975) , pseudonimul literar al   marelui  patriot  român  Radu Demetrescu,  a fost  poet, dramaturg, eseist și gazetar.

O bună perioadă a fost asistent universitar la catedra de estetică

A fost de mai multe ori laureat  al  Societatii Scriitorilor Romani, Institutului pentru Literatură și al Academiei Romane.

 A fost un colaborator statornic în perioada de după debut la revista Universul literar și apoi la alte reviste literare: GândireaGândul românescSfarmă-PiatrăDecembrie;  Vremea;  Revista mea;  Revistă dobrogeanăRamuriAdevărul literar și artistic , Axa , Iconar etc. precum și la ziarele Cuvântul; Buna Vestire ; Cuvântul studențesc.

În timpul scurtei coabitari a   guvernarii legionare cu   regimul antonescian (septembrie  1940 – ianuarie 1941), Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor.

În aceasta perioadă, o trupă de actori evrei a înființat în Bucuresti Teatrul Barașeum, singurul teatru evreiesc din țările Europei din acea perioada grea,  în care puterea o dețineau regimuri autoritare și  fasciste.

Teatrul evreiesc  Baraseum  și-a început activitatea la 1 martie 1941  cu revista  „Ce faci astă seară” ?.

A facut puscarie politica sub trei dictaturi.

A fost arestat in  timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, fiind  închis în lagărul de la Miercurea Ciuc, alaturi de alti intelectuali patriot printre care ii amintim pe Mircea Eliade, Nae Ionescu si Mihail Polihroniade .

 Radu Gyr a fost închis și în timpul regimului lui  Antonescu  După eliberarea din detenție a fost trimis, pentru „reabilitare” în batalioanele de la Sarata.

S-a intors din război rănit și cu poemele în ranițta, publicand în 1942 (la editura Gorjan) volumul inedit Poeme de războiu (carte cenzurată).

În  1945, autoritatile l-a încadrat în „lotul ziariștilor”, iar justiția aservită regimului comunist l-a condamnat la 12 ani de detenție\.

A revenit acasă în  dupa eliberarea din inchisoare  in  1956 dar, după numai doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru ca a scris poezia-manifest ” Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane”, considerată de autoritățile comuniste  drept o  instigare la luptă împotriva regimului.

Pedeapsa cu moartea i-a fost comutata  la 25 de ani de muncă silnică (dar nu a aflat aceasta decât la 11 luni după modificarea sentinței), poetul executând 6 ani de detenție, până la amnistia generală din  1964.

În închisoarea mortii din  Aiud, Radu Gyr a fost supus unui regim de detenție deosebit de aspru. Doi ani din pedeapsă i-a executat purtând lanțuri grele la picioare.

Când s-a îmbolnăvit grav, autoritățile i-au refuzat acordarea de asistență medicală.

In bezna temnițelor comuniste creația poetului  avea să cunoască înălțimi nebănuite. Evoluția poeziei sale de după gratii poate constitui un scurt istoric al acelor ani de viață inimaginabilă.

Radu Gyr scrie despre foamea permanentă, frigul cumplit, moartea ca prezență zilnică, se ceartă cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să ajungă la liniște sufletească și la o credință adâncă, înțelegând soarta ce i-a fost rezervată și jertfa uriașă care îi stătea în față.

Crezul său a devenit crezul unei întregi generații.

Scos din circuitul valorilor publice în țară, a fost complet ignorat înainte de  1989, cu excepția notabilă a criticului  literar Nicolae Manolescu, care a avut curajul să-l antologheze în 1968 în volumul al doilea din Poezia românească modernă, însă nu cu poemele cele mai reprezentative.

La înmormântarea sa, singurul literat care a îndrăznit să participe la ceremonia funerară și să citească din versurile lui Gyr a fost, potrivit unui martor ocular, poetul Romulus Vulpescu .

Marturia lui Atanasie Berzescu:

„În Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus în celulă. L-a coborât de pe Cruce și L-a adus alături de noi pe rogojina cu libărci spre îndumnezeirea omului. El era patriarhul și îmbarbătarea deținuților din Aiud. Prin el frumosul și spiritul au continuat să lumineze în beznele adânci”. (Lacrimi și sânge)

 

Ultimul cuvânt al poetului în fața Tribunalului Poporului (procesul din 1945).

 

„Domnule Președinte, domnilor judecători ai poporului, în inchizitoriul său de joi seara (31 mai), onorata acuzare a spus răspicat: «Dacă există credință adevărată, atunci să fie absolvită».

Și a mai spus acuzarea: «Sunt prăbușiri de idealuri, de credințe, dar numai pentru curați». Într-adevăr, sunt naufragii sufletești.

Eu am avut o credință. Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz.

Indiferent dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greșită, ea a fost pentru mine o credință adevărată.

I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarte.”

 

Romanii au pierdut odata cu cel care a fost  Radu  Gyr,  o mare constiinta a neamului  si un EROU adevarat .

 

DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA IN SFANTA PAZA SA !  VESNICA LUI POMENIRE .

Surse: autorii.com/scriitori/radu gyr; stiri.botosani.ro;  Wikipedia.ro

 

11/06/2015 Posted by | MARI ROMANI | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: