8 octombrie 1939 – ISTORIA inaugurării postului „Radio Basarabia” la Chişinău şi a asasinării de către sovietici a personalului acestui post de radio

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acest post era menit să combată propaganda antiromânească în Basarabia, în condiţiile în care sovieticii aveau deja peste Nistru, postul de radio Tiraspol, care emitea din  30 octombrie 1930 şi  al cărui scop era pomovarea obiectivelor lor  imperialiste în zonă.

Astfel românii din Basarabia, dar chiar și cei dintre Carpați și Prut, auzeau frecvent la radio: „Grăiești Tirașpolia!”.

În anul 1936, sovieticii au inaugurat, tot la Tiraspol, noua staţie de emisie Maxim Gorki, cu o acoperire mult mai mare a teritoriului Basarabiei. 

 Postul  naţional de radio român nu a  putut rezolva problemele ridicate de recepţia posturilor româneşti, mai ales în zonele limitrofe ale ţării, unde erau recepţionate şi încă în condiţii foarte bune, posturi  maghiare, sovietice sau bulgare, care difuzau emisiuni revizioniste, cu un pronunţat conţinut antiromânesc.

În consecinţă soluţia acceptată a fost înfiinţarea unui post  la Chişinău, numele ales pentru acesta fiind Radio „Basarabia”.

În 1937, Primăria Chişinău a cedat Societăţii Române de Radiodifuziune o clădire destinată acestui  post de radio, pentru care a fost necesară reamenajarea. 

 

 

 

 

 

 

 Construcţia Radio Basarabia – 1937

 

 

În anul 1938, aici a fost reamplasat postul emiţător de la Bod, care emisese sub numele de ,,Radio România”.

 

 

 

 

 

 

Firma Marconi a instalat emiţătorul de 20 kw şi a  schimbat lungimea de undă de la 1875 m. la 212,6 m.

 

 

 

 

 

Gheorghe Neamu – primul director al Radio Basarabia

 

 

La 11 noiembrie 1938, SRR a luat în discuţie, alături de problema înfiinţării unui studio la Iaşi, aflat în legătură cu cel de la Chişinău şi problema construirii unui studio la Cluj.

La 7 ianuarie 1939,  Bilanţul instituţiei pe anul 1938,  arăta că:

„ Celor trei posturi de radio româneşti care funcţionează în clipa de faţă, li se vor alătura, în scurt timp, alte trei emiţătoare: Radio Chişinău, Radio Cluj şi Radio laşi. Cu şase posturi de emisie, România va deveni o mare putere radiofonică şi o mare putere culturală în sud-estul european.”

 

 

 

 

 

 

 

În  iunie 1939 măsurătorile arătau că postul acoperea cu rezultate foarte bune teritoriul dintre Siret şi Nistru, eliminând practic influenţa posturilor ruseşti de la Tiraspol şi Odessa.

 

 

 

 

 

Radio Chişinău

 

 

 

 

  Radio Basarabia – studioul mare

 

 

 

 

 

 

Colectivul postului Radio Basarabia

 

 

 

 

 

Corul condus de Miron Cristea  

La începutul anului 1940,  „Raportul asupra posibilităţilor de audiţie a posturilor de radio româneşti în regiunile cu minorităţi ruse”, care arăta că:

„Radio Chişinău acoperă întreaga Basarabie şi, prin aceasta e un adevărat post regional basarabean, îndeplinind în cele mai bune condiţiuni rolul său cultural în aceste părţi ale ţării, sustrăgând pe auditorii basarabeni de la ascultarea altor posturi de propagandă străină”.

Ocupaţia sovietică a Basarabiei din 28 iunie 1940 a determinat ca o parte din personal şi arhiva să fie evacuate la Huşi, iar mai apoi la Iaşi, dar nu şi emiţătorul de 20 kw.

La 25 iunie 1941, au apărut la Chişinău  „batalioanele de distrugere” ale NKVD-ului, aflate sub conducerea comisarului  I. A. Muhin, misiunea acestora fiind distrugerea clădirilor importante din oraş, conform devizei „Toate bunurile de preţ care nu pot fi evacuate, trebuie, obligatoriu distruse”.

Sovieticii, după ce executaseră cu mitralierele personalul găsit la postul de radio, victimele fiind etichetate drept „trădători şi agenţi ai imperialismului românesc” şi au aruncat cadavrele într-un puţ părăsit din curtea postului, au dinamitat clădirea cu tot ce se afla în ea, inclusiv antena acestuia.

Pavel Ţanţu, intendentul postului Radio Basarabia, arestat de autorităţile bolşevice la Ungheni, în timpul unei tentative de a trece în România , a fost executat iar cadavrul acestuia a fost  identificat la exhumare, datorită legitimaţiei găsite asupra sa.

 

 

 

 

 

 

Pavel Ţanţu, intendentul Radio Basarabia (iulie 1910 – iunie 1941)

După revenirea administraţiei române în 1941, SRR i-a trimis la Chişinău pe ing. Emil Petraşcu şi pe jurnalistul Alexandru Hodoş pentru a evalua situaţia, aceştia constatând că dezastrul era total.

 

 

 

Antena Radio Basarabia după dinamitarea ei

 

Reclădirea unui alt  post de radio-emisie în Basarabia nu mai era posibilă, astfel încât  Radiodifuziunea se va  reorienta către crearea unui nou post de radio la Iaşi –  „Radio Moldova”-  menit să acopere zona Moldovei, Basarabia, Bucovina şi Transnistria.

La 2 noiembrie 1941,  răsunau – pentru prima dată în eter pe frecvenţa de 259 de metri –  cuvintele „Aici Radio Moldova”, rostite de Petre P. Andrei, care timp de mulţi ani  a fost crainicul postului.

 

 

 

Crainicul Petre P. Andrei

 

 

 

Aşadar la doar câteva luni distanţă de la distrugerea Radio Basarabia, emisia strategică pentru această zonă a vorbirii şi simţirii româneşti era preluată de Radio Iaşi.

A rămas în proiect, ca după ce situaţia va reveni la normal, la Chişinău să fie amplasat un emiţător nou cu o putere de 60 kw, însă această idee nefiind materializată, istoria postului Radio Basarabia s-a încheiat.

Societatea Română de Radiodifuziune avea să relanseze oficial Radio Chişinău, continuatorul de drept al Radio Basarabia în Republica Moldova, abia pe 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României, ca o punte peste ani şi  o oglindă a spiritului nemuritor românesc dintre Prut şi Nistru.

 

SURSA: 

 RADOR prin http://radiochisinau.md/documentar-radio-basarabia–postul-radiodifuziunii-menit-sa-combata-propaganda-sovietica-radio-chisinau–punte-a-romanismului-peste-prut