Parlamentul European a fost gazda unor discuții privind Unirea Basarabiei cu România

 

Unirea Basarabiei cu România, discutată în Parlamentul European

 

Parlamentul European a fost gazda unei conferințe inedite pe tema reunirii Basarabiei cu România și a drepturilor românilor din regiunile istorice, organizată de think tank-ul European Centre for Romanian Unity ECRU.

Eurodeputați români din toate grupurile politice care aparțin Parlamentului European, reprezentanți ai comunităților românești din Belgia și Franța, ai Ambasadei României în Regatul Belgiei, ai misiunii României la NATO, ai Reprezentanței României la UE și români care lucrează în instituțiile europene și internaționale din Bruxelles au participat la conferința din 28 ianuarie din Parlamentul European, organizată de ECRU în colaborare cu EuropaNova Bruxelles și Liga Studenților Români în Străinătate, filiala Belgia, relatează https://radiochisinau.md/.

Cunoscuta autoare și realizatoare de televiziune Lucia Hossu-Longin a lansat la Bruxelles, în cadrul conferinței, cartea „OAMENI MARI CARE AU FĂCUT ROMÂNIA MARE” și filmul documentar „AMBASADORUL VASILE STOICA ÎN AMERICA – SLUJIND UNIREA”.

Ea a vorbit despre  importanța moștenirii politice a sărbătorii Centenarului și nevoia asumării de către sistemul politic românesc a reunirii ca proiect de țară. 

„Lucia Hossu-Longin, strajă a conștiinței noastre naționale, ne învață de 30 de ani istoria care nu se învață la școală. Pornind de la exemplele oamenilor mari pe care ni i-a prezentat nu doar în cartea sa, ci în întreaga activitate profesională, am lansat un apel către toți reprezentanții români la Bruxelles… Un apel la colaborare și sprijin reciproc pentru a introduce în discursul politic și public european chestiunea Basarabiei și a reunirii și pentru a garanta respectarea drepturilor comunităților românești din afara granițelor, fie că vorbim de Londra, Cernăuți sau Valea Timocului…” au declarat coordonatorii ECRU, Bianca Ficut și Cornel Radu-Loghin. 

Basarabenii Alina Panico și Alexandru Rotaru, activiști civici și jurnaliști, le-au vorbit românilor din instituțiile europene și internaționale din Bruxelles despre situația alarmantă a presei indepedente și a sistemului educațional din Republica Moldova și despre integrarea europeană ca singură soluție politică și economică pentru cei aproximativ 3 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova. 

Potrivit acestora, politicienii de peste Prut au hrănit aşteptările cetăţenilor cu visul integrării în Uniunea Europeană, dar au omis să spună că integrarea în marea familie europeană se poate face doar prin Unirea cu România. 

„Dincolo de faptul că aceasta ar fi starea firească şi de drept a lucrurilor, aceasta este şi singura cale juridic posibilă. Europarlamentarii români, reprezintă şi peste un million de cetăţeni români, de dincolo de Prut, cetăţeni pe care trebuie să îi sprijiniţi prin convingerea instituţiilor europene că banii alocaţi Republicii Moldova să nu mai meargă către autorităţile centrale, ci să ajungă direct la cetăţeni, prin autorităţile publice locale”, a declarat Alexandru Rotaru. 

Potrivit Alinei Panico, acest drum convergent, al reunirii și integrării europene, se realizează nu doar prin interconectări energetice și programe sociale, dar și prin crearea unui spațiu informațional comun, prin programe cu caracter politic, social și cultural, prin crearea centrelor informaționale pentru jurnaliști și a unor programe care să faciliteze schimbul de experiență între aceștia. 

„Avem nevoie de un element de echilibru în mass-media de peste Prut, o competiție serioasă la televiziunile care propagă politică Kremlinului, pe lângă cele care luptă, astăzi, pentru supraviețuire într-un mediu ostil dominat de propagandă rusă. Să ne întrebăm de ce nu s-a întâmplat acest lucru în aproape trei decenii de independență a Republicii Moldova și cui am lăsat acel teritoriu? Îl lăsăm pradă unui regim criminal?” a încheiat Alina Panico. 

Coordonatorii ECRU au readus aminte deputaților că România devine al șaselea stat membru ca populație în Uniunea Europeană și rămâne principala forță pro-europeană din Europa Centrală și de Est. 

„Considerăm că a venit momentul să ne comportăm ca atare iar aducerea chestiunii Basarabiei în discursul public și politic european e parte integrantă a acestui capital politic pe care îl avem și pe care încă nu am avut curajul să ni-l asumăm pe deplin pe plan internațional și îndeosebi European” au adăugat aceștia. 

Prima acțiune ECRU în acest sens o constituie înființarea unui grup de lucru alcătuit din reprezentanții principalelor comunități românești din regiunile istorice, eurodeputați și români care ne reprezintă în instituțiile europene și internaționale din Bruxelles, dedicat exclusiv acțiunilor și politicilor care sunt sau pot fi implementate la Bruxelles.

 

Declarația de Independență a R.Moldova a fost arsă pentru că stipulează foarte clar Unirea cu România

 

 

 

Octavian Țîcu: Nu în zadar a fost arsă Declarația de Independență, mulți ar vrea ca acest document să dispară, pentru că stipulează foarte clar Unirea cu România

Pactul Ribbentrop – Molotov este denunțat în Declarația de Independență a Republicii Moldova, iar aceasta stipulează necesitatea de reîntregire, susține istoricul și deputatul Octavian Țîcu, într-un interviu pentru Radio Chișinău:

„În Declarația de Independență scrie că, luând în considerare că parlamentele mai multor țări au declarat nul Pactul Molotov-Ribbentrop, este condamnat expres și se cere lichidarea consecințelor acestuia.

Lichidarea consecințelor pactului Molotov-Ribbentrop înseamnă Unirea cu România. De foarte multe ori Declarația de Independență este trecută sub tăcere, nu în zadar a fost arsă, mulți ar vrea să dispară acest document din istoria R. Moldova, pentru că această declarație foarte clar stipulează această necesitate de reîntregire.”

Istoricul Octavian Țâcu, deputat al Blocului ACUM, condamnă acțiunile organizate de Igor Dodon pe 24 august în Piața Marii Adunării Naționale, pe care le califică drept o contestare a Declarației de Independență.

Ascultați în cele ce urmează interviul integral, realizat de Victoria Cușnir la Raio Chişinău:

 

 

În Republica Moldova ia amploare fenomenul mercenarilor care luptă în Ucraina de partea separtiştilor din Donbass şi Lugansk. VIDEO

Harta: Ucraina sfâşiată de mişcările separatiste orchestrate de Rusia

ANALIZĂ: MERCENARII MOLDOVENI DIN DONBAS, LA MARE „CĂUTARE”

 

Conflictul armat de la răscrucea Ucrainei dintre Est și Vest i-a atras în războiul din regiunea Donbas și pe mercenarii moldoveni.

Pentru bani, aceștia au ajuns pioni în tranșeele care forțează linia roșie de pe harta politică a lumii.

Fenomenul mercenarilor moldoveni care luptă în Ucraina ia amploare în Republica Moldova, deși autoritățile nu se arată în general dispuse să vorbească despre acest fenomen.

De cele mai multe ori din motive materiale, dar uneori și ideologice, mulți foștii militari, polițiști sau jandarmi cu ceva pregătire militară aleg să ia calea Rusiei, după care ajung în estul Ucrainei pentru a se alătura combatanilor separatiști pro-ruși.

Guvernarea actuală a Ucrainei consideră atât republica autoproclamata Luhansk, cât şi regiunea vecină, autoproclamata republică Doneţk drept organizaţii separatiste controlate de Federaţia Rusă.

 

Recent, jurnaliștii de la Balkan Insight au scos la iveală cifre oficiale privind persoanele monitorizate de către serviciile speciale din Moldova și despre cele trimise deja în judecată de către Procuratura Generală.

Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldovei (SIS) a identificat 62 de persoane, mai ales din regiunea separatistă a Transnistriei, care au legături cu activitatea de mercenariat din estul Ucrainei.

„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat (…) De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.

Portalul îl citează pe expertul în securitate Rosian Vasiloi care a afirmat că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen.

El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreană și din regiunea autonomă a UTA Găgăuzia, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.

„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi. Acesta a mai spus că, cei care nu au pregătire militară în prealabil, sunt antrenați sumar în unitățile militare rusești din regiunea Rostov, după care sunt trimiși direct pe front.

SIS mai precizează că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen.

În iulie 2014, la scurt timp după ce Rusia a preluat Crimeea din Ucraina, fostul șef al KGB-ului din Transnistria, Vladimir Antiufeev, a devenit vice prim-ministru al autoproclamatei Republicii Donetsk, în estul Ucrainei.

De altfel, cei care aleg să plece din Transnistria în Donbas sunt și cei mai motivați ideologic, unii dintre ei fiind pradă a propagandei ruse care, de multe ori, explică că „junta militară de la Kiev este de inspirație nazistă”, cu privire la regimul pro-european al Ucrainei.

Procuratura Generală, mai vocală

După articolul publicat de cei de la Balkan Insight, autoritățile de la Chișinău au început să fie mai vocale pe acest subiect, ținut oarecum mai departe de ochii presei.

Raportul Procuraturii Generale pe anul 2017, prezentat pe 2 mai, face referire din nou la fenomenul de mercenariat al cetățenilor moldoveni în Ucraina.

Procurorul Eduard Harunjen a declarat că opt cetățeni moldoveni au fost condamnați, iar alți 24 sunt dați în căutare internaționale pentru mercenariat în Estul Ucrainei.

„Autoritățile Republicii Moldova sunt în imposibilitate să documenteze aceste situații și intervin când au solicitări de informații sau când apar în vizorul autorităților din Ucraina”, a declarat Harunjen, privind cifrele uneori contradictorii care apar în presă și furnizate chiar de către autorități.

Transnistria, bază pentru destabilizare și recrutări

Armata rusă face de mai mulți ani recrutări masive din regiunea separtistă transnistreană. Fie că se face prin anunțuri, sau direct la corturi, forțele armate ruse fac recrutări din rândul transnistrenilor.

De altfel, RISE Moldova a și realizat un documentar despre mercenarii din această regiune care merg să lupte în Donbas.

Pe de altă parte, cei circa 1.500 de soldați ruși ai Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) și cei circa 13.000 de militari pe care regimul separatist îi poate mobiliza în orice clipă pot reprezenta un real pericol pentru regiunea Odesa a Ucrainei.

La începutul lunii aprilie, şeful Serviciului de Securitate ucrainean SBU, Vasili Hriţak, declara într-o conferință de presă la Odesa că serviciile speciale rusești încearcă să reaprindă „proiectul Basarabia” în special în regiunea Odesa, dar și în Republica Moldova.

„În ultimul timp, primim informaţii referitoare la tentative ale serviciilor de securitate rusești de a reveni la proiectul „Basarabia”.

În 2015, după două acţiuni de prevenţie pe care le-am desfăşurat, proiectul „Basarabia” a eşuat.

Ulterior, au existat neînţelegeri între membrii celor două clanuri care coordonau proiectul respectiv. Acum, aceştia au revenit asupra proiectului”, a explicat şeful SBU, într-o conferinţă de presă susţinută la Odesa.

 
Foto: harta aşa zisei „republici populare” Basarabia 

Potrivit lui Vasili Hriţak, SBU are dovezi că serviciile de securitate ruse vor încerca să destabilizeze situația din regiunea Odesa și din Republica Moldova, în contextul fostei regiuni istorice Basarabia.

„Acest lucru se referă și la Transnistria, întrucât în Transnistria există un contingent de trupe ruse, care are aproximativ o mie de soldați ruși”, a avertizat Vasili Hriţak.

Şeful Serviciului ucrainean de Securitate a mai amintit că, pe teritoriul separatist al Transnistriei, pista aerodromului din Tiraspol a fost reutilată, făcând posibilă aterizarea avioanelor militare şi a celor de mare tonaj.

„Pentru noi, acest lucru, de asemenea, este un semnal”, a concluzionat Vasili Hriţak, potrivit rbc.ua.Inițiativă pro-ruseascăÎn aprilie 2015, Karadeniz Press a scris despre mișcările incipiente ale inițiatorilor acestui demers.Mai multi lideri de organizatii, comunitati minoritare si politicieni s-au intalnit atunci pentru crearea asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, un organism ce are ca scop „apararea intereselor comunitatilor nationale din Basarabia (regiunea Odesa, n.red).

La reuniune au participat atunci circa 100 de delegati, printre care s-au numarat membri ai consiliilor locale din regiunea Odesa, activisti civici si jurnalisti, precum si presedintele aripii de tineret a partidului nationalist bulgar „Ataka”, Sviatoslav Proinov, liderul partidului pro-rus „Patriotii Moldovei”, Mihail Garbuz, fostul parlamentar din Republica Moldova, Grigori Petrenco si altii.

„Rada Basarabiei”, organizatie care reuneste ce a fost creata luni, va avea in componente membri din sapte comunitati precum bulgarii, gagauzii, rusii, ucrainenii, tiganii, moldovenii si polonezii. Presedinte a fost ales Dmitri Zatuliveter, care mai este si presedintele Uniunii Transnistrenilor din Ucraina.

Noua organizație ar fi trebui să aibă atunci 21 de membri, cate trei pentru fiecare din comunitatile nationale amintite mai inainte.

Structura isi pune drept obiectiv ca Basarabiei sa-i fie acordat statut de autonomie national-culturala si toti participantii au legatura directa cu Moscova sau militeaza pentru o apropiere de Rusia a Ucrainei si Republicii Moldova.

În discursul sau, liderul asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, Dmitri Zatuliviter, a remarcat ca misiunea sa este ca „Basarabia sa obtina statut de autonomie national-culturala”.„Oamenii nostri trebuie sa fie reprezentati corespunzator in viata politica si economica a Ucrainei, comunitatile noastre trebuie sa influenteze deciziile care ne vizeaza regiunea” , a afirmat Zatuliveter.

In plus, „basarabenii” ameninţă că, în cazul aderării Ucrainei la NATO, comunitatea îşi rezervă „dreptul la autodeterminare a Basarabiei”, relata Radio Chișinău.

Apele nu s-au liniștit nici acum privind acest fenomen. De atunci și până în prezent, serviciile speciale din Republica Moldova și Ucraina au operat zeci de arestări ale unor persoane care fie făceau recrutări, fie se ocupau cu spionajulAceste acte mergeau până la vârf.

În mai 2017, Republica Moldova a expulzat 5 diplomați ruși, acuzați de spionaj și tentativă de organizare a unor recrutări de mercenari din zona regiunii trasnistrene și din UTA Găgăuzia.

Reuters a scris atunci că cei cinci au fost declarate persoane non-grata pentru presupuse activități ca ofiteri acoperiți ai serviciului militar rusesc, GRU.

Presa rusa a scris atunci că printre cei expulzati se numara atașatul militar al Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău, Igor Dovbnea, consilierul atașatului militar, Aleksandr Grudin și primul secretar al Ambasadei, Rinat Anderjanov.

 

Bombe la frontieră

Cazurile de cetățeni care încearcă să introducă arme sau diverse materiale explozibile s-au înmulțit în ultimii ani la granița R. Moldova cu Ucraina.

recent, un cetățean ucrainean, cu domiciul în R. Moldova, a încercat să introducă ilegal pe teritoriul țării materiale explozibile ce puteau fi folosite inclusiv în atentate, potrivit SBU.

Un dispozitiv exploziv controlat prin radio, format din două grenade F-1, un material exploziv (plastid) de 372 grame și două siguranțe au fost descoperite la punctul de control Cuciurgan-Pervomaisk.

Explozivul se afla intr-un autoturism BMW X5, înregistrat în Lituania, și aparținea unui cetățean ucrainean cu domiciliul în R Moldova.

Bărbatul a fost reținut, iar dispozitivul exploziv și mașina au fost înmânate autorităților pentru aplicarea mai departe a legii.

Potrivit SBU, substanțele găsite sunt utilizate pentru a arunca în aer diferite tipuri de infrastructură și pentru a organiza atacuri teroriste.

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/20/ziua-de-20-iunie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/20/o-istorie-a-zilei-de-20-iunie-video/

 

 

 

 

Surse:

 

http://karadeniz-press.ro/analiza-mercenarii-moldoveni-din-donbas-la-mare-cautare/

 

http://epochtimes-romania.com/news/rise-moldova-mercenari-moldoveni-in-ucraina-au-luptat-in-razboiul-din-donbas-pentru-bani-