În Ucraina s-a pus în mişcare un proces de deznaționalizare rapidă şi brutală a vorbitorilor de limba română

 

 

 

“Ucraina sfidează România! La Kiev, semnătura lui Poroșenco tocmai a pus pe roate un proces de deznaționalizare brutală a vorbitorilor de limba română din statul vecin”

Referitor la promulgarea legii educației din Ucraina, deputatul român Eugen Tomac a declarant pe contul său de facebook:

„L-am avut astăzi invitat la Parlament pe Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov. Speram să obținem niște răspunsuri referitoare la abuzul comis asupra celor 500.000 de români din statul vecin după promulgarea Legii Educației. N-am aflat nimic nou. Dimpotrivă.

Prin poziția exprimată, domnul Bankov a confirmat, pentru cine nu era suficient de clar, că statul ucrainean desconsideră normele democratice spre care pretinde că aspiră, dar mai ales, desconsideră România”, transmite Romanian Global News.

„I-am amintit prevederile articolului 13, punctul 5 din Tratatul de bază, semnat între România şi Ucraina în 1997, prin care partea ucraineană se angajează, negru pe alb, să respecte dreptul minorităţii române de a fi instruită în limba maternă.

Drept răspuns, domnul ambasador a spus, dincolo de voalările diplomatice, că prevederile Tratatului nu sunt obligatorii. L-am întrebat şi despre divizarea artificială între români și moldoveni pe care Ucraina o menţine în mod voit. Pe asta a preferat s-o ocolească. Concluzia este simplă. „Bunovoinţa” domnului Bankov nu schimbă deloc datele problemei.

Vom cere în continuare, prin toate mijloacele posibile, ca şcolile româneşti să funcţioneze în continuare, iar cele care au fost închise, să fie redeschise, mai afirmă deputatul.

„Ucraina sfidează România! La Kiev, semnătura lui Poroșenco tocmai a pus pe roate un proces de deznaționalizare brutală a vorbitorilor de limba română din statul vecin.

Noi nu am cerut decât respectarea Tratatului bilateral de bază semnat între România și Ucraina, în 1997, care garantează învățământul în limba română în regiunile locuite de români.

Drepturile românilor nu sunt negociabile!”

De asemenea, fostul ministru al apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a transmis și el un mesaj pe contul său de socializare: „Promulgarea noii legi a învățămăntului de către Petru Poroșenko este un gest inamical și dușmănos nu doar la adresa celor peste 500 000 de români din Ucraina ci și la adresa României și Republicii Moldova.

În Ucraina minoritatea românească este acasă, pe pământurile ei, ocupate abuziv de URSS și nu merită un astfel de tratament.

Lupta cu imperialismul rus nu ar trebui să afecteze minoritățile loiale statului ucrainean. În timp ce etnicii români luptă și își dau viața în Donbas apărând integritatea statului ucrainean, acasă, copiilor lor le sunt închise școlile și interzis învățământul în limba maternă. Noua lege a învățământului încalcă atât principiile europene în materie de drepturille minorităților cât și Tratatul bilateral dintre România și Ucraina.

Fortificarea statului ucrainean nu se poate face prin deznaționalizarea românilor, prin absorbția lor de majoritate.

Încălcând cu bună știință legislația internațională și tratatele bilaterale la care este parte, Ucraina se așează pe aceiași linie cu Federația Rusă. Este timpul ca România să reevalueze tratatul de bază cu Ucraina și sprijinul pe care îl acordă acestei țări, deja neprietenă”.

Ambasadorul Ucrainei la București a încercat să-i aburească pe parlamentarii români: “Nu se închide nicio școală în Ucraina unde predarea este acum în limba minorităților”

 

Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov (foto), a dat asigurări marți la Parlament că nu se va închide nicio școală din Ucraina unde predarea este acum în limba minorităților și că nici profesorii nu vor fi dați afară, transmite www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

O delegație de parlamentari s-a întâlnit marți la Parlament cu ambasadorul Ucrainei, după ce președintele Petro Poroșenko a promulgat noua lege a educației, care limitează predarea în limbile minorităților.

„Nu este vorba aici despre închiderea școlilor. Nu se închide nicio școală în Ucraina unde predarea este acum în limba minorității respective, nu doar a minorității române, ci și a altor minorități prezente pe teritoriul Ucrainei. Nu vorbim de profesori care vor fi dați afară pentru că acum ei predau limba română și nu pot preda limba ucraineană.

Se prevede și prin legea respectivă, și prin finanțarea Ministerului Învățământului ca acei profesori care predau acum în limba minorităților să aibă — finanțat de stat — programe de pregătire profesională pentru a preda și în limba ucraineană”, a declarat diplomatul ucrainean.Potrivit acestuia, implementarea legii se va face prin mai multe acte normative, care țin de curricule și de alte aspecte.

El a susținut că legea adoptată pe 5 septembrie de Parlamentul ucrainean și promulgată luni seară de președinte introduce „reformă foarte complexă și globală” a sistemului de învățământ din Ucraina și nu vizează exclusiv minoritățile naționale, care sunt prezente și beneficiază de drepturi prin Constituție.
„Legea vizează sistemul de învățământ din Ucraina în complexitate. Noi, ca țară, și o spun în calitate de ambasador, înțelegem toate îngrijorările din poziția părții române, înțelegem că introducerea reformei respective trebuie discutată și clarificată pentru că, în momentul de față, avem legea adoptată de Parlament și promulgată de președinte, dar încă nu sunt discuții despre reglementarea legii respective.

Și acolo trebuie discutate abordări, pe care le vom avea împreună în ceea ce privește și minoritățile naționale. Vorbesc de implementarea ca procedură”, a explicat ambasadorul.

El a anunțat că există o perioadă de tranziție după promulgarea legii, timp în care vor trebui elaborate curricula și alte acte normative. Oleksandr Bankov a adăugat că legea introduce învățământul în limba ucraineană începând cu școala secundară — clasa a V-a.

Asimilarea românilor se va face în câtva timp, nu brusc, explică cu tupeu diplomatul ucrainian”Elevii care beneficiază de învățământul în limba maternă, adică a unei minorități naționale, în școlile din Ucraina care au acea predare în limba maternă nu pot trece brusc la predarea la limba ucraineană și din acest motiv introducerea este graduală, astfel încât vom avea clase cu predare în ambele limbi — una oficială și alta a minorității respective”, a mai susținut el.

 

 

Publicitate

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a semnat legea educației care îngrădeşte accesul copiilor români la învățământul în limba maternă

Președintele Ucrainei – Petro Poroșenko

 

 

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko a semnat controversata Lege a educației, care limitează învățământul în limba maternă a minorităților la nivelul grădiniței și școlii primare, adoptată de Parlamentul Ucrainei în data de  5 septembrie a.c.

Elevii pot continua însă educația în limba maternă în paralel cu ucraineana, în școlile de stat.

Ungaria, Polonia, Republica Moldova, prin președintele Igor Dodon, România și Rusia au criticat vehement legea.

Președintele român Klaus Iohannis și-a anulat vizita în Ucraina, luna viitoare, din cauza acestei legi, iar Moscova a acuzat Ucraina că vrea să impună „un sistem lingvistic monoetnic într-o țară multietnică”.

Potrivit serviciului de presă al şefului statului ucrainean, Petro Poroşenko a comunicat că reforma învăţământului “este una dintre cele mai importante reforme, care va îmbunătăţi calitatea educaţiei”, asigurând paşii necesari pentru includerea Ucrainei în spaţiul educaţional european, scrie agenţia BucPress.

“Ucraina a demonstrat şi va demonstra în continuare o atitudine faţă de minorităţile naţionale care corespunde cu obligaţiile noastre internaţionale, care este în concordanţă cu standardele europene, fiind un model pentru ţările vecine”, a subliniat Petro Poroşenko.

Noua lege a educaţiei din Ucraina prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană.

 

 

 

 

 

 

 

Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor).

Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4).

De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12).

Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice.

În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară.

Datele Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina arată că, în prezent, în această ţară locuiesc peste 400.000 de etnici români.

În legătură cu problemele pe care le ridică adoptarea acestei legi de către Rada Supremă (Parlamentul)a  Ucrainei, preşedintele României, Klaus Iohannis  a declarat :

”Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluţia din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunţe partenerii, şi noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenţii reciproce şi, practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă.

Şi pe noi ne doare acest lucru, avem foarte mulţi români în Ucraina şi pot să vă spun, aşa, în premieră, că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, unde sunt mulţi români, ca să subliniem că ne preocupă”.

La rândul său, Parlamentul României a adoptat  în plenul reunit, cu unanimitate de voturi, o declaraţie prin care solicită autorităţilor de la Kiev soluţionarea rapidă a situaţiei privind noua Lege a Educaţiei.

În textul declaraţiei se arată că “Parlamentul României urmăreşte cu îngrijorare şi maximă atenţie evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii Educaţiei 3419-D, care limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare şi îngrijorare în România”.

„Vom acționa cu stăruință și în cadrul organizațiilor internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei și Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina, în vederea determinării unor schimbări de abordare ale autorităților ucrainene”, se mai arată în document.

 

 

Surse:

News.ro; https://www.europalibera.org/

Ucraina închide şcolile româneşti

 

 

Şcolile româneşti din Ucraina, se închid prin lege, încălcându-se Tratatul cu România şi  legislaţia europeană

 

În seara zilei 4 septembrie 2017, Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă Lege a Educaţiei prin care introduce în şcoli sistemul de 12 clase. În acelaşi timp, Legea adoptată reprezintă o mare lovitură împotriva comunităţii româneşti din Ucraina şi altor minorităţi etnice, fiindcă desfiinţează sistemul de învăţământ în limba maternă. Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educaţie din Ucraina se desfăşoară doar în limba de stat (ucraineană).

Aşadar, după posibila semnare a legii de către preşedintele Petro Poroşenko, şcolile actuale cu limba română de predare vor fi lichidate.

Legea 3419-D prevede introducerea treptată a noului sistem al educaţiei, şi prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană.

Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor pentru copii).

Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022 reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12).În  clasele superioare (9-12) ale şcolilor din localităţile româneşti şi ale altor minorităţi naţionale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învăţământul se va desfăşura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorităţii respective.

Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoanelor care aparţin la popoarele băştinaşe sau la minorităţi naţionale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană…”, acest drept este „realizat prin unele instituţii aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băştinaş sau a minorităţii naţionale alături de predarea în limba ucraineană”.

De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităţilor în unele şcoli sau la societăţile şi asociaţiile culturale ale comunităţilor etnice respective.

Pentru comparaţie, potrivit legilor anterioare, în Ucraina era permisă funcţionarea şcolilor cu limba română de predare şi se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorităţii în societatea largă.Aşadar, în urma adoptării acestei legi, va fi desfiinţat întregul sistem al educaţiei pentru minorităţile naţionale din Ucraina (maghiari, români, ruşi, bulgari, polonezi etc.).

În preajma votării, Ministrul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina Lilia Grinevici a numit limba de predare a disciplinelor cel mai controversat articol în proiectul de lege.

În acelaşi timp, ministrul ucrainean a spus că s-a ajuns la o soluţie consensuală,  care să asigure dreptul minorităţilor naţionale de a studia în limba lor maternă,  conform Constituţiei şi, în acelaşi timp, să le ofere  posibilitatea de a învăţa şi limba ucraineană.

„La fiecare nivel al învăţământului mediu general numărul de materii predate în limba ucraineană ar trebui să crească”, a spus ministrul învăţământului din Ucraina.

Comunitatea românească din Ucraina şi-a declarat deja nemulţumirea faţă de legea adoptată de Parlamentul de la Kiev, mai ales în contextul „încălzirii” relaţiilor bilaterale româno-ucrainene şi sprijinului acordat de Bucureşti statului vecin şi prieten – Ucraina.

Oare acesta să fie un semn de mulţumire din partea Kievului? Românii din Ucraina au semnat un Apel către şeful statului ucrainean Petro Poroşenko, în care solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerând-o una care ar putea genera noi conflicte, nemulţumiri sociale şi instabilitate în ţară.

Prezent în sala de sesiuni a Radei Supreme, deputatul Grigore Timiş, etnic român, nu a participat la vot, retrăgând cartela de deputat din sistemul electronic şi protestând astfel împotriva adoptării acestei legi.

Grigore Timiş, împreună cu parlamentarii ucraineni de alte etnii au protestat şi la Consiliul de Coordonare a Parlamentului împotriva acestei legi, însă majoritatea prin 255 de voturi, a ignorat opinia minorităţii.

 Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a României, Benoni Ardelean consideră că decizia Parlamentului ucrainean de a restrânge drepturile minorităţilor în privinţa educaţiei îndepărtează ţara vecină de valorile Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei. 

El a afirmat că:

„Decizia Parlamentului ucrainean de a restrânge drepturile minorităţilor în privinţa educaţiei îndepărtează ţara vecină de valorile Uniunii Europene.

În calitate de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor sunt îngrijorat de faptul că tinerii români din Ucraina sunt în pericol de a-şi pierde treptat identitatea, fapt ce pune între paranteze chiar Tratatul de bună-vecinătate dintre România şi Ucraina.

Noua lege a educaţiei din Ucraina, practic, va restricţiona drastic învăţământul cu predare în limba minorităţilor şi, prin urmare, îl va afecta şi pe cel cu predare în limba română”, adăugând că, potrivit Tratatului româno-ucrainean, „părţile contractante vor crea, pentru persoanele aparţinând minorităţii române din Ucraina şi pentru cele aparţinând minorităţii ucrainene din România, aceleaşi condiţii pentru studierea limbii lor materne”. 

     Liberalul a mai spus: „Mai mult, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale subliniază că fiecare stat semnatar se angajează să recunoască «dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa minoritară» şi «să promoveze condiţiile de natură să permită persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi menţină şi să-şi dezvolte cultura, precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural»”.

 De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a transmis ieri, că „a luat notă cu îngrijorare” de noua lege a Învăţământului adoptată de către Rada Supremă a Ucrainei, adăugând că, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa în limba sa maternă.

Noua Lege a Educaţiei adoptată de Parlamentul de la Kiev prevede că în şcolile din această ţară studiile se vor desfăşura doar în limba de stat, astfel că va fi desfiinţat treptat sistemul de predare în limba minorităţilor naţionale, potrivit unui comunicat de presă.

 

     În comunicat se menţionează:

 

„Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina.

În acest sens, tema învăţământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.

Ne exprimăm aşteptarea ca drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina sa fie prezervate şi subliniem preocuparea constantă a autorităţilor române faţă de această problematică”.

Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice.

În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară. 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/01/21/bucovina-si-nedreptatile-istoriei/

 

 

 

 

 

Bucpress; http://stiriactuale.ro/basarabia/18812-scolile-romanesti-din-ucraina-inchise-prin-lege