CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

TEORIA STALINISTĂ A POPORULUI MOLDOVENESC ȘI UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

 

 

 

 

BASARABIA ÎNTRE TEORIA STALINISTĂ A POPORULUI MOLDOVENESC ȘI UNIREA CU ROMÂNIA

 Majoritatea experţilor politici din Moldova spun deschis că e vorba de mâna lungă a Moscovei, care nu doreşte apropierea Moldovei de Uniunea Europeană şi deci încearcă să împiedice în fel şi chip parafarea acordurilor de la Vilnius.

Se spune că lucrurile ar putea ajunge până la declanşarea unui nou conflict armat pe Nistru în această vară. Se mai spune că, dacă totuşi jinduitele tratate vor fi semnate, atunci Rusia va recunoaşte oficial independenţa Transnistriei – oficial, pentru că neoficial Transnistria este o creatură a Rusiei, un protectorat rusesc de la începuturile existenţei sale.

Tensiunile au început să crească prin recenta promulgare de către preşedintele Transnistriei a legii despre frontiera de stat, au continuat cu provocări ale poliţiştilor transnistreni şi cu o hotărâre a Parlamentului de la Chişinău care cheamă la calm.

Şi Preşedintele Timofti a îndemnat să nu ne lăsăm provocaţi. Mihai Ghimpu a propus instituirea unor posturi vamale şi de control pe Nistru. Iar ministrul apărării Marinuţă i-a liniştit pe toţi zicând că, în caz de conflict, vom şti să dăm o ripostă cuvenită agresorilor.

Numai că nu a prea fost crezut, dat fiind că armata naţională este slab dotată şi prost pregătită.

Teritoriu străin

 

 

Pentru subsemnatul, Transnistria a însemnat un teritoriu străin dintotdeauna. Şi m-am bucurat întotdeauna să aud cum ideologii Transnistriei fundamentau teoria existenţei statului lor pe argumentul că Moldova se va uni oricum cu România, prin urmare Transnistria, aparţinând unei alte lumi, aceleia slave, urma să fie salvată de o eventuală înstrăinare.

Aceşti ideologi, îmi ziceam, au dreptate: şi ei împing Basarabia în braţele României.

Din contra, ideologii de doi lei de la Chişinău se ţineau de teoria stalinistă a poporului moldovenesc de pe cele două maluri ale Nistrului, care teorie a şi fost pusă în acţiune în 1940, când “fraţii din Răsărit” ne-au “eliberat” de “cotropitorii români” şi ne-au “unit” cu moldovenii din stânga Nistrului.

Ei bine, această teorie care ne-a ţinut ostatici şi după independenţa din 1991, împiedicându-ne să fim stăpâni la noi acasă şi provocând un război absurd în 1992, această teorie iată că începe să se clatine.

Tot mai multă lume este gata să renunţe la Transnistria şi să pună hotarul pe Nistru. O spun unii jurnalişti. O spun oamenii simpli pe reţele de socializare.

Geopolitică

Şi o spune şi geopoliticianul român Dan Dungaciu, în România Liberă. Iată ce afirmă fostul consilier al Preşedintelui moldovean Mihai Ghimpu cu privire la recentele evoluţii a situaţiei din Republica Moldova:

«La ce trebuia să ne aşteptăm? La un salut cordial şi prietenesc din partea Rusiei pentru parcursul european al RM?

La presiuni din partea Tiraspolului pentru retragerea trupelor ruse? Evident, nu.

Iar ceea ce face acum Moscova, via Tiraspol, este ceea ce a făcut cu Transnistria de la război încoace: blochează parcursul occidental al Chişinăului.

Problema nu este deci ce face Rusia, ci ce (poate) face Chişinăul în asemenea condiţii. Ce va face în condiţiile în care provocările pe Nistru vor continua, dincolo de reacţii verbale sau apostrofările reprezentanţilor OSCE?

Până la urmă va trebui să ia o decizie. Drumul european, presupune, obligatoriu, o frontieră estică consilidată şi controlată de Chişinău, pentru că, odată semnate acordurile economice, UE va începe de la Oceanul Atlantic şi se va încheia la… frontiera estică a R. Moldova. Prin urmare, orice pudibonderii legate de această temă sunt complet ridicole. Dar discuţiile vor exploda la Chişinău. între cei care vor “UE şi apoi reîntregire” şi cei care vor “reîntregire, apoi discuţii eventuale cu UE”.

Aşa cum va reapare în discuţia publică o hotărâre mai veche a Parlamentului R. Moldova unde Transnistria era considerată “teritoriu ocupat” în urma războiului de pe Nistru…

Cazul Kosovo va intra în joc, inevitabil, şi va inflama unele voci publice. Sigur, pe fond (istorie, genealogia separtismului), Kosovo înseamnă altceva decât Transnistria. şi totuşi, un precedent se va crea: faptul că Serbia poate ceda teritorii – al doilea caz european după Franţa cu Algeria -, în schimbul beneficiilor din partea UE! Acest aspect nu va putea fi evitat.

 

Aşa cum Serbia va putea ceda teritorii în schimbul integrării în UE, de ce – se vor întreba unii – R. Moldova nu va putea face la fel? Indiferent ce răspuns vom da acestei chestiuni, interogaţia ca atare nu va putea fi ignorată. Va fi asumat sau nu acest punct de vedere, vom vedea.»

Toţi sunt patrioţi

Renunţarea la Transnistria, dar chiar şi simpla idee a federalizării, sunt lucruri greu de acceptat pentru moldoveanul nostru. Suntem patrioţi incorigibili, dar mai ales “noi vrem pământ!”

Pentru politicienii moldoveni a renunţa public la Transnistria, ar fi un act de curaj nebunesc, asemănător cu sinuciderea.

 

 

Iar dacă moldoveanul de rând nu renunţă din motive de patriotism, iar politicianul din motive populiste, apoi fostul combatant de pe Nistru nu renunţă pentru că el a luptat acolo, şi-a vărsat sângele…

Mai sunt apoi locuitorii Transnistriei, amestecaţi printre basarabeni în ani lungi de viaţă comună, basarabenii care locuiesc în Transnistria, profesorii moldoveni care au luptat pentru cauza limbii române în şcolile din Tiraspol, Grigoriopol, Râbniţa.

Problema e încurcată rău. Dar cineva va trebui totuşi să taie nodul gordian.

Victor Druţă

 Basarabia literara

13/07/2013 Posted by | POLITICA | , , , , , , | 5 comentarii

REPUBLICA MOLDOVA NU SE POATE ÎNCADRA ÎN PARALEL ATÂT ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ CÂT ŞI ÎN UNIUNEA EUROASIATICĂ. MOLDOVA NU POATE STA PE DOUĂ SCAUNE…

moldova

 

MOLDOVA NU POATE STA PE DOUĂ SCAUNE ŞI NU SE POATE ÎNCADRA PARALEL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN UNIUNEA EUROASIATICĂ.

 

INTEGRAREA EUROPEANĂ A MOLDOVEI – MAI ESTE UN CONSENS NATIONAL?

 

Context

Recent, Vladimir Putin a dezvăluit planurile sale geopolitice pentru viitor. Acestea erau cumva resimţite şi în discursurile lui anterioare dar nu reprezentau o constantă. Or, acum însă intenţiile sunt clar declarate. Mai mult ca atît, a crescut şi “apetitul” geopolitic al Rusiei.

 Dacă anterior se vorbea despre Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazakhstan şi posibil Ucraina (dacă se reuşeşte includerea ei), acum se mai adaugă şi alte ţări din Asia centrală, mergînd spre crearea Uniunii Euroasiatice.

În Republica Moldova, ideea nu a trecut neobservată. Ba, mai mult, a fost preluată şi imediat îmbrăţişată de Partidul Comuniştilor în persoana lui Vladimir Voronin care sprijină public aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică.

Lucrurile n-ar părea atît de grave dacă PCRM n-ar fi cel mai mare partid din Moldova, care are un potenţial mare de promovare a unor idei. Voronin a explicat că susţinerea Uniunii Euroasiatice are la bază realizarea intereselor Republicii Moldova, şi anume rezolvarea conflictului transnistrean şi ieftinirea preţurilor la resursele energetice.

La modul practic, acest lucru înseamnă renunţarea la integrarea europeană. Cît este de real să schimbăm proiecţia Chişinăului de la Uniunea Europeană spre Uniunea Euroasiatică şi care ar fi beneficiile?

Moldova între două Uniuni sau în două Uniuni

Reorientarea Moldovei spre Uniunea Euroasiatică ar presupune renunţarea la integrarea europeană, deoarece acestea două nu pot fi combinate. Motivele sunt în primul rînd economice şi sunt bine cunoscute. O eventuală aderare, cel puţin în opinia viceministrului de externe Andrei Popov, ar schimba radical politica tarifară, avînd în vedere că statele care formează Uniunea Vamală nu sunt membre ale OMC şi, odată cu intrarea ei în Uniune, va fi necesar ca Moldova să accepte automat tarifele vamale comune.

Este greu de evaluat care vor fi beneficiile unei astfel de aderări; cert este însă că aderarea Moldovei la Uniunea Vamală va însemna ieşirea din OMC. În fond, dacă se va merge pe un astfel de scenariu, atunci OMC nu mai contează atît de mult, pentru că oricum Uniunea Euroasiatică va negocia un regim tarifar cu restul lumii.

Mai mult ca atît, zona de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare cu UE spre care se îndreaptă Moldova nu este nici atît compatibilă cu construcţia Rusiei.
Din punct de vedere politic, această propunere este la fel de controversată. Susţinătorii proiectului rusesc cred că Moldova se va integra în Uniunea Euroasiatică şi va primi în continuare asistenţă de la UE, mizînd pe “politica celor două scaune”, scenariu în care Chişinăul este comod aşezat pe cele două scaune şi beneficiază din ambele părţi.

În realitate, Moldova nu va fi aşezată pe nici unul din cele două scaune. O teză, de fapt, susţinută şi de importanţi gînditori de la curtea Kremlinului, care afirmă că chiar în acest moment Moldova nu are nici un loc, UE fiind prea mult preocupată de criză, iar Rusia neacceptînd statele neloiale.
În tot acest context, nu trebuie să uităm că Uniunea Europeană este o realitate construită în timp şi care în pofida dificultăţilor este o structură funcţională, iar Uniunea Euroasiatică este un proiect care nu a demonstrat că este viabil deocamdată.

Mai mult ca atît, observînd felul în care funcţionează actuala Uniune vamală, în special relaţia Rusia-Belarus, putem afirma că descrierea lui Putin despre viitoarea Uniune bazată pe “modelul UE… şi pe valorile comune ale libertăţii, democraţiei şi a economiei de piaţă” pare foarte butaforică, avînd în vedere libertatea, democraţia şi economia de piaţă din Rusia de azi.
În cele din urmă, nu este clar cum se va alătura Moldova dacă Ucraina nu aderă, cea din urmă a reconfirmat că integrarea în UE rămîne prioritatea politici externe şi va semna pînă la sfîrşitul acestui an acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu UE.

 Realitate care se poate schimba după condamnarea luliei Timosenko, având în vedere nemulţumirea liderilor din UE faţă de acest proces, care este considerat politic şi care probabil va pune în dificultate relaţia UE-Ucraina.
Mai mult ca atît, trendul creşterii economice este unul puţin mai mare în statele viitoarei Uniunii Euroasiatice decît în statele UE. Totuşi, volatilitatea Uniunii Euroasiatice este extrem de mare, avînd în vedere faptul că Rusia îşi formează mai mult din jumătate de buget pe vînzarea resurselor energetice, iar preţurile variază uneori foarte mult.

Ideea naţională a Moldovei – integrarea europeană?

Chiar dacă au existat speculaţii asupra caracterului electoral al „îmbrăţişării” Uniunii Euroasiatice, afirmaţiile lui Voronin par a fi foarte sincere dar şi neaşteptate pe de o parte, dar şi logice pe de altă parte. Neaşteptate pentru că PCRM a fost la guvernare opt ani, timp în care a avut toată posibilitatea, chiar şi majoritate constituţională, să adere la diferite proiecte geopolitice regionale.

Totuşi, după cîţiva ani de retorică pro-estică fără rezultate considerabile, PCRM s-a reorientat către UE. În acelaşi timp, este un pas logic al PCRM, avînd în vedere faptul că ideea europeană este cu succes exploatată de AIE, şi în special PLDM, care lasă PCRM fără prea multe opţiuni pan-europene. Mai mult ca atît, asistăm la erodarea ideii de integrare europeană, iar rezultatul iminent al acestei erodări este colapsul consensului naţional, poate singurul consens care unea cele două tabere politice.

 Slăbirea pulsului integrării europene se observă şi în sondaje, iar acest proces are loc, cel mai probabil, pe fundalul mai multor promisiuni din partea UE, cum ar fi libera circulaţie, care încă se află în proces de obţinere, dar şi pe fundalul euroscepticismului PCRM faţă de ideea europeană. Promisiunile Uniunii Europene nu vin automat, cu excepţia unor ajutoare financiare. Însă, nici beneficiile din Uniunea Euroasiatică nu vor veni automat, totul are un preţ.

 Mai mult ca atît, pare cel puţin neserios faptul că liderul comunist promite lucruri pe care nu le are si pe care viitoarea Uniune Euroasiatică nu le-a promis. În cele din urmă, judecînd după experienţa din trecut, nu putem afirma că aderarea la Uniunea Euroasiatică ne va rezolva problemele.

Perioada în care Moldova a avut un mesaj foarte loial faţă de Rusia (2001¬2003/4) nu a putut genera decît Planul Kozak de reglementare a conflictului transnistean, care era în defavoarea Republicii Moldova. Cît priveşte preţurile pentru energie, ele au crescut mereu, indiferent de proiecţia politică.
PCRM s-a poziţionat clar iar partidele din AIE trebuie să reacţioneze la fel de prompt. AIE trebuie să susţină în continuare ideea europeană, în primul rînd din cauza că ele au cîştigat alegerile pe ideea europeană, dar şi pentru faptul că în dificultăţile economice grave în care se afla Moldova în momentul în care a venit AIE la guvernare, anume UE a fost cea care a sprijinit financiar Chişinăul.

Concluzii

Uniunea Euroasiatică pare o alternativă falsă, chiar dacă sună ademenitor pe alocuri. Indiferent de faptul dacă se va insista sau nu în viitor asupra aderării la construcţia euroasiatică a Moscovei, ideea europeană pierde teren în rîndul cetăţenilor pe fundalul lipsei unor beneficii concrete şi motivaţie pentru fiecare persoană.

 Riscurile pe care le comportă erodarea ideii europene sunt legate în special de un confort psihologic care lipseşte unui stat în condiţiile absenţei unui idei naţionale, aşa cum este integrarea europeană.
Pentru a păstra optimismul cetăţenilor, dar şi pentru aşi onora obligaţiunile faţă de ei, partidele din Alianţă, care au cîştigat alegerile pe ideea europeană, trebuie să apere aspiraţiile europene ale Moldovei şi promoveze ideea integrării europene în continuare, dar şi să accelereze unele reforme, în special cele legate de justiţie, pentru a putea beneficia cît mai curînd de promisiunile UE.

 

LEONID LITRA

BASARABIA LITERARA  md.

 

20/10/2011 Posted by | POLITICA | , , , , , , | 2 comentarii

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor Triunghiului Weimar si R.Moldova

Triunghiul şi Iurie Leancă

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor Triunghiului Weimar – Radoslaw Sikorski (Polonia),  Guido Westerwelle (Germania), Alain Juppé (Franţa), care s-a desfăşurat vineri, 20 mai, la Bydgoszcz (Polonia), l-a avut în calitate de invitat special pe Iurie Leancă, vicepremier, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

Într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe se menţionează că, la reuniune cei trei şefi de diplomaţie au fost informaţi despre evoluţiile în implementarea reformelor interne, precum şi despre parcursul european al Republicii Moldova.

Au fost abordate progresele Guvernului de la Chişinău în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, precum şi pregătirile pentru lansarea negocierilor moldo-comunitare privind crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător.

De asemenea, s-a efectuat un schimb de opinii asupra obiectivelor propuse la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Varşovia din 29-30 septembrie curent. Un subiect aparte al discuţiilor a constituit problematica transnistreană, fiind discutate perspectivele reluării negocierilor oficiale în formatul 5+2.

ARENA precizează că triunghiul de la Weimar este un Consiliu de cooperare  franco-germano-polon, constituit de către miniştrii de Externe ai celor trei ţări în anul 1991, în scopul intensificării colaborării dintre aceste statei şi susţinerii eforturilor de consolidare a rolului Poloniei renăscute pe arena internaţionale.

Diana Madan

 ARENA md.


21/05/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: