CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Badea Cârţan şi teama Budapestei de răspândirea cărţilor în limba română în Transilvania

 

Au fost vremuri când Budapesta tremura de teama răspândirii cărţilor în limba română în Transilvania.

Jandarmul, procurorul, judecătorul sau inspectorul şcolar maghiar aveau grijă ca nu cumva românii să poarte tricolorul românesc, să cânte „Deşteaptă-te, române!”, să nu răspândească publicaţii şi mai ales carte scrisă în limba română.

În faţa înăspririi măsurilor luate de stăpânirea ungurească în 1906, Episcopia Ortodoxă Română din Sibiu a fost obligată să trimită şcolilor cu Nr. 3322 Scol., o Circulară avertizând că este interzisă de către autorităţile maghiare folosirea în şcoli a unor publicaţii româneşti:

 

 

 

 

 

Iată însă că pentru „grija” faţă de şcoala românească şi faţă de cartea scrisă în limba română, Ministerul Instrucţiei Publice din Ungaria, prin Jezensky Sandor, a fost decorat de regele Carol I al României, în 1897, cu „Coroana României”.

Ungurii au răspuns şi ei la gestul făcut de România, arestându-i, condamnându-i şi prigonindu-i pe românii care răspândeau în Transilvania publicaţii în limba română.

 

 

 

 

 

 

Pentru  badea Gheorghe Cârţan, un ţăran autodidact care a luptat pentru  românii asupriţi din Transilvania, distribuind cărţi româneşti cărate în spate clandestin din România, pe cărări dosnice, puţin umblate, peste Carpaţi, deveniseră obişnuite arestările, bătăile, condamnările şi confiscarea publicaţiilor româneşti. În total a trecut ilegal  munţii peste 200.000 de cărţi pentru copii, pentru ţărani învăţători sau preoţi.

Conducătorii statului maghiar, simţind pericolul ce izvora din cărţile de propagandă naţională pe care Badea Cârţan le trecea Carpaţii şi le răspândea românilor din Ardeal, au dat dispoziţii severe de confiscare a lor.

Comoara sa sufletească compusă din multe mii de volume, gazete, reviste, publicaţii în limba română aduse cu atâta amar şi trudă în spate pe potecile ascunse ale munţilor noştri, aranjate rânduri-rânduri, o parte într-una din camerele şcolii primare confesionale din Oprea Cârţişoara, iar altele la amicul său Ioan Şari, au fost confiscate de prim-pretorul plasei de atunci, însoţit fiind de câţiva jandarmi.

Toate au fost încărcate pe patru care, apoi transportate la Braşov, unde josnicia autorităţilor maghiare a culminat cu punerea pe foc de către acestea a unui număr de 76.621 de tipărituri, printre care şi cărţile  care îi fuseseră dăruite personal de regina Carmen Sylva a României.

  Badea Cârţan a fost obligat să asiste la arderea cărţilor, după care a fost  aruncat în temniţă şi judecat , fapta lui fiind socotită un act de uzurpare a statului maghiar.

Procesul a fost încredinţat unui judecător sas, care a aplicat prevederile cele mai severe din legile maghiare, condamnându-l pe Badea Cârţan la un an închisoare.

După 6 luni, la intervenţia personală a regelui Carol I al României către Franz Iosif împăratul Austro-Ungariei, martirul Badea Cârţan a fost graţiat şi eliberat din temniţă

 

 

 

 

Fotografia postată de Badea Cartan.

 

 

 

 

Au trecut mai mult de 100 de ani  de când dorinţa bădiei Cârţan (n.24 I 1849 – d.7 VIII 1911) de a se odihni în pământ liber românesc, i s-a împlinit. Pe placa funerară de pe mormântul său de la Sinaia i-au fost  incripţionate următoarele cuvinte:

„Badea Cârţan doarme aici, visând întregirea neamului său”.

 La şapte ani de la moartea sa, Marea Unire pentru care a luptat şi s-a sacrificat acest mare român, avea să se înfăptuiască.

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/04/04/badea-cartan-dacul-de-pe-columna-lui-traian/

 

 

 

 

Surse:

Prof. Ilie FURDUIU –  http://www.dacoromania-alba.ro/nr56/index_56.htm

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tu-cum-ti-l-inchipui-pe-badea-cartan-o-fotografie-de-arhiva

http://adevarul.ro/locale/sibiu/secretele-badea-cartan-legendarul-taran-roman-mers-jos-roma-dormit-statuia-mihai-viteazul-soclul-columnei-traian-

04/12/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: