Cui serveşte poziţia preşedintelui Klaus Iohannis în procesul de reglementare a problemei transnistrene?

REGLEMENTARE FĂRĂ DEMILITARIZARE? Pentru cine joacă Klaus Iohannis?
Klaus Iohannis, într-un glas cu Moscova și Berlinul, susține ”reglementarea transnistreană” înaintea retragerii trupelor și arsenalelor rusești din regiune, transmite Romanian Global News.
În cadrul conferinței de presă comune susținute la 23 noiembrie 2021, la Palatul Cotroceni, cu Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, Klaus Iohannis a declarat, între altele:
”În ceea ce privește dosarul transnistrean, am reiterat poziția noastră cunoscută: România susține o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său pro-european”.

Atât. Niciun cuvânt despre retragerea armatei și armamentului rusesc.
Deunăzi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus aproximativ același lucru, la Moscova.
Constatăm obiectiv că domnul Klaus Iohannis a deplasat voit accentele și pledează, consensual cu Moscova și Berlinul, pentru așa-zisa ”reglementare a conflictului transnistrean” fără demilitarizarea prealabilă a regiunii prin retragerea completă, ordonată și urgentă a trupelor ruse și arsenalelor acesteia. Gestul lui Klaus Iohannis nu doar este consensual cu cel al Kremlinului, care dorește reglementare fără demilitarizare, dar vine în contrast izbitor cu prevederile Documentului OSCE de la Istanbul (1999), cu documentele Consiliului Europei și ale Uniunii Europene în acest subiect, precum și cu Rezoluția ONU privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană (2018).
De asemenea, gestul lui Klaus Iohannis nesocotește legislația internă a Republicii Moldova, mai cu seamă Legea nr. 73/2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), care stabilește univoc că reglementarea conflictului transnistrean este posibilă doar ”După îndeplinirea condiţiilor privind demilitarizarea, stipulate în Hotărârea Parlamentului nr. 117-XVI din 10 iunie 2005, în special a celor referitoare la onorarea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) privind evacuarea integrală, urgentă şi transparentă a trupelor şi armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, şi după formarea, în Transnistria, a unui sistem al puterii alese în mod democratic”.
Conducerea de la Kremlin a inversat întotdeauna termenii, pledând permanent pentru o reglementare a conflictului transnistrean înaintea retragerii trupelor și arsenalelor militare rusești din Republica Moldova. De asemenea, conducerea Federației Ruse, susținută de diplomația și administrația germană, a cerut în mod constat, după iunie 2005, anularea Legii nr. 73/2005 și a celor două Hotărâri ale Parlamentului de la Chișinău prin care orice reglementare a conflictului transnistrean este condiționată de retragerea trupelor, tehnicii militare și armamentului rusesc din regiune.
Consensul Rusiei și Germaniei – singurele federații de pe continentul european – trădează nu doar dorința de a exporta propriul model de organizare administrativă și politică, ci are și un puternic substrat istoric, amintind de Pactul Ribbentrop-Molotov și Protocolul adițional la acesta, prin care României i-au fost smulse, în 1940, 11 județe din partea de răsărit și de nord a țării.
Semnul greu de întrebare pe care ni l-a ridicat acum în față Klaus Iohannis prin opțiunea sa de reglementare înaintea demilitarizării sau chiar fără demilitarizare este dacă nu cumva, în chestiunea transnistreană, se dorește alinierea României la axa Moscova-Berlin, în contradicție cu poziția americană pe acest subiect de mare sensibilitate regională și în răspăr cu interesul național de unitate al românilor.
VIDEO: Proiectul privind autonomia aşa zisului „ţinut secuiesc” a fost respins în Senatul României
Senatul României s-a reunit de urgenţă, astăzi, 29 aprilie 2020, într-o şedinţă de plen în care a respins cu o mare majoritate de voturi proiectul de lege depus de deputaţii UDMR Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy şi Biro Zsolt-Istvan, prin care se prevedea ca aşa zisul ”Ţinut Secuiesc” să devină regiune autonomă cu personalitate juridică.
Adoptarea tacită la Camera Deputaţilor a acestui proiect de lege s-a întâmplat pe 25 martie.
Astăzi în Senat s-au înregistrat 126 de voturi „împotriva” proiectului şi 9 voturi „pentru„.
Toți senatorii UDMR au votat pentru inițiativa privind autonomia Ţinutului Secuiesc, în vreme ce parlamentarii din celelalte partide au votat împotrivă.
Ca urmare a faptului că termenul de dezbatere şi vot a fost depăşit în Camera Deputaţilor, iar acest for a constatat adoptarea tacită a proiectului în şedinţa din 23 aprilie, propunerea legislativă trecuse în forma depusă deputaţii UDMR care îl iniţiaseră.
Adoptarea tacită a proiectului în Camera Deputaţilor a provocat un imens scandal pe scena politică.
PNL şi PSD şi-au pasat reciproc responsabilitatea, iar preşedintele Klaus Iohannis a ieşit, oficial pentru a face o declaraţie fără precedent : ”marele PSD se luptă în Parlament să dea Ardealul ungurilor. Cât sunt eu preşedinte, o astfel de lege nu va exista.”
Senatorul PSD Titus Corlăţean a calificat afirmaţiile preşedintelui Klaus Iohannis drept „ruşinoase”.
Parlamentarul PSD a spus că tergiversarea votării acestui proiect la Camera Deputaţilor, a avut ca motiv infectarea cu coronavirus a unui senator PNL, Vergil Chiţac, termenul de adoptare tacită fiind 25 martie.
Corlăţean a mai arătat că toate avizele din Camera Deputaţilor au fost de respingere pe acest proiect.
„Să încerci să capitalizezi această situaţie este o chestiune absolut ruşinoasă”, a mai spus Titus Corlăţean.
El l-a criticat pe preşedintele Klaus Iohannis care de la tribuna prezidenţială, Klaus Iohannis a arătat cât de jos poate ajunge nivelul celui care pretinde o Românie normală.
Acele afirmaţii care urmăresc să capitalizeze politic o conjunctură nefericită de la Camera Deputatilor reprezintă un exerciţiu mizerabil de politică, de la cel care se pretinde a fi un politician european”.
Corlăţean: Proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc – profund neconstituţional şi o provocare ruşinoasă.
“Proiectul de lege este, o spun de la început în numele grupului senatorial PSD, profund neconstituţional şi care reprezintă în egală măsură şi o provocare ruşinoasă.
Este profund neconstituţional pentru că prin ceea ce propune în materie de delimitare administrativă, de instituţii noi, de competenţe, de situaţie lingvistică la nivel recunoscut oficial ca exerciţiu lingvistic şi constituţional în statul român, reprezintă un mod cert o iniţiativă care încalcă atributele fundamentale ale statului român.
Este o provocare pentru că iniţiatorii proiectului au ştiut de la bun început că nu are nici cea mai mică şansă să primească aprobarea finală a Parlamentului aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani”, a afirmat în plenul Senatului senatorul Titus Corlăţean.
“Discuţia din Parlament de azi nu ar fi avut loc în aceşti parametri, fără intervenţia nedemnă a pseudo-preşedintelui Iohannis.
Trebuie să spun un lucru foarte clar peste care lumea a trecut. Adoptarea tacită la Camera Deputaţilor s-a întâmplat la 25 martie.
Pseudo-preşedintele Iohannis şi patrioţii de conjunctură din PNL, ieri, 28 aprilie, au scos din sertar acest subiect, deşi adoptarea tacită a fost cunoscută încă de atunci, din 25 martie. De ce? Pentru a recurge la o diversiune şi la un joc politic absolut murdar.
Aşa încât nu-mi rămâne decât să-mi exprim speranţa că discursul reprezentantului PNL de la Senat a fost urmărit de pseudo-preşedintele Iohannis cu atenţie, pseudo-preşedinte care astăzi a făcut exact ceea ce blama senatorul PNL – a politizat un demers legislativ despre care ştia că este sortit eşecului, astfel încât toate argumentele prezentate de mine sunt perfect valide, valabile şi fundamentate”, a adăugat Corlăţean.
Tăriceanu: Iohannis să dovedească în Parlament că PSD s-a înţeles cu o putere străină să cedeze o parte din teritoriu
Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat miercuri că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să vină în Parlament pentru a dovedi “acuzaţia gravă” că PSD ar fi avut “o înţelegere ascunsă” cu o putere străină pentru a ceda o parte din teritoriul naţional.
“Astăzi, domnul Iohannis a făcut cea mai gravă acuzaţie care s-a făcut în România după decembrie 1989. El a acuzat un partid parlamentar că are o înţelegere ascunsă cu o putere străină pentru a ceda o parte din teritoriul naţional.
Acest lucru nu poate să rămână aşa. Domnul Iohannis trebuie să vină în Parlament să aducă dovezile pentru această acuzaţie gravă.
Această acuzaţie poate avea doar două soluţii: ori acuzaţiile sunt adevărate şi partidul acuzat trebuie sa fie interzis ori Preşedintele României minte şi manipulează şi trebuie să-şi dea demisia şi să sufere rigorile legii”, a scris miercuri Tăriceanu pe pagina sa de Facebook, reluat de https://www.libertatea.ro/stiri/proiectul-de-lege-pentru-autonomia-tinutului-secuiesc-adoptat-tacit
“Greşeala o vom îndrepta în Senat. Genul acesta de lege nu a apărut pentru prima dată, dar întotdeauna a fost respinsă de Parlament.
Dar să mergem şi mai departe şi să zicem că poate Parlamentul face o greşeală, deşi nu a făcut-o până acum, şi admite o asemenea lege.
De la Parlament legea merge spre promulgare la Preşedintele României, iar acolo, nu e aşa, este apărătorul românilor, Klaus Werner Iohannis”, a mai scris Tăriceanu.